Plante medicinale

Comandari Natalia

Ceai de mueel
Mueelul face parte din familia Asteraceae, fiind una din cele mai importante plante medicinale care crete n ara noastr. Actiuni INTERN: antiinflamator, emolient, gastroprotector, antiulceros, analgezic, antispastic, stomahic, coleretic, colagog, antialergic, imunomodulator, radioprotector, antitoxic, uor sedativ, antibacterian, reduce uor febra. EXTERN: dezinfectant, emolient, antiinflamator, cicatrizant, epitelizant, antibacterian, antimicotic (activ fa de Candida albicans), tonic capilar (tonific rdcina i firul de pr, cruia i confer strlucire, fiind eficient n special pentru prul blond i aten ). Indicatii INTERN: se utilizeaz ca adjuvant n: faringite, laringite, tulburri digestive (gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite, colici abdominale, digestie lent), afeciuni respiratorii (sinuzite acute i cronice, bronite acute), afeciuni urinare (cistite, nefrite, glomerulonefrite), dismenoree, radioterapie. EXTERN: se utilizeaz ca adjuvant n: afeciuni ale cavitii bucale i faringelui (stomatite, afte, faringite), afeciuni oculare (blefaro-conjunctivite), afeciuni dermatologice (rni deschise, plgi superficiale, eczeme, arsuri, nepturi de insecte, psoriazis, eritem fesier si iritaii cutanate la sugari), leucoree, vaginite, hemoroizi, pentru ngrijirea tenului i a prului.

Administrare INTERN: -pulberea planta se macin fin cu o rni electric. Se ia cte o linguri ras de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb timp de 10-15min., dup care se nghite cu ap. -maceratul la rece se prepar dintr-o lingur cu plant adugat la 250ml de ap, se menine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic se beau 3 cni cu macerat pe zi, cu 30min. nainte de mese. -infuzia se prepar dintr-o lingur cu plant adugat la 250ml de ap clocotit, se menine timp de 15 min. la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic se beau 3 cni cu infuzie pe zi, cu 30min. nainte de mese. EXTERN: -n afeciuni ale cavitii bucale i faringelui se fac splturi bucale sau gargar cu maceratul sau cu infuzia de plant; -n afeciuni oculare se administreaz sub form de comprese sau splturi cu maceratul sau cu infuzia de plant; -n afeciuni dermatologice i hemoroizi se administreaz sub form de comprese cu maceratul sau cu infuzia de plant, sau cataplasme aplicate local, care se obin astfel: 2-3 linguri cu pulbere fin mcinat se amestec cu ap cald astfel nct s formeze o past care s poat fi aplicat extern. Deasupra se aplic un pansament care s poat menine cataplasma la locul afectat minim 3 ore. -n leucoree i vaginite se fac splturi vaginale cu maceratul sau cu infuzia de plant. -pentru ngrijirea tenului, se spal dimineaa i seara tenul cu un tampon de vat nmuiat n maceratul sau n infuzia de plant, sau se pot aplica, de asemenea, comprese cu soluie extractiv pentru tenurile iritate; -pentru ngrijirea prului, ultima cltire dup splare se va face cu macerat sau cu infuzie de plant. Contraindicatii alergie la mueel. REACII ADVERSE: poate produce fotosensibilizare i dermatite de contact.

Ceai de Fenicul
Feniculul face parte din familia Apiaceae, fiind o plant erbacee, peren, heliofil, care se aseamn cu mrarul. Actiuni: anticolitic, antiseptic intestinal i renal, antispastic, carminativ, galactogog, estrogenic, diuretic, expectorant, stomahic,tonic digestiv, vermifug. Indicatii: se utilizeaz ca adjuvant n: colici intestinale, colici abdominale la sugari, balonare (meteorism), dispepsii, colit spastic, indigestie, alptare (pentru creterea secreiei lactate), hipoplazie mamar, infecii urinare, parazitoze.

Administrare: -pulberea planta se macin fin cu o rni electric. Se ia cte o linguri ras de 3 -4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb timp de 10-15min., dup care se nghite cu ap.

