TERAPIA OCUPATIONALA IN

AFECTIUNILE NEUROLOGICE

n activitatea motorie normal, creierul
nregistreaz micrile de ansamblu i nu contraciile
musculare individuale.
Majoritatea progreselor se datoreaza unor
modificari cerebrale functionale care au la baza
plasticitatea neuronala.
Plasticitatea include adaptarile structurii cerebrale
aparute in timp ca raspuns la modificarea mediului, si
avnd ca si consecinta modificri functionale (Kolb,
1995)
n cazul unei leziuni cerebrale, pentru capacitatea
functionala nu conteaza doar "cti" neuroni rmn ci
si modul in care acestia functioneaza si conexiunile
pe care le vor crea (Johansson, 2000)
Screening neuropsihologic dovezi rezonabile, dincolo de impresia
clinic iniial, pentru un diagnostic de leziuni cerebrale/afectiune
neurologica examinare complet neurologic diagnosticul,
tratamentul, prognosticul.
O examinare complet neuropsihologice, pe de alt parte, este necesar
pentru a nelege consecinele de via de depreciere funcional (locul de
munc, coal, relaii, potentialele de conducere, competen, i aa mai
departe).
Evaluarea pacientului neurologic
Scala Barthel sau indicele ADL Barthel
msoara performana n activitile de baz zilnice.
utilizeaz zece variabile care descriu ADL i mobilitatea.
introdus n 1965 - un scor de 0-20.
modificat de Granger et al. n 1979include 0-10 puncte pentru fiecare
variabil, i mbuntiri suplimentare (1989).
Scala este considerat ca fiind de incredere, desi utilizarea sa n
studiile clinice in AVC este inconsecvent.
Un scor mai mare la externarea din spital este asociat cu o probabilitate
mai mare de a fi capabil de ADL la domiciliu, cu un grad de independen.

Cele zece variabile abordate n scala Barthel sunt:
prezena sau absena de incontinent fecal
prezena sau absena de incontinen urinar
ajutor necesar n ngrijire
ajutor necesar n cazul utilizrii toaletei
ajutorul necesar in alimentare
ajutor necesar n transferuri
ajutor necesar n timpul mersului
ajutor necesar la imbrcare
ajutor necesar n urcatul scarilor
ajutor necesar la mbiere
Scorul maxim este de 100 puncte si
corespunde unei autonomii complete. Scorul
de 75 puncte = cvasi-independenta.
Scorul de 60 puncte = "independenta asistata"
Activitate Descriere Scor
1. Alimentatia Independent: se serveste de tacamuri
Are nevoie de ajutor pentru a taia alimente
10
5
2. Baia 12312w2210m Face baie fara ajutor 5
3. Toaleta personala Isi spala fata, dintii, se piaptana, se barbiereste 5
4. Imbracatul Independent: isi innoada sireturile
Are nevoie de ajutor
10
5
5. Controlul intestinal Fara probleme
Probleme ocazionale
5
10
6. Controlul vezical Fara probleme
Probleme ocazionale
10
5
7. Transferul la toaleta Independent pentru a merge la toaleta
Are nevoie de ajutor
10
5
8. Transferul in pat sau fotoliu Independent
Ajutor minim
Ajutor maxim pentru transfer
15
10
5
9. Mersul Independent 50 m cu baston
Merge cu ajutor
Fotoliu rulant
15
10
5
10. Urcatul scarilor Independent
Are nevoie de ajutor
10
5
The National Institute of Health Stroke scale (NIHSS):
= metod standardizat pentru a msura nivelul de prejudiciere cauzat de
un accident vascular cerebral.
masoara mai multe aspecte ale functiei cerebrale, inclusiv contiina,
viziunea, senzaia, micarea, vorbirea
servete mai multor scopuri, dar utilizarea sa principal este evaluarea
gradului de invaliditate, si permite compararea obiectiv a eficacitii ntre
diferite tratamente i intervenii de reabilitare postAVC.
