Universitatea Vasile Alecsandri Bacu

Facultatea de tiinte
Specializare: P.I.P.P.



MOTIVAIA
- aspecte teoretice, practice, metodologice


Studenti: Filip Anca
Petcu (Antal) Alina


2014

Structura cercetrii

I. Premise teoretice
1.1. Importanta si actualitatea temei de ce este importanta motivatia in procesul
invatarii si adaptarii scolare
1.2. Definirea conceptelor: motivatie, optimum motivational si functiile motivatiei.
1.3. Structuri si forme ale motivatiei. Descrierea piramidei lui Maslow. Clasificare si
descriere in sinteza a formelor motivatiei: pozitiva/negativa; intrinseca/extrinseca;
cognitiva/afectiva.

II. Aspecte metodologice i practice privind motivatia invatarii scolare in clasele a II-a si
a III-a
2.1. Scopul cercetrii
2.2. Obiectivele cercetarii
2.3. Ipoteza cercetrii
2.4. Metode si instrumente de cercetare utilizate
2.5. Eantionul sau lotul supus cercetrii . Descriere.
2.6. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor.
2.7. Concluzii/ Propuneri/ Sugestii

III. Bibliografie

IV. Anexe


1.1. Importana i actualitatea temei de ce este important motivaia n
procesul nvrii i adaptrii colare

Motivaia reprezint un proces psihic important pentru c ea impulsioneaz,
declaneaz aciunea, iar aciunea prin intermediul conexiunii inverse influeneaz
insi baza motivaional i dinamica ei. Motivaia este o surs de activitate i de aceea
este considerat motorul personalitii.
Acest proces psihic are un rol deosebit de important in activitatea de invare a
elevului i in consecin in formarea personalitii acestuia. Nu poate avea loc un proces
educaional real dac in prealabil nu s-ar identifica motivele invrii i n-ar fi determinat
aria lor de aciune i dac educatorul n-ar ti s se foloseasc de fora acestor motive in
practica educarii. Cunoaterea motivelor ce-l impulsioneaz pe elev in desfurarea
actului invrii este important pentru invtor, deoarece acestea ii indic exact calea
ce trebuie s-o urmeze in vederea finalizrii cu succes a educaiei.
Prin motivaia invrii inelegem totalitatea mobilurilor care declaneaz, susin
energetic i dinamizeaz activitatea de invare. Constituie motive ale invrii anumite
trebuine de baz de autorealizare, de afirmare prin succes colar / paracolar; apoi
impulsul curiozitii; dorina de a obine note bune pentru a satisface prinii sau pentru a
fi printre premianii clasei; teama de pedeaps sau de eec, anumite interese, opiuni
profesionale etc. Iat c motivul este cel care activeaz, mobilizeaz i regleaz
conduita celor implicai in procesul de educare.


1.2 Definirea conceptelor: motivatie, optimum motivational si functiile motivatiei.

Motivatia. Delimitari conceptuale

Motivatia se defineste ca o stare de disociaie i tensiune care pune organismul in
micare pan ce ajunge la reducerea tensiunii i regsirea integritii sale (D. Lagache
Lafon), ca factor psihologic (contient sau nu) care predispune individul s svareasc
anumite aciuni sau s tind spre anumite scopuri (Pieron) sau ca totalitatea mobilurilor
interne ale conduitei fie c sunt innscute sau dobandite, simple trebuine fiziologice sau
idealuri abstracte (Al. Roca). Motivatia reuneste fenomene si mecanisme psihice
interne dotate cu capacitatea de a permite actiunea independet de factorii exteriori.
Motivul este acel fenomen psihic ce are un rol esenial in declanarea, orientarea i
modificarea comportamentului, iar motivaia e constituit din ansamblul motivelor, mai
bine zis din structurarea tuturor motivelor, intrucat ele nu sunt pe acelai plan.
Motivaie este o parghie important in procesul autoreglarii individului, o for
motrice a intregii sale dezvoltri psihice i umane. Acesta inseamn c selectarea i
asimilarea, ca i sedimentarea influneelor externe se vor produce depedent de
structurile motivaionale ale persoanei.