-maceratul la rece se prepar din 2 lingurie cu plant adugate la 250ml de ap, se menine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic, se beau 3 cni cu macerat pe zi, cu 30min. nainte de mese.
-infuzia se prepar din 2 lingurie cu plant adugate la 250ml de ap clocotit, se menine timp de 15min. la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic, se beau 3 cni cu infuzie pe zi, cu 30min. nainte de mese.

Contraindicatii: Se administreaz cu pruden la pacienii cu teren alergic. Precautii: A se evita expunerea la soare sau la radiaii UV pe perioada tratamentului, datorit fenomenului de fotosensibilizare. Se administreaz cu pruden la pacienii cu teren alergic. SUPRADOZARE: n doze mari fructele de fenicul sunt toxice la nivelul sistemului nervos central, producnd crize epileptiforme, halucinaii, somnolen. REACII ADVERSE: pot aprea alergii cutanate.

Ceai de Menta
Menta face parte din familia Lamiaceae, fiind o plant erbacee, peren, cu frunze ovallanceolate i flori violacee dispuse ntr-o inflorescen spiciform, conic. Actiuni INTERN: tonic digestiv, coleretic, colagog, antispastic, antiseptic, carminativ, astringent, antidiareic, antiemetic, secretolitic, descongestionant al cilor respiratorii, bronhodilatator, analgezic, uor anestezic, uor sedativ. EXTERN: descongestionant al sinusurilor, bronhodilatator, antiinflamator, analgezic, uor anestezic, dezinfectant, antipruriginos, antimicotic, antiinfecios, antiviral (pe virusul herpetic). Indicatii INTERN: se utilizeaz ca adjuvant n: diaree, infecii gastro-intestinale, digestie lent, colici intestinale, enterocolite, dureri de stomac ce apar pe fond nervos, meteorism (balonare), afeciuni respiratorii (bronit, laringit, traheo-bronit, tuse convulsiv, grip), halen (miros urt al gurii), ru de micare (se administreaz sub form de pulbere), stri de grea i vom, angoas, nervozitate, oboseal mental (se administreaz sub form de pulbere). EXTERN: se utilizeaz ca adjuvant n: faringite (ca analgezic), prurit (mncrime a pielii), urticarie, herpes i pentru igienizarea cavitii bucale.

Administrare INTERN: -pulberea planta se macin fin cu o rni electric. Se ia o linguri ras de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb timp de 10 -15min., dup care se nghite cu ap. -maceratul la rece se prepar din 2 lingurie cu plant adugate la 250ml de ap, se menine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic se beau 3 cni cu macerat pe zi, cu 30min. nainte de mese. -infuzia se prepar din 2 lingurie cu plant adugate la 250ml de ap clocotit, se menine timp de 15 min. la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic se beau 3 cni cu infuzie pe zi, cu 30min. nainte de mese. EXTERN: -n faringite i pentru igienizarea cavitii bucale se cltete gura sau se face gargar cu macerat sau cu infuzie de plant; -n prurit, urticarie i herpes se administreaz sub form de comprese cu macerat sau cu infuzie de plant, sau cataplasme aplicate local, care se obin astfel: 2 -3 linguri cu pulbere fin mcinat se amestec cu ap cald astfel nct s formeze o past care s poat fi aplicat extern. Deasupra se aplic un pansament ocluziv, care s poat menine cataplasma la locul afectat minim 3 ore.
Contraindicatii: alergie la ment.

Ceai de Afin
Descriere Afinul face parte din familia Ericaceae, fiind un arbust mic, cu tulpini trtoare, de culoare verde. Frunzele sunt rotund-ovate pn la eliptice iar florile, de culoare rozpalide au petalele unite n partea de sus sub form de clopoel. Fructele, de culoare negru-albstrui au form sferic, fiind zemoase, cu suc violaceu i gust plcut dulceacrior. Crete n regiunile alpine, la altitudini de pn la 2000-2500m, pe versanii umbrii i umezi, n pdurile de conifere, pe stnci i pajiti montane. Se mai numete afene, afin de munte, afine negre, afinghi, asine, coacz, pomuoare, cucuzie. Actiuni INTERN: astringent, antidiareic, antihemoragic, antiseptic intestinal si urinar, hipoglicemiant, capilaroprotector (protejeaz vasele capilare), antiinflamator. EXTERN: astringent, antiseptic. Indicatii INTERN: se utilizeaz ca adjuvant n: diaree, enterit, enterocolit, colit de fermentaie, colit de putrefacie, hemoroizi, diabet zaharat, infecii urinare, gut, reumatism, hiperuricemie (exces de acid uric n snge), fragilitate capilar, retinopatie diabetic. EXTERN: se utilizeaz ca adjuvant n: hemoroizi, fisuri anale, plgi diverse.