Un anumit numr de puncte sunt acordate pentru fiecare depreciere
Un scor maxim de 42 reprezint cel mai sever i devastator AVC.
0 = fr AVC
1-4 = AVC minor
5-15 = AVC moderat
15-20 = AVC moderat/ sever
21-42 = AVC sever
Scala Ashworth:
= una dintre metodele cel mai utilizate de msurare a spasticitatii, fiind n
mare parte simpl i reproductibil.
Tonusul muscular la 5 puncte/Scal este definit prin capacitatea unui
muschi de a fi ntins fr rezisten.
Scala Ashworth modificat (MAS) are o scal de 6 puncte, care evalueaz
pacienii cu AVC.
MAS msoar mai bine hipertonia muscular dect spasticitatea.
Scor Tonus muscular
1 Normal
2 Usor crescut la miscarile pasive ale membrelor
3 Crestere moderata, dar miscarile pasive nu sunt dificile
4 Crestere marcata, miscari pasive dificile
5 Crestere severa, membrele nu pot fi mobilizate pasiv
Grade de dizabilitate Caracteristici- dizabilitate
Grd. I Nesemnificativa: este in stare sa indeplineasca singur sarcini
obisnuite ale vietii cotidiene
Grd. II Usoara: nu e in stare sa indeplineasca unele activitati dar poate sa
se ingrijeasca singur
Grd.II Moderata: necesita supraveghere dar e in stare sa mearga fara
ajutor
Grd. IV Medie-accentuata: nu este in stare sa mearga fara asistenta, nu-si
poate ingriji propriul corp
Grd. V Severa: imobilizat la pat: are nevoie permanenta de ingrijire
SCALA DE APRECIERE A DIZABILITATII
LA BOLNAVUL VASCULAR (RANKIN)
0 asimptomatic
1 mers normal cu oboseala la activitati fizice
2 mers fara sprijin 8 m in 100 (tulburari de echilibru)
3 mers fara sprijin 8 m in 200
4 mers cu ajutor unilateral (baston) 8 m in 200
5 mers cu ajutor bilateral 8 m in < 200 sau unilateral
8 m > 200
6 mers cu ajutor bilateral 8 m in > 200
7 imposibil sa faca 25 m, ajutat cu scaun rulant
8 legat de scaun rulant dar cu bratele functionale
9 legat de scaun rulant dar cu bratele nefunctionale
SCALA EDSS SIMPLIFICATA DE EVALUARE A DIZABILITATII IN
SCLEROZA MULTIPLA (Index ambulatoriu)
Stadiul 1 Afectare unilaterala cu sau fara jena
functionala
Stadiul 2 Afectare bilaterala sau axiala cu
prinderea echilibrului
Stadiul 3 Afectare bilaterala cu handicap
moderat, afectarea reflexelor de postura;
independent
Stadiul 4 Afectare sever invalidanta, dar poate
sta n picioare si merge fara ajutor
Stadiul 5 Imobilizat la pat fara ajutor
SCALA HOEHN YAHR - evaluarea pacientilor cu b. Parkinson
Scale de evaluare a starii generale de sanatate i calittii vietii
ICF (International Clasification of Functioning, Disability and Health):
functionalitatea si incapacitatea sunt considerate rezultate ale
interactiunii dintre:
conditiile de sanatate: boli, disfunctii, injurii
factorii contextuali: - externi = factorii de mediu
- interni = factori personali
Activitate Descriere Scor
Igiena corporala Autonomie
Ajutat partial
Dependent
2
1
0
Imbracare
Autonomie
Autonomie pentru imbracare dar ajutor pentru incaltare
Dependent
2
1
0
Mersul la toaleta
Autonomie
Ajutat
Ajutat la pat
2
1
0
Continenta sfincteriana
Continent
Incontinenta ocazional
Incontinent
2
1
0
Alimentatia
Mananca singur
Ajutat pentru taiat cu cutitul
Dependent
2
1
0
SCOR ADL
TO N ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
Paralizia:
= una din disabilitatile cele mai frecvente post AVC
= de obicei de partea opusa leziunii
poate afecta fata, mb superior/inferior sau hemicorpul
Probleme in ADL, mers, apucat obiecte.