Optimum motivational

Relatia dintre intensitatea motivatiei si nivelul performantei este dependenta de
complexitatatea activitatii (sarcinii) pe care subiectul o are de indeplinit. n acest
contextn psihologie a aprut ideea optimului motivational, adic a unei intensitti
optime a motivatiei care s permit obtinerea unor performante nalte.

Functiile motivatiei

Principalele functii ale motivatiei sunt:
1. functia de activare difuza si semnalizare a dezechilibrului apare starea de
necesitate dar nu declanseaza actiunea, este specifica trebuintelor care au o
dinamica deosebita;
2. functia de mobil sau de factor declansator al actiunii efective este specifica
motivului definit ca mobilul ce alege dintre deprinderile existente pe cea care va fi
actualizata de H. Pieron;
3. functia de autoreglare a conduitei se imprima comportamentului un caracter
activ si selectiv, eficienta reglatorie este dependenta in egala masura de energizare
si directionare.
Structuri si forme ale motivatiei. Descrierea piramidei lui Maslow. Clasificare
si descriere in sinteza a formelor motivatiei: pozitiva/negativa;
intrinseca/extrinseca; cognitiva/afectiva.

Modalitati si structuri ale motivaiei. Piramida lui Maslow

Psihologul american Abraham Maslow a realizat o clasificare a trebuinelor pe care
le-a organizat si structurat ntr-o piramid. El subliniaza rolul important pe care il ocup
anumite motive specific umane in dezvoltarea individului ca fiin social prin insi
ierarhizarea fcut trebuinelor omului.
Potrivit piramidei lui Maslow exist apte categorii de trebuine fundamentale:
a) trebuine fiziologice nevoia de hran, odihn, sexual
b) trebuine de securitate nevoia de adpost, protecie, siguran, stabilitate
c) trebuine de apartenen i dragoste nevoia de a oferi i de a primi
dragoste, afeciune
d) trebuine de stim i autoafirmare nevoia de autoapreciere i de stim din
partea celorlali
e) trebuine cognitive nevoia de cunoatere
f) trebuine de ordin estetic nevoia de frumusee, de ordine, de simetrie, de
armonie
g) trebuine de autorealizare nevoia de a-i dezvolta i valorifica
disponibilitile, de autoimplinire

Formele motivaiei
In existena concret a omului sunt puse in funciune diferite forme ale motivaiei
care se clasific, de obicei dou cate dou in perechi opuse, contrare:
a) intrinsec si extrinsec;
Motivaia intrinsec este generata din interiorul subiectului, de catre nevoile si
trebuinele personale. Ea il determina pe individ sa actioneze din motive superioare:
dorinta de a cunoaste valorile intelectuale, estetice si morale, filosofice si religioase ale
societatii, de a se realiza profesional, de a contribui la progresul social.
Motivaia extrinsec se manifest si este productiv la elevii mici si in instruirea
undedomina autoritatea excesiva, constrangerea si activitatea rigida. Efortul elevului in
invatare este aproape dublu fata de cel in cazul invatarii motivate intrinsec.
b) pozitiv si negativ;
Motivaia pozitiv este produs de stimulrile premiale (lauda, ncurajarea) si se
soldeaza cu efecte benefice asupra activitatii de invatare cum ar fi apropierea
activitatilor, angajarea in ele etc.
Motivaia negativ este produs de folosirea unor stimuli aversivi (amenintare,
blamare, pedepsire) si se asociaz cu efecte de abtinere, evitare, refuz.
c) cognitiv si afectiv.
Motivaia cognitiv si are originea n activitatea de explorare, n nevoia de a sti, de a
cunoaste, de a fi stimulat senzorial, forma ei tipic fiind curiozitatea pentru nou, pentru
complex, pentru schimbare. Se numeste cognitiv deoarece actioneaz dinlauntrul
proceselor cognitive, stimulnd activitatea intelectual din aproape n aproape.
Motivaia afectiva este determinata de nevoia individului de a obtine aprobare din
partea celor din jurul, parinti sau educatori.