Administrare INTERN: -pulberea planta se macin fin cu o rni electric, dup care se cerne prin sita pentru fain alb. Se ia, de regul, o linguri cu pulbere de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb timp de 10-15min., dup care se nghite cu ap. -maceratul la rece se prepar dintr-o lingur cu plant adugat la 250ml de ap (o can), se menine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic, se beau 3 cni cu macerat pe zi, cu 30min. nainte de mese. -infuzia se prepar dintr-o lingur cu plant adugat la 250ml de ap clocotit (o can), se menine timp de 30min. la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic se beau 3 cni cu infuzie pe zi, cu 30min. nainte de mese. EXTERN: se fac splturi de 3-4 ori pe zi cu infuzia sau cu maceratul obinute din plant. Contraindicatii: Alergie la afin. Precautii: Pacienii cu diabet zaharat insulino-dependent vor fi inui sub strict supraveghere, mai ales n primele sptmni de tratament, prin nregistrarea zilnic sau chiar de 2 ori pe zi a valorilor glicemiei, i ajustarea dozelor de insulin n funcie de noile valori obtinute.

Ceai de Anason
Descriere: Anasonul face parte din familia Apiaceae, fiind o plant aromatic, erbacee, anual, heliofil, care prefer clima cald. Cultivat din timpuri ndeprtate n Asia Mic, a fost rspndit ulterior att n Europa ct i pe alte continente. Planta are frunze puine i rare, florile mici i de culoare alb fiind dispuse sub form de umbrel. Fructele sunt mici i verzi, putnd fi culese de la sfritul lunii august pn la sfritul lunii septembrie. Actiuni tonic digestiv, antispastic, diuretic, aperitiv, vermifug, emenagog (declaneaz ciclul menstrual), galactogog, stimuleaz secreiile glandulare (salivare, gastrice, intestinale, biliare, mamare), estrogenic, acioneaza asupra lobului anterior al hipofizei, carminativ, eupeptic; n doze mici este expectorant, iar n doze mari este antiseptic, stopnd procesele fermentative de la nivelul intestinului gros. Indicatii se utilizeaz ca adjuvant n: colici intestinale, balonare, colici abdominale la sugari, anorexie (lipsa poftei de mncare), insuficien pancreatic, indigestii, pentru mrirea secreiei de lapte la luze, dismenoree, dureri menstruale, bronite, tuse spastic, astm, grip, astenie, vom psihogen, viermi intestinali.

Administrare -pulberea planta se macin fin cu o rni electric. Se ia, o linguri ras de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb timp de 10-15 min., dup care se nghite cu ap. -infuzia se prepar din 2 lingurie cu plant adugate la 250ml de ap clocotit, se menine timp de 15min. la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic se beau 2-3 cni cu infuzie pe zi, cu 30min. nainte de mese. Contraindicatii: Sarcin, cancer de sn, cancer genital la femei, ulcer gastric i duodenal, colit, alergie la anason. Precautii Se utilizeaz cu pruden la pacienii cu teren alergic. Fructele vechi (peste 3 ani) sau depozitate n condiii improprii (umezeala) nu se folosesc deoarece devin toxice. Infuzia se prepar n fiecare zi, nu se pstreaz de pe o zi pe alta.

Ceai chimen
Recomandari: Chimionul actioneaza pozitiv asupra aparatului digestiv: reduce colicile abdominale; favorizeaza eliminarea gazelor combatand astfel meteorismul; stimuleaza apetitul alimentar; este vermifug. Compozitie: -chimion granule 1,5 g/ doza Administrare: -1-3 cesti/ zi, dupa mese.