Deficitul senzitiv duce la pierderea capacitatii de a recunoaste obiectele
din palma sau chiar a propriului organism, afectarea abilitatii de a simti
atingerea, durerea, temperatura,pozitia partilor corpului
Durere datorata imobilizarii unei articulatii datorita paraliziei muschilor,
tendoanelor, ligamentelor.
Uneori cile de transmitere a senzatiilor spre creier sunt lezate rezultand
transmiterea de semnale false durere in membrul afectat cu deficit
senzitiv (sindrom dureros talamic)
Disfagie-afectarea muschilor deglutitiei.
Ataxia: afectarea cerebelului coordonare, echilibrul, stabilitatea, mers
Apraxia=incapacitatea de a planifica pasii unei activitati complexe si de a-i
urma
Afectarea ariei Broca= afazie de expresie (nu pot sa-si exprime gandurile
verbal sau scris)
Afectarea ariei Wernicke= afazia de receptie (dificultati de intelegere a
limbajului vorbit sau scris)
Afazia globala=cea mai severa, nu pot intelege si nici exprima gandurile.
Anomic, amnezic afazia=uita doar cuvinte, nume izolate
Afectarea memoriei, invatarii, constiintei, deficit de atentie, nu pot face planuri
Incontinenta urinara e frecventa post AVC = rezultatul deficitului senzitiv si
motor.
Anosognosia = nu-si da seama de afectarea fizica post AVC
frica, anxietate, frustrare, furie, tristete, depresie
Recuperarea in faza acuta
Recuperarea in faza post acuta
Neuroplasticitatea
Recuperarea in faza cronica precoce
- Ridicarea in ortostatism
- Ortostatismul
- Mersul
- Miscarile mb superior
- Recuperarea vorbirii
Perioade favorabile si momente decisive ale
recuperarii bolnavului cu AVC ischemic:
Dintre supravietuitori, o mare parte sunt dependenti de sprijinul social
Calitatea vietii dupa AVC este strans legata de deficitele restante
Necesitatea asocierii cu preventia secundara.
Se scurteaza perioada de imobilizare.
Recuperarea stimuleaza procesele de reorganizare (care exprima
plasticitatea cerebrala) cu scop final recuperarea/substitutia functionala
Necesitatea reabilitarii in AVC
Evolutia dup AVC

Recuperarea spontana poate varia semnificativ, chiar si la pacienti cu
leziuni asemanatoare.
Dimensiunile leziunilor, starea de sanatate anterioara si alti factori pot
da unele informatii privind evolutia.
Variabilitatea evolutiva ar putea fi influentata de:
- Evolutia locala diferita - edem perilezional, etc
- Eficacitatea sistemului de colaterale
- Reprezentari ale aceleiasi functii in diferite arii
corticale
- Prezenta si numarul cailor neuronale
alternative

Deficite si mecanisme adaptative:
Dupa leziuni ale SNC, principalele deficite sunt:
Deficitul motor
Pierderea abilitatii
Tulburari de tonus (spasticitatea)
Mecanismele adaptative apar att datorit leziunilor neuronale ct si
implicrii sistemului musculo-scheletal
Deficitul motor:
Scaderea numarului de motoneuroni activati, a ratei de descarcare, si
afectarea sincronizarii unitatilor motorii duc la dezorganizarea activitatii
motorii la nivel periferic
Dobandirea cu intarziere a fortei contractile asociata miscarilor
Forta dezvoltata poate varia in functie de pozitia articulatiilor si starea de
precontractie musculara
Pierderea abilittii:
Abilitatea (dexteritatea) este capacitatea de a efectua o activitate precis,
rapid, rational si indemanatic (Bernstein);
implic pierderea coordonrii activittii contractile necesare pentru
realizarea scopului si adaptarea la mediu, datorat incapacittii de a regla
fin coordonarea dintre grupele musculare.
deficit in transferul rapid si sustinut al informatiei intre cortex si structurile
periferice
Spasticitatea:
= Tulburare motorie caracterizata printr-o exagerare proportionala cu viteza
a reflexelor tonice de scurtare (cu exagerarea reflexelor osteotendinoase)
(Lance, 1980)
= inconstanta la pacientii cu AVC
- ar putea fi un raspuns adaptativ.
