UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

MATERIALE COMPOZITE CU MATRICE METALICA

Student: MARGARIT GEORGE Anul I IPFP Proiectarea detaliata a produselor

Clasificarea materialelor compozite: 1) Dup starea de agregare a matricei i a materialului dispersat; 2) Dup natura matricei; 3) Dup configuraia geometric a materialului complementar; 4) Dup modul de distribuie a materialului complementar; 5) Dup modul de realizare a suprafeei de contact; 6) Dup mrimea materialului complementar.

Matricea materialelor compozite durificate cu fibre: matricea polimerica: cu temperatura de lucru < 200 C; matricea metalica: cu temperatura de lucru < 600 C; matricea ceramica: cu temperatura de lucru > 2500 C.

In comparaie cu metalele monolitice MMC-urile prezint urmtoarele avantaje: rezisten ridicat raportat la densitate; rigiditate ridicat raportat la densitate; bun rezisten la oboseal; proprieti bune la temperaturi ridicate: rezisten ridicat; vitez sczut de propagare a fisurii; coeficient redus de dilatare termic; bun rezisten la umiditate.

Cteva dezavantaje n comparaie cu metalele monolitice sau cu compozitele cu matrice polimer sunt: cost ridicat pentru anumite sisteme de materiale; tehnologie de fabricaie ralativ imatur; metodele de fabricaie devin complexe pentru sistemele cu armare prin fibre (exceptnd turnarea); experien n exploatare limitat.

Armturile pentru MMC-uri Armturile MMC-urilor pot fi mprite n 5 mari categorii: fibre continuue, fibre discontinuue, cristale filament, particule i srme. Cu excepia srmelor, care sunt metalice, armturile sunt n general sunt de natur ceramic. Fibrele continuue includ materiale ca: bor, grafit (carbon), alumin i Si-C. Anumii furnizori produc fibre continuue din alumin si fibre discontinuue din alumina i Al-Si

Fibre continuiue

Fibre discontinuue

Cele mai utilizate cristale filament sunt cele fabricate din Si-C. Ca armturi pentru matricile metalice sunt utilizate un numr mare de fibre metalice, incluznd aici tungstenul, beriliul, titanul i molibdenul.
4

Analiz prin microscopie electronic SEM: Cu acoperit cu fibre de SiC

Microstructura unei probe din materialul compozit AlSi7Mg

O caracteristic important a MMC-urilor, i care este mprtit de toate materialele compozite, este c, printr-o selecie optim a materialelor matricii, a armturilor i a orientrii straturilor este posibil de a dirija proprietile i caracteristicile componentei finale, care sunt necesare n aplicaia respectiv. De exemplu, n anumite limite, exist posibilitatea de a specifica rezistena i rigiditatea ntr-o anumit direcie, coeficientul de dilatare termic pe alt direcie

Astfel, pentru aplicatiile in care este importanta reducerea greutatii, iar conditiile de exploatare nu includ incarcari si temperaturi foarte mari, compozitele SiCp/Al sunt foarte potrivite prin calitatile de rigiditate, rezistenta mecanica si la uzura, avand si avantajul proprietatilor aproximativ izotrope si al obtinerii prin tehnologii uzuale. Combinarea aluminiului cu alumina poate duce deasemenea, la compozite cu proprietati mecanice crescute.

Compozite bazate pe compusi intermetalici Un pas important in dezvoltarea compozitelor metalice il reprezinta folosirea compusilor intermetalici - combinatii din cel putin doua elemente chimice clasa metalelor care au proprietatea ca energia de interactiune dintre spectre diferite de atomi este mai mare decat intre atomii aceleiasi specii. Se caracterizeaza prin structuri cristaline proprii, deosebite de cele ale constituentilor si care sunt ordonate in mult mai mare masura decat structurile aliajelor obisnuite. Aceasta face foarte dificila producerea dislocatiilor, ceea ce explica (in parte) mentinerea pana la tcmperaturi ridicate a calitatilor mecanice ale compusjlor intermetalici. Un exemplu tipic sunt compusii de Ni si Al intariti cu fibre ceramice

Material compozit matrice AlSi7Mg / inserie particule din SiC

Microstructura aliajului Ti-Ni-Nb

Trebuie semnalat ca in categoria compusilor intermetalici se inscriu si aliajele cu memoria formei, ale caror aplicatii cunosc o extindere tot mai mare. Este important, intre altele, ca acesti compusi nu contin metale rare, astfel au preturi relativ mici. Un aliaj cu memoria formei are particularitatea ca poate fi deformarea plastica cu usurinta, dar aceasta deformatie poate fi indepartata prin incalzirea la o anumita temperatura, facand sa se revina spontan la forma inititiala a piesei.

Metode de fabricare Metodele curente pot fi mprite n dou categorii majore: primare i secundare. Metodele primare de fabricare sunt utilizate pentru a fabrica MMC-uri din constituenii acestora. Materialul poate rezulta direct cu forma final sau poate necesita prelucri suplimentare semnificative numite fabricaie secundar, cum ar fi: formarea, roluirea, presarea i anumite procese mecanice. Aceste procese depind de tipul armturii i al matricii.

Fibrele monofilament cu diametrul relativ ridicat sunt ncorporate n matricile din metal prin presarea la cald a matricii. In aceste condiii, metalul curge n jurul fibrelor aprnd legturi de difuzie.

Schema de realizare a unui catod sinterizat din amestec precompozit [TiO2, Al2O3, V2O5 i SiC].

Compozitele pot fi fabricate i prin infiltrarea metalului lichid n interiorul unei configuraii de fibre prearanjate. In mod frecvent, pentru meninerea fibrelor pe poziie sunt utilizate materiale ceramice sau organice de legtur. Acestea din urm sunt arse nainte sau dup infiltrare. Infiltrarea poate fi fcut sub vacuum, presiune sau ambele. Infiltrarea sub presiune presupune trecerea fibrelor prin materialul matriei.

In acest moment cele mai comune metode de fabricare a compozitelor grafit/Al i grafit/Mg sunt prin infiltrare. Firele toarse din grafit trec prima dat prin cuptor pentru a fi arse. Urmtorul pas l reprezint trecerea printr-un proces CVD care produce acoperirea cu Ti sau B care uureaz legarea ulterioar la materialul matricii.

Procedeul CVD

Apoi, acest ansamlu este trecut printr-o cea de metal topit producndu-se legarea prin infiltrare a fibrelor. In operaia secundar sunt produse plci sau alte forme structurale prin plasarea firelor ntre foi i presarea ansamblului. Descoperiri recente n tehnologia procesrii permit utilizarea procesului de infiltrare far a fi necesar pasul intermediar de obinere a firelor (srmelor).

UTILAJE INSTALAIA de obinere a unui material compozit cu matrice metalic i inserie de particule, printr-un procedeu n faz lichid

UTILAJE

Ube 350 Ton horizontal high pressure die casting machines

1200 Ton vertical squeeze cast press Induction melt furnaces

Domenii noi de utilizare a compozitelor cu matrice metalica Dupa cum s-a aratat, compozitele metalice sunt folosite tot mai mult in domenii de varf ale tehnicii. Iata doar cateva astfel de aplicatii : Pentru realizarea unor componente care functioneaza la temperaturi ridicate, in cadrul motoarelor, turbo-reactoarelor si rachetelor,

Materiale compozite cu matrice metalica folosite la elicele elicopterelor

Distribuitor hidraulic

Piese de automobile rezistente la uzura si la temperaturi ridicate

sunt folosite pc scara larga in electronica si electrotehnica

Alte aplicatii:

Va multumesc pentru rabdarea de a ma asculta!