Ceai de Tintaura
Descriere: intaura face parte din familia Genianaceae, fiind o plant erbacee, cu frunze ovat-alungite, flori roii sau roz alctuite din cinci petale i gust amar accentuat, de unde i numele popular de ''fierea pmntului''. Denumirea tiinific a plantei ''Centaurium'' provine de la centaurul Chiron, din mitologia greac, care i -a vindecat rnile cu aceast plant. n Evul Mediu era folosit n scopuri de anulare a vrjitoriilor. intaura este una dintre cele mai puternice ierburi detoxifiante din flora romneasc, avnd aciune depurativ. Actiuni INTERN: tonic amar, coleretic-colagog, stimuleaz secreiile gastrointestinale, crete pofta de mncare, antiinflamator, uor laxativ, febrifug, antibacterian, vermifug. EXTERN: vermifug, cicatrizant, vulnerar (vindec rnile ). Indicatii INTERN: se utilizeaz ca adjuvant n: anorexie, gastrit hipoacid, ulcer gastric hipoacid, dischinezii biliare, colecistite acute i cronice, dispepsii, digestie lent, meteorism (balonare), stri febrile, viermi intestinali (oxiuri), malarie. EXTERN: se utilizeaz ca adjuvant n: oxiuraz, rni, eczeme. Contraindicatii: gastrit hiperacid, ulcer gastric i duodenal, sarcin, alptare, alergie la intaur. REACII ADVERSE: hiperaciditate gastric.

Administrare INTERN: -pulberea planta se macin fin cu o rni electric. Se ia cte de linguri ras de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb timp de 10-15min., dup care se nghite cu ap. -maceratul la rece se prepar din 2 lingurie cu plant adugate la 250ml de ap, se menine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic se beau 3 cni cu macerat pe zi, cu 30min. nainte de mese. -infuzia se prepar din 2 lingurie cu plant adugate la 250ml de ap clocotit, se menine timp de 15min. la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic se beau 3 cni cu infuzie pe zi, cu 30min. nainte de mese. EXTERN: -n oxiuraz se administreaz sub form de clisme cu maceratul sau cu infuzia de plant (n asociere cu pelin); -n rni i eczeme se aplic sub form de comprese cu macerat sau cu infuzie de plant, sau cataplasme care se obin astfel: 1-2 linguri cu pulbere fin mcinat se amestec cu ap cald astfel nct s formeze o past care s poat fi aplicat extern. Deasupra se aplic un pansament ocluziv care s poat menine cataplasma la locul afectat minim 3 ore.

Ceai de Ventrilica
Descriere: Ventrilica face parte din familia Scrophulariaceae, fiind o plant erbacee, peren, cu tulpin trtoare la baz i ridicat la vrf, frunze eliptice i flori violacee sau albastre, alctuite din patru petale, cu lobii inegali. Crete n pduri, pajiti, de -alungul prurilor, pe locuri defriate, pe lng garduri, tufiuri, n regiunea montan i subalpin. Cunoscut din cele mai vechi timpuri, germanicii o considerau ''leacul tuturor relelor'', ea fiind preluat de romani i folosit datorit proprietilor terapeutice deosebite. Se mai numete buruian de perit, mtrice,veronic, ventricea, oprli, vindrilic, etc. Actiuni INTERN: stomahic, colagog, tonic digestiv, expectorant blnd, anticataral, diuretic, astringent, hemostatic, depurativ, antiinflamator. EXTERN: cicatrizant, vulnerar (vindec rnile), astringent, hemostatic. Indicatii INTERN: se utilizeaz ca adjuvant n: digestie lent i dificil, colici abdominale, anorexie, afeciuni hepatice (hepatit cronic, ciroz), litiaz biliar, litiaz renal, catar bronic, bronit cronic, reumatism, afeciuni dermatologice. EXTERN: se utilizeaz ca adjuvant n: rni, arsuri, eczeme i dermatite cronice . Contraindicatii: alergie la ventrilic.

Administrare INTERN: -pulberea planta se macin fin cu o rni electric. Se ia o linguri ras de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb timp de 10 -15min., dup care se nghite cu ap. -maceratul la rece se prepar dintr-o lingur cu plant adugat la 250ml de ap, se menine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic se beau 2-3 cni cu macerat pe zi, cu 30min. nainte de mese. -infuzia se prepar dintr-o lingur cu plant adugat la 250ml de ap clocotit, se menine timp de 15 min. la temperatura camerei, apoi se strecoar i se bea pe stomacul gol. n scop terapeutic se beau 2-3 cni cu infuzie pe zi, cu 30 min. nainte de mese. EXTERN: -n rni i arsuri se fac splturi locale sau se administreaz sub form de comprese cu macerat sau cu infuzie de plant; -n afeciuni cronice ale pielii se aplic local sub form de comprese cu macerat sau cu infuzie de plant, sau cataplasme care se obin astfel: 1 -2 linguri cu pulbere fin mcinat se amestec cu ap cald astfel nct s formeze o past care s poat fi aplicat extern. Deasupra se aplic un pansament ocluziv, care s poat menine cataplasma la locul afectat minim 3 ore.