-pare sa nu aiba relatie cu disabilitatea
functionala in AVC
- are uneori efect favorabil
= modificari fiziologice, mecanice si functionale ale tesuturilor moi
Lipsa de utilizare poate duce la modificari musculare:
Pierderea de unitati motorii functionale
Modificari ale tipului de fibre musculare
Modificari fiziologice ale fibrelor musculare
si a metabolismului muscular,
Cresterea redorii musculare
Modificari ale articulatiilor:
Proliferarea tesutului adipos in spatiul articular
Atrofia cartilajului
Slabirea punctelor de insertie a ligamentelor
Osteoporoza
Modificari de aliniere a articulatiilor
Modificari reactive si adaptative:

OBIECTIVELE TO N AVC
Evitarea deconditionarii datorita imobilizarii prelungite
Incurajarea autoingrijirii
Functionarea independenta in ADL
Suport emotional al familiei
Reintegrare in comunitate
Recuperarea trebuie sa inceapa imediat
dupa AVC cand pacientul e stabil medical
Evaluarea iniial urmrete determinarea:
abilitilor pacientului;
deficienelor;
a potenialului.
METODE TRADITIONALE
Exercitii de crestere a mobilitatii, crestere a fortei si rezistentei in
membrele neafactate, antrenarea pentru independenta functionala
Metoda neuroevolutiva - Bobath - reducerea spasticitatii prin integrarea
modelelor normale de miscare.
Facilitarea neuromusculara si proprioceptiva -Kabat & Voss- stretching
rapid si rezistenta manual aplicat muschiilor activati din membrele
afectate pe directii functionale care sunt n spirala si diagonala.
Tehnica Brunnstrom= facilitarea patternurilor de miscare sinergice ce se
dezvolta in timplu recuperarii de la hemiplegie. Dezvoltarea sinergiilor de
flexie si extensie e incurajata in faza incipienta cu scopul tranzitiei spre
activarea voluntara a miscarii.
Tehnica Rood - foloseste stimularea cutanata senzitiva pentru a activa
miscarea.
ALTE METODE
Constraint Induced Movement Therapy (CIMT)
- partea neafectata este imobilizata cu o orteza pe o perioada de 90%
timp de 2 saptamani in afara de weekend.
- Partea afectata este utilizata repetat in exercitii timp de 6-7 ore pe zi 10
zile
- necesita miscare de cel putin 10 grade in E degetelor si 20 grade in E
pumnului in partea afectata
- Se foloseste schimbarea comportamentului mai degraba decat
normalizarea patternurilor de miscare.
- Din cauza deficitului motor si senzitiv ADL, mersul, transferurile se
invata altfel
- Pacientii AVC sunt antrenati sa mearga intr-un sistem de hamuri ce
scade greutatea necesara mersului.
Antrenarea mainii la cei cu hemipareza usoara.: prizele, viteza pumn-
degete, coordonarea.
Folosirea robotilor la partea de miscare pe care pacientul nu o poate
realiza singur.
Miscarea bilaterala - se bazeaza pe teoria coordonarii intre membre ,
adica miscarile voluntare ale membrului sanatos faciliteaza miscarea in
membrul afecatat.


Reeducarea Coordonarii
Reeducarea motricitatii fine
Tehnici de conservare a energiei
ADL
Echipamente adaptative/de asistare:

hrnire, ngrijire, imbraca, precum i alte ADL
prevenirea cderilor
Recuperarea deficitului vizual si de perceptie
integrarea senzoriala si perceptuala in cadrul ADL
Pentru a constientiza partile corpului si a reduce
neglijarea lor
training functional repetitiv cu ADL:
- activitati cu creionul, hartia,
- activitati la computer, cu cartile de joc,
- stimulare senzoriala pe partea afectata.