II. Aspecte metodologice i practice privind motivatia invatarii scolare in clasele a
II-a si a III-a de la
Scoala Generala Martin Benedict Galbeni

2.1. Scopul cercetarii

Scopul principal al cercetrii este acela de a cunoaste care sunt metodelor prin
care scolarul mic intelege mai usor continutul lectiilorce, ce inteleg elevii prin conceptul
de motivatie , ce inteleg prin individualizare si succes scolar si ce anume il determina pe
scolar sa adopte o anumita atitudine fata de invatator.


2.2. Obiectivele cercetarii

In cadrul lectiilor se pot folosi metode variate cum ar fi: problematizarea si
descoperirea. metode clasice participative (experimentul, observatia si conversatia),
metode stimulative, competitive ( jocul didactic, concursul etc).
Metodele active folosite pe parcursul leciilor ilustreaz funcia lor instrumental:
elevul insui realizeaz obiectivele, le contientizeaz ca finaliti proprii. La aceasta
varsta copilul poate sa desprinda trasaturi, caracteristici definitorii ale obiectelor,
fenomenelor, persoanelor sau situatiilor. Legat de aceasta caracteristica, gandirea
copilului scolar capata o noua calitate si anume reciprocitatea.
Perioada scolarului mic se caracterizeaza din punct de vedere social, prin aparitia
prieteniilor, copiii devenind mai putin dependenti de parinti si mai interesati de colegi, de
prieteni. Prietenia se leaga prin aparitia unor interese si activitati comune.
Individualizarea este obtinuta prin respectarea etapei prezente de dezvoltare a
copilului si planificarea unei serii de activitati care sa asigure o experienta de success
pentru fiecare copil. Abilitatea de a individualiza implica cunostinte referitoare la stadiile
de dezvoltare a copilului si legate de: sanatate, crestere fizica, emotionala si cognitiva a
acestuia. Este vorba de un proces al deciziilor in care invatatoarea observa copilul,
evalueaza la ce punct se afla acesta in zonele semnificative ale dezvoltarii si actioneaza
astfel incat sa obtina un raspuns particular caracteristic etapei de dezvoltare in care se
gaseste copilul.


2.3. Ipoteza cercetrii

Ipoteza cercetarii noastre este de a stabili structura motivatiei invatarii la clasele a II-
a si a III-a si a dinamicii ei pe parcursul acestei perioade, in conditiile activitatii
educationale obisnuite, asa cum se realizeaza ea in scoala, zi de zi.
Invarea de tip colar intre 7-12 ani este influenat de strategiile cognitive insuite
de elev, precum i de implicarea competenelor de comunicare in structurarea gandirii i
memoriei elevului.
Intre factorii perturbatori ai performanei de invare, in special i ai structurrii
cognitive, in general disfunciile la nivelul orientrii i concentrrii activitii psihice prin
atenie indeplinesc un rol determinant.



2.4. Metode si instrumente de cercetare utilizate

Cercetarea a fost organizat pe parcursul anului colar 2013 2014 i a
cuprins dou etape: prima etap a constat in stabilirea cadrului in care urma s aib loc
cercetarea i a instrumentelor de cercetare utilizate iar cea de-a doua etap a avut ca
sarcin realizarea obiectivelor enunate mai sus.
Cercetarea intreprins s-a efectuat la dou clase (clasa a II-a i a III-a) pentru
a avea o populaie cat mai semnificativ din punct de vedere al motivaiei invrii.
Metoda folosita pentru aceasta lucrare este ancheta pe baza de doua
chestionare.
Chestionarul, ca instrument al cercetarii, joaca dublul rol de oferta de stimuli
pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. In absenta altor
informatii directe privind comportamentul subiectilor, chestionarul trebuie sa ofere
succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru subiecti,
prin chiar structurarea itemilor.