Colic Baby sirop

COLIC BABY sirop anticolici pentru sugari Indicatii: Datorita principiilor active vegetale, produsul ajuta la eliminarea colicilor, a starilor de agitatie nervoasa si a insomniei. Administrare: Incepand cu varsta de 0 luni, doza zilnicaa recomandata este de 2 - 3 lingurite pe zi, ( 10 , 15 ml ) diluat in apa sau alt lichid, la nevoie, fara a depasi aceasta doza. ( 2 - 3 ml/kg corp) Ingrediente: Apa demineralizata, SIPA-PIOCA (sirop de Manioc, fara Gluten), Fructolysatdin amestec de iflorescenta de tei (Tilia), frunze de roinita (Melissa officinalis), flori de musetel (Matricaria chamomilla); extract uscat din seminte de fenicul (Foenuculum vulgare)- 0.1% ulei esential, frunze de roinita (Melissa officinalis)- 2% acid rosmarinic. Continut: 150 ml Producator: Erbavita

Ceai anticolici 20 doze Alevia

Recomandri: Tulburari digestive la sugari si copii mici: colici abdominale, balonari, inghitire de aer in timpul mesei, varsaturi. Compoziie: Musetel ( Chamomillae flos), menta ( Menthae herba), fenicul (Foeniculi fructus), chimen ( Carvi fructus). Reuneste plante traditional folosite pentru colici la copii. Mod de preparare: 1 plic la 100 ml apa fierbinte, se lasa 7- 10 minute acoperit. Se administreaza 50-100ml infuzie usor indulcita/ zi. In caz de varsaturi se administreaza cate sau 1 lingurita.

Ceai antigripal
Recomandri: Amelioreaza starea de rau asociata cu raceala si gripa

Compoziie: Echinacea, catin, lemn dulce, tei, cimbrisor, musetel, soc, lumanarica, ghimbir, anason, sovarv.
Descriere: Actiune sudorifica, antiinflamatoare, antitermica, analgezica, expectoranta, antiseptica. Are actiune benefica in starile gripale, afectiuni respiratorii febrile si tuse. Numar plicuri 20 Mod de preparare: Uz intern: ceai, 1 pliculet/cana, se infuzeaza 5-10 minute. Mod de administrare: Uz intern: pentru copii cu varsta intre 3-14 ani, se recomanda 1-2 cani pe zi, iar pentru copiii peste 14 ani si adulti, se recomanda 3-4 cani pe zi.

Ceai antistres
Recomandri: In zilele stresante pentru facilitarea starii de liniste, dupa-amiaza pentru pregatirea perioadei de relaxare a zilei Compoziie: Musetel ( Chamomillae flos ), tei ( Tiliae flos), sunatoare ( Herba Hyperici), cimbrisor ( thymus serpillum ), roinita ( melissa officinalis), iasomie. Descriere: Contine plante recunoscute pentru insusirile lor relaxante. Mod de preparare: 1 plic la 200ml apa clocotita, se acopera si se lasa 5-7 minute. Mod de administrare: Adulti 2-3 cani pe zi Copii 1 cana pe zi Se poate face la nevoie sau in cure de 4-6 saptamani. Contraindicatii: Sarcina si alaptare

Ceai antitusiv
Recomandri: Ajuta la calmarea tusei Compoziie: Muguri de pin, patlagina, sovarv, fenicul, cimbrisor, tei, lemn dulce, soc, musetel, ghimbir.

Ceai de urzica
Compoziie: Urzica (Urtica doica) Descriere: Contribuie la detoxifierea organismului prin favorizarea diurezei.Efect benefic in afectiuni reumatice, anemie, bronsite, tuse. Stimuleaza secretia biliara, actioneaza impotriva viermilor intestinali. Tonifica organismul. Mod de preparare: 1 plic la 200 ml apa clocotita, se acopera si se lasa 5-7 minute. Mod de administrare: Uz intern: ceai 2-3 cani pe zi.