Indicii vizuale pentru cei cu deficite vizuale.
Pentru apraxie simplificarea activitatilor, indicii
verbale, senzoriale
TERAPIA NEUROEVOLUTIVA LA PACIENTUL HEMIPLEGIC
Obiective:
-cresterea gradului de constientizarea asupra prtii paralizate
-o mai bun integrare a ambelor prti ale corpului
- cresterea stimulrii senzoriale pe partea hemiplegic
1.) Rearanjarea locuintei
Pacientul trebuie

astfel asezat incat partea
plegica s fie expus stimulilor din mediu: spre
usa, spre telefon, spre televizor; etc., pentru a
determina bolnavul s se ntoarc spre
acea parte. In acest mod se realizeaza o
mai buna integrare a hemicorpului paralizat in
ansamblul organismului
2.) ADL
- Antrenamentul pentru ADL incepe cu activitati in care terapeutul asist,
dirijnd manual partea bolnav pentru a reface senzatia kinestezica a
miscrii corecte
- ADL si IADL necesita abilitati vizuale, perceptuale, cognitive, de
coordonare, mobilitate, forta, echilibrul, senzatie normala, probleme
culturale, de mediu, ingrijire.
- Ortezele reduc spasticitatea si previn disabilitatea

3.) Pozitia in pat
Pozilionarea corecta in pat are efecte favorabile:
- incarcarea normalizeaza tonusul muscular
- incarcarea creste constientizarea partii afectate
- incarcarea partii paralizate creste aferentele senzoriale de partea afectata
- incarcarea scade teama bolnavului
- alungirea hemicorpului paralizat scade spasticitatea
Decubit laterat pe partea paralizata
- spatele paralel cu marginea patului
- capul se plaseaza simetric pe perna (se va evita hiperextensia coloanei
cervicale )
- umarul in antepulsie completa si in flexie de minimum 90 (flexie mai mica
de 90, incurajeaza sinergja de flexie a membrului superior) si in RE
antebratul in supinatie cu cotul flectat
- mana plasata sub perna
Decubit lateral pe partea sanatoasa

- membrul superior paralizat sprijinit pe o perna
- membrul inferior paralizat cu soldul in flexie, genunchiul in flexie, in
sprijin pe perna
-g lezna si piciorul sustinute pentru a nu favoriza inversia
Decubit dorsal
- caput asezat simetric pe perna
- tot corpul asezat simetric in raport cu linia
mediana pentru a evita scurtarea muschilor
paralizati
- o perna sub umarul paralizat pentru a nu fi mai
sus decat cel sanatos
- bratul paralizat in sprijin pe perna, cu cotul extins
si antebratul in supinatie
- o mica perna se poate plasa sub sold pentru a
reduce retractura muschilor pelvieni
- nu se recomanda perna sub genunchi pentru a
nu favoriza scurtarea flexorilor la genunchi si
sinergia de extensie
4.) Tehnicile de normalizare a tonusului muscular (propuse de Bobath):
-ncrcarea prii paralizate a corpului;
-rotaia trunchiului;
-antepulsia scapular;
-nclinaia spre nainte a pelvisului;
-facilitarea micrilor lente; controlate;
-poziionarea corect.
Echipamentele de asistare sunt folosite numai pentru securitatea
bolnavului i nu ca resort primar sau ca substitut al tratamentului.
Facilitarea neuromuscular proprioceptiv
se bazeaz pe micrile normale i pe dezvoltarea motorie din cursul
evoluiei ontogenetice
utilizeaz micrile de ansamblu, care se desfor n diagonal i n
spiral i care se aseamn cu micrile din activitatea cotidian
Principiile de tratament au fost stabilite de Voss n 1966:
1.Toate fiinele umane au poteniale care nu au fost complet dezvoltate.