Chestionarul nr. 1 a fost preluat de la Doina Vintilescu si cuprinde 11
ntrebri principale i, in cadrul acestora, unele intrebri subordonate (anexa 1).
Majoritatea intrebrilor au caracter inchis, pretinzand rspunsuri explicative
prin alegerea multipl. Din acestea, 3 intrebri, direct sau indirect, ii determin pe elevi
s reflecteze asupra multitudinii de motive care ar putea s-i stimuleze in activitatea lor
de invare, alegandu-le sau numindu-le pe cele care li se potrivesc
Alte intrebri vizeaz in mod direct unul sau altul dintre motive (interese,
sentimente, aspiraii profesionale)
Am considerat c cel puin parial, sinceritatea rspunsurilor elevilor poate
fi controlat prin: a) eforturile depuse la materia preferat; b) activitile suplimentare
efectuate acas in acest sens; c) preocuprile extracolare in legtur cu obiectele
preferate; d) cercurile pe obiecte la care particip elevul; e) rezultatele (calificativele)
obinute la obiectele respective.
Chestionarul cuprinde i intrebri care pun in eviden atitudinea negativ a
elevilor fa de obiectivele chestionate i motivarea acestei atitudini. In cazul de fa,
materiile de invmant.
Validitatea chestionarului a fost dedus din corelaiile pozitive ce au reieit
raportand rezultatele din chestionar la rezultatele colare, datele adunate de la elevi i
invtorii lor prin convorbire.
Chestionarul nr. 2 cuprinde 5 intrebari principale si i, in cadrul acestora o
intrebare subordonata (anexa 2).


2.5. Eantionul sau lotul supus cercetrii . Descriere.

Cele doua chestionare au fost aplicate pe un esantion de 31 elevi din mediu rural,
de la clasele a II-a i a III-a, Scoala Generala Martin Benedict din Galbeni, Bacau.
La clasa a II-a sunt 18 elevi, dintre care 4 fete si 14 baieti; iar la clasa a III-a sunt
13 elevi, dintre care 5 fete si 8 baieti.
Elevii provin din familii cu venituri mici spre medii. In majoritatea cazurilor unul dintre
parinti este casnic.

2.6. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor.

Este foarte important sa cunoastem care sunt motivele pentru care elevii
nostri invata, deoarece motivele sunt reactualizari si transpuneri in plan subiectiv
a starilor de necesitate. La scolarul mic motivele sunt extrem de variate, iar
cunoasterea lor conduce la luarea celor mai adecvate masuri si la adoptarea
celor mai bune atitudini. Cunoasterea si educarea acestor motive constituie
cheia succesului in munca instructiv-educativa.
Raspunsurile elevilor sunt sintetizate in tabelele. Dupa fiecare table sunt
prezentate cateva diagramele.
Chestionarele folosite de noi au fost urmatoarele:


CHESTIONAR NR. 1

Nume si prenume: ___________________________________________________
Scoala: ____________________________________________________________
Varsta: ____________________________________________________________
Ocupatia parintilor: __________________________________________________
1. Iti place sa mergi la scoala?
DA / NU
2. Daca DA, de ce?
a) pentru ca imi place sa invat cu altii;
b) pentru ca invat si de la altii;
c) pentru ca imi formez o cultura generala;
d) pentru ca ma pregatesc pentru viitor;
e) altele.
3. Daca NU, de ce?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
4. Pentru ce inveti?
a) pentru a cunoaste mai mult; b) pentru a primi note bune;
c) pentru a fi printre primii; d) pentru a dobandi pretuirea clasei;
e) pentru ca invat cu usurinta; f) pentru ca ma invata parintii;
g) teama de parinti; h) teama de invatator
i) pentru a alege ceva in viata; j) altele.
5. Care sunt obiectele de invatamant care iti plac cel ai mult? De ce?
________________________________________________________________7
________________________________________________________________
________________________________________________________________
_________________________________________________________________
6. Care sunt obiectele care nu te atrag? De ce?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
7. Sunt obiecte la care ti-e teama sa raspunzi? De ce? De care?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
8. Ce faci dupa ce ai terminat de invatat?
a) citesc; b) compun poezii;
c) desenez; d) cant;
e) fac exercitii si probleme; f) fac sport; g) altele.
9. Care din cercurile urmatoare le frecventezi?
a) literar; b) cor;
c) sportive; d) desen;
e) nici unul.
10. Ce simti cand primesti un calificativ mic?
a) teama de parinti; b) teama de invatator;
c) rusine de parinti si de invatator; d) regret; e) nimic.
11. Ce doresti sa devii in viata?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
CHESTIONAR NR. 2

Nume si prenume: ___________________________________________________
Scoala: ____________________________________________________________
Varsta: ____________________________________________________________
Ocupatia parintilor: __________________________________________________
1. De ce mergi la scoala in fiecare zi?
a) pentru ca dorim sa aflam cat mai multe lucruri interesante;
b) pentru ca ne-am facut prieteni noi;
c) pentru ca asa sun parintii;
d) alte motive.
2. Se intampla sa vii la scoala cu lectiile nepregatite? Daca da, de ce?
a) pentru ca uit;
b) pentru ca nu vreau sau nu am chef;
c) pentru ca am fost bolnav/a;
d) pentru ca n-am avut timp;
e) alte motive.
3. Cand imveti mai mult?
a) cand obtin calificative bune;
b) cand esti laudat/a;
c) cand esti pedepsit/a;
d) cand iti fac parintii un cadou;
e) cand colegii m-au intrecut cu mult;
f) altele.
4. Ce obiecte de studiu preferi?
a) matematica;
b) limba romana;
c) stiinte ale naturii;
d) educatia fizica;
e) abilitati practice;
f) educatie plastica;
g) educatie muzicala;
h) religie;
i) toate obiectele.
5. Cum crezi ca te ajuta ceea ce inveti la scoala?
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

Aceste chestionare au aratat ca motivele scolarilor mici sunt extrem de variate.

Primul chestionar arata ca la colarul mic, motivele sunt extreme de variate. Printre
acestea cel mai des se ntlnesc :
- nevoia de a sti, dorinta si curiozitatea de a intelege ceea ce se intampla in jurul lor.
Majoritatea scolarilor vin la scoala pentru ca vor sa invete lucruri noi si doresc sa se
pregateasca pentru viitor;
- ei invata sa dobandeasca cat mai multe cunostinte;
- pentru a primi note bune si pentru a fi printre primii din clasa;
- dupa ce au terminat temele, unii citesc suplimentar, altii compun poezii, unii
deseneaza, altii cant, unii fac sport, altii prefera sa mai resolve cateva exercitii in plus, altii
au alte activitati;
- aproape toti copiii din aceste doua clase cand in corul bisericii din sat;
- cand primesc un calificativ mic, majoritatea simt rusine fata de parinti si de
invatator, altii au teama de parinti, dar foarte putini au sunt constienti de nota luata si au
un regret.

Al doilea chestionar ne arata ca sunt scolari care mai vin cu tema nefacuta a doua
zi, Ei invata mai mult atunci cand obtin calificative bune sau sunt motivati cand ceilalti
coplegi i-au intrecut. Majoritatea sunt atrasi de matematica, limba romana, stiinte ale
naturii si intr-un procentaj mai mic, se gasesc scolari carora le plac toate materiile.

2.7. Concluzii/ Propuneri/ Sugestii

Inelegerea problemelor motivaiei invrii colare presupune inainte de toate delimitarea
trsturilor eseniale ale acestora, ca proces complex care se integreaz tendinei generale a
organismului uman de a rspunde cat mai corespunztor solicitrilor mediului social in care triete.
Aceasta inseamn de fapt precizarea naturii ei, a funciilor pe care le deine i a comportamentelor ce
o caracterizeaz. Bineineles toate aceste aspecte ale motivaiei invrii colarepot fi determinate
numai pornind de la motivaia comportamentului uman in general.
Datorit complexitii ei, natura motivaiei umane a fost prezentat diferit de la un current
psihologic la altul, de la o etap la alta. Consideraia fie numai de natur extern (behaviorismul i
adepii si), fie exclusiv de natur intern, innscut (psihanaliza), motivaia, dinamica
comportamentului a fost explicat pe baza unor modele care s-au completat pe msur ce
cunoaterea a reuit s ptrund mai adanc in tainele fiinei umane.
Sintetizand ceea ce am dezvoltat in aceast lucrare, reiese c din studiul intreprins asupra
structurii, dinamicii i contientizrii motivelor invrii la colarii mici se desprind cateva concluzii cu
caracter general, ce subliniaz trsturile specifice acestei perioade colare.
1) Motivaia invrii colare la clasele I IV prezint in general o structur relativ
constant pe toat perioada, ceea ce ne indreptete s susinem existena unei structuri
caracteristice pentru varsta colar mic.
2) In interiorul acestei structuri, diferitele categorii de motive ocup o anumit pondere,
ceea ce determin i o ierarhizare a lor: motive cognitive, motive afective, motive profesionale, motive
sociale, succes/insucces colar, motivul autorealizrii, altele.
3) Caracterul relativ constant al structurii motivaiei invrii colare trebuie ineles in
sensul c de la o clas la alta i chiar de la un elev la altul, diferitele categorii de motive capt
semnificaii noi, ceea ce inseamn de fapt c fiecare are o dinamic a sa. Aceast dinamic este
rezultatul acumulrilor care au loc la nivelul fiecrei categorii, in sensul dezvoltrii i contientizrii
motivelor.
4) La varsta colar mic are lor o intensificare a procesului de contientizare a motivelor,
determinat in bun msur i de dorina de autocunoatere i autorealizare a elevilor la aceast
varst.
Am incercat in lucrarea de fa ca, pornind de la unele delimitri de ordin
teoretic, s prezentam o situaie de fapt in legtur cu motivaia invrii la colarul mic.
Rezultatul la care am ajuns i concluziile s-au desprins din interpretarea lor. In esen se
poate considera c este decisiv inelegerea faptului c invarea colar este totdeauna
o activitate motivat, orientat spre anumite scopuri, scopuri alimentate de variate motive
ce determin i susin la un moment dat activitatea respectiv. Cu cat elevii sunt mai mult
ajutai in stabilirea i realizarea scopurilor prin situaiile create de invtor in procesul de
invmant, cu atat motivele activitilor se consolideaz mai uor, devin mai eficiente.
Dirijarea tiinific a invrii elevilor inseamn dirijarea procesului de
dezvoltare a motivelor acestei activiti. Ea este posibil ins numai cunoscand in fiecare
moment dat nivelul evolutiv al diferitelor variabile psihice ce caracterizeaz clasa de elevi
cu care se lucreaz i valoarea dinamogen pe care o prezint fiecare dintre ele.
Datorit interdependenei dintre diferitele categorii de motive, la nivel de grup i
mai ales la nivel de individ, este posibil ca pornind de la motivele existente, mai bine
contientizate, s se orienteze activitatea de invare a elevilor in aa fel incat, treptat, s
fie ajutai s-i contientizeze i alte motive sau s-i formeze unele motive noi.
Important este in acest sens ca in activitatea de invare colar s se creeze astfel de
condiii care s prezinte o valoare stimulatorie multipl corespunzand atat cerinelor vieii
sociale cat i trebuinelor spirituale i sociale ale elevilor.
Aceasta cu atat mai mult cu cat in condiiile dinamicii socio-profesionale de
astzi este necesar ca individul s-i restructureze continuu mijloacele prin care tinde s
se adapteze la schimbrile rapide i la noutatea permanent a vieii in care triete,
gandete, simte i acioneaz.


BIBLIOGRAFIE:

1. Cojocaru M., (2013), Psihologia educaiei: sinteze, Ed. Academica Brncui, Trgu-Jiu
2. Cosmovici A. (coord.), (1998), Psihologie colar, Ed. Polirom, Iai
3. Dumitriu C., (2013), Fundamentele psihologiei, Universitatea Vasile Alecsandri, Bacu
4. Neacu I., (1978), Motivaie i nvare : studiu asupra motivelor nvrii colare n ciclul
gimnazial, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti
5. Popescu-Neveanu P., (1978), Dicionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucureti
6. Vintilescu D., (1977), Motivatia invatarii scolare : studiu asupra preadolescentei, Ed. Facla,
Timisoara