Ceai pentru somn

Recomandri: Cand exista dificultatea de a adormi , si la cei fara probleme in a adormi, pentru un somn profund si linistitor. Compoziie: Tei ( Tiliae flos), valeriana (Valeriana officinalis), sunatoare ( Herba Hyperici), musetel ( Chamomillae flos ), cimbrisor ( thymus serpillum ), roinita ( melissa officinalis), lemn dulce , paducel ( crataegi folium). Descriere: Contine plante recunoscute pentru actiunea sedativa, de inducere a somnului Mod de preparare: 1 plic la 200ml apa clocotita, se acopera si se lasa 5-7 minute. Mod de administrare: Adulti: 1-2 cani in cursul serii, inainte de culcare Copii peste 3 ani cana. Contraindicatii: Sarcina si alaptare

Alimente-medicament in diaree
In cele ce urmeaza, vom face o succinta trecere in revista a tuturor alimentelor recomandate pentru combaterea diareei si a toxiinfectiei alimentare. Aceste alimente vor fi enumerate chiar in ordinea in care este bine sa fie introduse in alimentatie, incepand cu cele care menajeaza cel mai mult colonul si incheind cu cele care vor fi administrate doar in faza de convalescenta a bolii:

Zeama de orez - vome- este obtinuta prin scurgerea orezului bine fiert in prealabil. Este ca o supa foarte saraca in calorii si are o faima bine meritata de remediu antidiareic. Aceasta zeama are efect astringent, ajuta la restabilirea echilibrului electrolitic si protejeaza mucoasa digestiva de efectele distructive ale infectiei. Este fara doar si poate cel mai bine tolerat aliment in caz de diaree si de infectie intestinala.
Iaurturile probiotice - ne referim la acele iaurturi care contin culturi vii de bacterii, in special Bifidus si Acidophillus, care au darul de a reechilibra rapid flora intestinala. Se consuma 250 ml de iaurt pe zi, necombinat cu vreun alt aliment (se va consuma alta hrana abia peste o ora), vreme de minimum o saptamana. Simplul tratament cu aceste iaurturi duce la eliminarea pe cale naturala a bacteriilor patogene din intestin, ajuta la refacerea imunitatii locale si la redobandirea functiilor colonului. Orezul fiert, piureul de cartofi si piureul de morcovi - se prepara foarte simplu, doar cu apa si sare la inceput, abia in faza de convalescenta putand fi introdus uleiul in prepararea lor. Sunt foarte usor digerabile, sunt bine tolerate de intestin si aduc un aport important de minerale in organism, aport binevenit dupa eliminarea masiva a acestor minerale prin scaun.

Plante medicinale si uleiuri volatile

Coada-soricelului (Achilea millefolium) - se administreaza infuzia combinata, preparata intocmai ca si cea de turita mare, despre care am vorbit anterior. Este un remediu cu efect antiinflamator intestinal, care calmeaza colicile si, foarte important, este recomandat chiar si sugarilor. Adultii vor bea 3-4 cani de infuzie combinata de coada-soricelului, copiii peste 3 ani vor bea 1-2 cani, iar bebelusii cate 3 linguri de infuzie combinata la 8 ore. Uleiul volatil de lavanda (Lavandula officinalis) - se iau cate 3-5 picaturi, de trei ori pe zi, cu putina apa. Are atat efecte antibacteriene, cat si antiparazitare (mai ales contra Giardia lamblia), fiind foarte util in tratarea multor forme de diaree. In plus, are efect calmant si usor antispastic, ameliorand simptomele infectiilor intestinale. Uleiul volatil de cimbru (Thymus vulgaris) - este un antibiotic cu spectru larg si printre putinele remedii antivirale cunoscute, in conditiile in care peste 80% dintre cazurile de diaree se datoreaza infectiilor virale. Se iau cate 3 picaturi, de patru ori pe zi, pana la disparitia simptomelor, asociindu-se foarte bine cu uleiul de lavanda, impreuna cu care ajuta la eliminarea colicilor, la combaterea spasmelor si a starilor de astenie asociate cu infectiile intestinale.