2.Dezvoltarea neuromotorie normal se desfoar n direcie cervicocaudal
i proximodistal (n evaluare i tratament vor fi urmrite aceste direcii).
Cnd exist o invaliditate sever, atenia se concentreaz pe regiunile
corpului i gtului, cu receptorii auditivi, vestibulari, vizuali i asupra
trunchiului superior i a extremitilor. Dac nu exist un control adecvat la
nivelul corpului, gtului i trunchiului, depriderile motorii de finee nu pot fi
dezvoltate.
3.Depriderile motorii timpurii sunt dominate de activitile refelxe.
Deprinderile motorii ale adultului, modificrile de tonus de la nivelul
membrelor sunt susinute sau ntrite de refexele posturale
Aplicaie: Dac extensorii cotului sunt slabi vom postura bolnavul, astfel nct s-i
priveasc partea bolnav. Reflexul tonic asimetric al gtului, declanat prin aceast
poziie, va avea efect de ntrire asupra muchilor slabi ai membrului superior.
4.Deprinderile motorii precoce sunt caracterizate prin micri spontane
care oscileaz ntre extrema flexiune i extrema extensiune. Sunt micri
ritmice i au un caracter ireversibil.

5.Dezvoltarea deprinderilor motorii este exprimat ntr-o succesiune
ordonat de modele de micare i postur. Utilizarea extremitilor n
micri complexe, de ansamblu necesit interaciunea cu schemele de
micare ale capului, gtului i trunchiului.
6.Dezvoltarea deprinderilor motorii are tendin de ciclicitate, evideniat prin
trecerea de la dominana flexorilor la cea a extensorilor.
Aplicaie: Un obiectiv principal al tratamentului prin facilitare neuromuscular
proprioceptiv este acela de a stabili o balan ntre antagoniti; alternana dintre
antagoniti ajut la dezvoltarea balanei musculare.
7.Etapele dezvoltrii motorii au o succesiune ordonat
Aplicaie: Pentru a stabili n ce postur s poziionm bolnavul, trebuie s inem
cont de etapele dezvoltrii motorii normale. Dac o tehnic sau o postur nu este
eficient, trebuie s ncercm reeducarea activitii respective ntr-o alt postur.
8.Locomoia depinde de contracia reciproc a flexorilor i a extensorilor, iar
meninerea posturii necesit o ajustare continu a nuanelor dezechilibrului.
Aplicaie: Acesta este principiul fundamental care st la baza unui obiectiv principal
al FNP - refacerea echilibrului dintre antagoniti.
9. Perfecionarea abilitilor motorii este dependent de nvarea motorie.
Stimularea multisenzorial de ctre terapeut faciliteaz nvarea motorie a
pacientului i este parte integrant a FNP
10. Frecvena stimulrilor i activitilor repetitive sunt folosite pentru a
promova nvarea actelor motorii i pentru a dezvolta fora i rezistena.
11. Activitile orientate spre un anumit scop, cuplate cu FNP, sunt folosite
pentru a grbi nvarea mersului i a activitilor de autongrijire.
Cnd se aplic FNP la autongrijire, obiectivul este
mbuntirea abilitii funcionale
Prin FNP aportul tactil este completat prin contactele normale ale
terapeutului care ghideaz i ntresc rspunsul dorit:
atingerea uoar a pacientului, pentru a ghida micarea;
folosirea stretchingului pentru a iniia micarea;
opunerea de rezisten pentru a intensifica micarea ;
pentru creterea vitezei i acurateei micrii, este necesar exersarea
repetat, prin care pacientul ctig schemele habituale, pe care apoi le
efectueaz automat, fr efort voluntar.
Pentru nvarea motorie trebuie respectate cteva componente din
punct de vedere al abordrii FNP:
stimularea multisenzorial prin: comenzi verbale, stimulare vizual i
contacte normale;
atingerea este cea mai eficient dintre stimulri i ajut pacientul s
simt micrile normale;
pacientul trebuie s practice activitile motorii n situaii diferite i care
au rspuns feed-back imediat.
Schemele de micare i de postur n FNP - Schemele diagonale
= scheme de micare globale observate n cadrul activitilor cotidiene.
- Cunoaterea lor este important pentru a identifica aria de deficit
- Exist dou micri diagonale prezente n prile principale ale corpului.
- Fiecare diagonal are componente de flexie, extensie, rotaie i micri
de abducie sau adducie.
-Schemele corpului, gtului i trunchiului sunt:
-flexie cu rotaie spre dreapta sau spre stnga;
-extensie cu rotaie spre dreapta sau spre stnga;
Diagonalele extremitilor superioare i inferioare
= n funcie de trei micri componente ale oldului i umrului:
-flexie-extensie;
-abducie-aducie
-rotaie intern-rotie extern.
Voss a descris, n 1967, o prescurtare pentru schemele extremitilor (ca
puncte de referin fiind umrul pentru membrul superior i oldul pentru
mebrul inferior):
-Diagonala 1- D1- flexie-extensie
-Diaginala 2 D2- flexie extensie
- Micrile asociate cu fiecare diagonal se observ n activitile de
autongrijire i alte ADL-uri.
Membrul superior D1 extensie
-coborrea, adducia i rotirea scapulei
-extensia, abducia i rotirea intern a umrului
-extensia/flexia cotului
-pronaia antebraului
-extensia i abducia degetelor
-abducia policelui
Scheme unilaterale
Membrul superior D2 extensie
-coborrea, abducia, rotaia scapulei
-extensia, adducia umrului
-pronaia antebraului
-flexia i adducia degetelor
Membrul superior D2 flexie
-ridicarea, adducia, rotaia scapulei;
-cotul n flexie/extensie;
-supinaie antebraului;
-extensia i abducia degetelor;
-extensia policelui.
Membrul superior D1 flexie
-ridicarea, abducia i rotirea scapulei;
-flexia-extensia cotului;
-supinaia antebraului;
-nclinarea radial a articulaiei radiocarpiene;
-flexia i adducia degetelor;
-adducia policelui.
5) Membrul inferior D1 flexie /extensie
-flexie, adducie, rotirea extern a oldului
-genunchiul n flexie/extensie
-extensia degetelor
6) Membrul inferior D2 flexie /extensie
-flexie, abducie, rotirea intern a oldului
-genunchiul n flexie/extensie
-flexia plantar i eversia piciorului
-extensia degetelor
1)Scheme simetrice - Membrele (pereche) efectueaz micri n acelai timp
2)Scheme asimetrice - Membrele efectueaz micri spre o parte a corpului,
n acelai timp.
3)Scheme reciproce - Membrele (perechi) efectueaz micri n aceli timp,
n scheme opuse cu efect stabilizator asupra corpului, gtului i trunchiului.
Pentru activitile care necesit un nivel crescut de balans, un membru
efectueaz D1 extensie, iar cellat D2 flexie.
Scheme bilaterale:
-scheme contralaterale- extremittile de
aceeai parte se mic n acelai timp, n
aceeai direcie;
-scheme diagonale reciproce- extremitile
de pri opuse se mic n acelai timp.
Scheme combinate ale extremitilor superioare i inferioare:
-Are loc traversarea liniei mediane
-Remedierea deficitului motor, ca n sindromul de neglijare unilateral, unde
contientizarea prii neglijate este obiectiv de tratament.
-Schemele diagonale folosesc grupuri de muchi caracteristice micrilor
din ADL-uri.
Avantajele folosirii diagonalelor n tratament:
= scheme de micare i postur din cursul dezvoltrii; la fel de important
ca meninerea unei posturi este i adaptarea acesteia.
- necesit interaciunea dintre componenetle proximale (cap, gt, trunchi)
i cele de la extremiti.
- crete capacitatea de a adapta i a menine posturi care sunt importante
n toate activitile.
Scheme totale: