Dr.

BANU OTILIA
Biol. Principal
IUBCV PROF. DR. C C ILIESCU BUCURESTI

O preocupare important in microbiologia clinica este
stabilirea unui diagnostic corect, imaginarea unor
teste de laborator necesare acestuia, ca i studiilor de
epidemiologie (monitorizarea incidenei bolilor
infecioase, a transmiterii acestora n colectiviti i
elaborarea msurilor necesare profilaxiei acestor
boli).

Laboratorul trebuie sa asigure identificarea
agenilor patogeni, testarea sensibilitii tulpinilor
microbiene la antibiotice i o raportare rapid a
rezultatelor care s furnizeze informaii relevante
necesare deciziilor medicale.

Metode de diagnostic :
Diagnosticul microbiologic (direct)
Diagnostic imunologic (indirect)
Diagnosticul infectiilor si identificarea
agentilor patogeni cu ajutorul tehnicilor
moleculare.
I. Diagnosticul microbiologic (direct) necesita parcurgerea
urmatoarelor etape

Prelevarea si transportul produselor patologice;
Examenul direct al produselor : macroscopic si microscopic
(preparat L/l);
Izolarea in cultura pura a agentului patogen prin insamntare pe
un mediu de cultura adecvat
Identificarea agentului patogen
Caractere de cultura si de colonie
Ex. microscopic permite determinarea tipului morfologic si afinitatilor
tinctoriale (coloratie Gram; Ziehl Neelsen, s.a.)
Caractere biochimice (metabolice);
Caractere de patogenitate si virulenta:
Determinarea spectrului de sensibilitate la antibiotice ( antibiotipul)
tulpinii bacteriene izolate, prin metoda antibiogramei
Serotipizarea agentului patogen prin reactii serologice

COCI GRAM + Bacili GRAM-

TESTUL CATALAZEI TESTUL OXIDAZEI


Catalazo + Catalazo- Oxidazo+ Oxidazo-
Fam.Enterobacteriaceae
Insamantare
Fam. Micrococcaceae Fam. Streptococcaceae Fam. Pseudomonadaceae
Genul Staphylococcus aspectul hemolizei Insamantare Familia Vibrionaceae Mac Conkey
Insamantare EMB
Cled
Chapman hemoliza hemoliza Cetrimid aglutinare ser polivalent TSI
Baird Parker API 20NE anti Vibrio cholerae O1 MIU
Grup A MILF
Streptococcus pyogenes Grup B CIT
Testul PYR,Bacitracina Streptococcus agalactiae Identificare biochimica API 20 E
Testul CAMP, HIP (Glc, Lac, Zah, Mn, Mz, In,
Ad, Ar, ODC, LDC, ADH)
Grup C,G,F
Streptococcus equi
Strep. gr. Milleri (sp. anginosus, sp. constellatus)

Streptococcus pneumoniae Testul la OPTOCHIN

Strep. Grup D- Enterococcus fecalis
Enterococcus fecium
API STREP
Biotipizarea este accesibila majoritatii laboratoarelor si utilizata
deoarece proprietatile biochimice ale bacteriilor sunt date de
determinanti genetici cromozomali, fiind mai stabile dect cele
conferite de determinanti genetici plasmidiali. Testele biochimice au
inregistrat o evolutie in timp.

Teste individuale

Sisteme de identificare biochimica multitest - medii speciale in
volume mici (repartizare in tuburi), care permit efectuarea si
interpretarea mai multor teste biochimice in acelasi tub: TSI, MILF
,MIU.

Sisteme microtest - microvolume de mediu care asociaza un numar
mare de teste in aceeasi placa/tub care sunt destinate realizarii unei
identifcari precise. Ex.: API 20E, API Staph; API NH; API Candida;
Enterotube II, Micro-ID, MicroScan.
Eexudatul nazal - Ziua 1

Recoltare pe tampon steril
Nu se recomanda Frotiu


Insamantare:
Geloza sange
Medii cromogene
Metode moleculare

Secretiile mucoasei cailor respiratorii superioare

Semnificatie clinica: portajul de S. aureus








Screening MRSA
Testul coagulazei
Latex aglutinare
Repicare colonii izolate
cultura pura
Metoda Disc difuzimetrica cu Fox (30g)si Ox (1g)
Eexudatul faringian - Ziua 1
Recoltare dimineata pe namancate si inaintea periajului dentar su la 2
ore dupa ingerarea de alimente, cu tampon steril de la nivelul
rinofaringelui zona amigdalelor








Insamantare in poligon deschis
pe: medii cu sange si chocolate
Frotiu in cazul suspiciunii de angina fuso-spirilara

Secretiile mucoasei cailor respiratorii superioare
Frotiu Gram din cultura (x100) - Corynebacterium diphteriae
Cultura bacteriana din tampon faringian:stanga- microbiota
comensala cu Streptococi viridans;
dreapta -microbiota comensala si Streptococi beta hemolitici
Examinarea cresterii pe mediu cu sange (aspect mono sau polimorf,
prezenta hemolizei. Repicare numai colonii hemolitice- (, hemoliza) in
cazul microbiotei polimorfe/orice tip de colonie (in cazul microbiotei
monomorfe):
- geloza sange (GS)
- mediu Chocolate
- Cetrimide Agar (CTA

Frotiu din colonii hemolitice (coloratia Gram x 100).
Coci Gram pozitivi in lanturi
1. Identificare bacteriologica
Testul catalazei/bacitracina din colonii
repicate pe mediu cu sange


2. Identificare biochimica- Sisteme microtest
(API STREP; sistemele MicroID 32:
ID 32 Strep, API CORYNE; API NH, etc.)


3. Identificare antigenelor bacteriene (serologica) - latex aglutinare;
factori de virulenta (prin testul coagulazei libere, coagulazei legate,
termonucleazei)

4. Testrea sensibilitatii
la antibiotice (metoda
disc difizimetrica)
Secretii traheo-bronsice si sputa
Recoltare:
- direct in recipient pentru sputa
- prin aspiratie pe sonda de IOT evitandu-se
contaminarea faringiana
- spalatura bronsica recoltata prin lumenul
bronhoscopului

Examen macroscopic
Produsul patologic primit la laborator este atent examinat
macroscopic, aspectul acestuia fiind particular n anumite
afeciuni:

sput mucoas, aerat - n bronite acute i astm
bronic;
sput mucopurulent - n traheobronite cronice,
bronhopneumonii;
sput purulent - n abcese pulmonare,
broniectazii;
sput sanghinolent - n TBC i neoplasme.
Examenul bacteriologic propriu-zis
- Dupa spalarea succesiva n 3 bi de AFS,dintr-
un fragment mucopurulent, se fac 3 frotiuri care
se coloreaz:
Giemsa pentru urmrirea reaciei
inflamatorii (PMN);
Gram pentru urmrirea bacteriilor;
Ziehl-Neelsen pentru urmrirea bacililor
acido-alcoolo- rezisteni
Examenul bacteriologic propriu-zis

Examenul microscopic stabilete calitatea
produsului patologic, hotrnd care vor fi
probele supuse nsmnrii pe medii de
cultur.

Pentru acest lucru se examineaz frotiul colorat Gram
cu obiectivul de 10x. Raportul celule inflamatorii/celule
malpighiene (mai mic de 5) indic o prob
nesatisfctoare (nepurulent, contaminare oro-
faringian masiv).

Prelucrare: - spalare de 3 ori in SF steril
- 2 frotiuri triaj citologic:


Grupa

1
2
3*
4
5**
6
Celule epiteliale
scuamoase
>25
>25
>25
10-25
<10
<25


Celule inflamatorii

<10
10-25
>25
>25
>25
<25



*Bolnavi cu metaplazie malpighiana
**Bolnavi imunocompetenti cu afectiuni acute (cea mai buna categorie)
19
Secretii traheo-bronsice si sputa- Ziua 1
Examenul microscopic
Examenul microscopic stabilete calitatea produsului
patologic hotrnd astfel care vor fi probele supuse
nsmnrii pe medii de cultur.

Probele gsite corespunzatoare vor fi examinate n
continuare cu imersie.

Asocierea semnificativa a cocilor Gram pozitivi in diplo
cu celulele inflamatorii, orienteaz rapid tratamentul
antimicrobian al pacienilor pneumonici.

Suspiciunea unei anumite etiologii trebuie comunicat laboratorului de
ctre medicul curant, deoarece orienteaz microbiologul asupra alegerii
mediilor de cultur


Frotiuri din sputa, colorate Gram: stanga- coci Gram pozitivi in diplo si lanturi
scurte (Streptococcus pneumoniae); centru- bacili Gram negativi intra si
pericelular (Haemophilus influenzae ); dreapta- levuri (x100)
Examenul microscopic
Examenul bacteriologic propriu-zis

Insamantare
- Geloza sange
- Chocolate
- Medii lactozate ( Cled; Mac Conkey)
- Sabouraud


1. Crestere Haemophillus
influenzae pe mediu Chocolate
2. Frotiu Gram
Haemophilus influenzae Frotiu Gram
1
2
Sputa :
Testul de Satelitism evidentiaza cresterea
H.influenzae in jurul coloniilor de stafilococ pe
geloza sange
Moraxella catarrhalis
1
2
1- Crestere pe mediu cu sange
2- Frotiu Gram
Sputa :
Moraxella catarrhalis
Crestere pe chocolate agar 1) H.influenzae comparativ cu
2) Moraxella catarrhalis

1
2
Sputa :
Sputa :
Cresterea
Streptococcus
pneumoniae pe
geloza sage
Streptococcus pneumoniae

Reactia catalazei- negativa
2. Streptococcus pneumoniae Reactia de umflare a capsulei
1
2
Sputa :

Dispersie pe mediu cu sange:
1- Klebsiella pneumoniae
2- Pseudomonas aeruginosa
Sputa :
1
2
Nocardia spp.
GELOZA SANGE
Sputa :
Violet intens, in maximum 7
secunde (oxidazo+)

Incolor sau violet tardiv
( oxidazo-)

Efervescenta (Catalaza+)
Absenta efervescentei
(Catalaza-)

Cultura bacteriana H2O2
Cultura Microbiana
Banda de hirtie de filtru
impregnata cu reativ
Rectia catalazei Rectia oxidazei
Teste screening folosite pentru diferentierea cocilor Gram pozitivi:
1. si 2. Rectia catalazei; 3. Reactia coagulazei; 4. Testul fermentarii manitei

1
2
4
3
Repicarea Streptococcus pneumoniae pe geloza
sange pentru testarea la optochin:
- alfa hemoliza (zona verde in jurul coloniilor)
- zona de inhibitie in jurul discului de optochin
Testarea sensibilitatii
prin metoda Disc
Difuziei
(antibiograma)
-Mediu MUELLER HINTON-
Stafilococ, BGN

-Mediu cu SANGE- Streptococi

-HTM - Haemophili
Urina -Ziua 1

Examen macroscopic (culoare, sediment,
turbiditate, miros)
Examen citologic calitativ din sedimentul urinar
(centrifugare la 1200-1800 rpm/10 min.) pe
preparat lama/lamela si frotiu colorat Gram
Urocultura
- dilutii 1/10 si 1/100 insamantat cate 0.1 ml
cu pipeta de sticla sau
- cu ansa calibrata pe mediu:
- lactozat (Mac Conkey; Cled;...)
- Geloza sange (GS)

Urina -Ziua 1
Examen citologic calitativ din sedimentul urinar
Cristale de Cystina
T.vaginalis in sediment urinar
Urocultura Ziua a2-a
Examinare aspect placi (prezenta/absenta microorganismelor,
monocultura sau crestere polimicrobiana)
1. Crestere pe GS monocultura, absenta pe MC
Determinare UFC, coloratie Gram
2. Crestere pe GS, polimorfism, absenta pe MC
Contaminare, eliminarea probei
3. Crestere pe GS si MC, policultura
Contaminare, eliminarea probei
4. Crestere pe GS si MC, monocultura
- Testul oxidazei
- Determinare UFC de pe MC
- Repicarea pentru Identificare pe medii diferentiale si multitest
TSI, MIU, MILF, Citrat
- API 20 E

Secretiile cailor urinare
Urocultura Ziua a2-a:
Dispersie Escherichia
coli pe mediu:
1- lactozat (Cled )
2- cu sange
2
1.
Urocultura Ziua a2-a:
Identificare pe Medii lactozate;
1. bacili Gram negativi-lactozo pozitivi
2. bacili Gram negativi-lactozo negativi

1.
2. 1. 2.

Dispersie Pseudomonas
aeruginosa pe mediu:
1- lactozat (Cled )
2- cu sange
Urocultura Ziua a2-a:
1
2
Urocultura Ziua a2-a:
Klebsiella pneumoniae -
dispersie pe mediu:
1- lactozat (Cled)
2- cu sange
1
2
Urocultura Ziua a2-a:
Stanga - Cresterea Serratia marcescens pe medii lactozate:Muller Hinton si
CLED
Dreapta- Proteus mirabilis - dispersie pe mediu cu sange
Testarea caracterelor de virulenta:
Stanga- Streptococcus agalactiae (dispersie mediu cu sange)
Dreapta- Enterococcus faecalis (dispersie mediu cu sange)

Urocultura Ziua a2-a:
Urocultura Ziua a 3-a


Testul oxidazei
Identificare
Citirea rezultatelor
- de e mediile multitest: TSI, MIU, MILF, Citrat,
- sisteme microtest (API, Enterotest;)
- sisteme automate
Testarea sensibilitatii la antibiotice
Violet intens, in maximum 7 secunde (oxidazo+)

Incolor sau violet tardiv (oxidazo-)

Rectia oxidazei
Cultura Microbiana Banda (rondea) de hirtie de filtru impregnata
cu reativ
Urocultura Ziua a3-a
1.TSI, SIM, Uree, Citrat
2. Mac Conky
3. CLED
(Culturi - Serratia marcescens)



Identificare pe
MEDII POLITROPE SI LACTOZATE:
1.
2.
3.
Urocultura Ziua a3-a


Cultivarea si diferentierea
membrilor Fam.
Enterobacteriaceaepe pe
Medium MILF(Mobilitate
Indol Lyzina Fenilalanina)

1. Control negativ
2. Proteus vulgaris
3. Klebseilla pneumoniae
1
2
3
Urocultura Ziua a3-a
Diferentierea unei varietatri
de microorganisme in special
din Fam. Enterobacteriaceae,
actinomycete aerobe,
streptococci si bacterii
Gram-negative
nonfermentative, pe baza
producerii de ureaza pe Agar
Urea Christensen:

1. Escherichia coli (negativ)
2. Proteus mirabilis (positiv)

1
2
Urocultura Ziua a3-a
Diferentierea
bacteriilor Gram-
negative pe baza
utilizarii citratului ca
unica sursa de carbon
pe mediul Agar
Simmons Citrate

1. Escherichia coli
(negativ)
2. Klebsiella
pneumoniae
(positiv)

1 2
Urocultura Ziua a3-a
Teste screening folosite pentru diferentierea cocilor Gram pozitivi:
1. si 2. Rectia catalazei; 3. Reactia coagulazei; 4. Testul fermentarii manitei

1
2
4
3
Urocultura Ziua a3-a
Testarea enterococilor pe
Mediul ABE
1. Reactie negativa
2. Reactie pozitiva (culoare
neagra)
1 2
Urocultura Ziua a3-a
Testarea sensibilitatii prin
metoda Disc- Difuzimetrica
(antibiograma)
GELOZA MUELLER HINTON
Urocultura Ziua a3-a
Materii fecale _ Ziua 1
Examinare macroscopica: consistenta, paraziti, melena
Suspensie in AFS
Examinare microscopica
Preparat lama/lamela
Frotiu coloratie Gram
Frotiu coloratie albastru metilen (fungi)
Coprocultura
Insamantare direct din coprorecoltor/imbogatire
selenit
Insamantare pe:
- Mediu cu sange (GS)
- ADCL
- Cled
- Mac Conkey cu / fara inhibitor
- Bile Salts Agar (BSA)
- Campylobacter agar medium

Secretiile tractului intestinal
Examen microscopic materii fecale- Ziua 1
Preparat lama/lamela
Coloratie: Gram , Albastru de metilen
Giardia intestinalis :
1.Chisturi- coloratie Gram
2. Trofozoit -coloratie albastru de metilen

1. Chist 2.Trofozoit
Examen microscopic materii fecale- Ziua 1
Preparat lama/lamela

1.
2.
1.Ou de oxiur -coloratie albastru de
metil

2. Ou de Trichuris trichiura - coloratie
albastru de metil

Examen microscopic materii fecale- Ziua 1
Preparat lama/lamela

1.Ou de Ancylostoma spp. -coloratie
albastru de metil
2.Ou de Strongyloides spp. -
coloratie Lugol
Examen microscopic materii fecale Ziua 1
Preparat lama/lamela

Oua de paraziti in preparat Kato-Miura:
1. Ascaris lumbricoides; 2. Trichuris trichiura
1
2
Examen microscopic materii fecale- Ziua 1
Preparat lama/lamela

Ou de Taenis spp. in preparat Kato- Miura
Coprocultura -_Ziua 1

1
2
3
Examen microscopic Frotiu Gram din materii fecale:
1. Bacterii (Shigella spp); 2. PMN ; 3. hematii
Coprocultura - Ziua a 2-a
Examinarea cresterii bacteriene :
Culturi polimicrobiene
Examinare Geloza sange (prezenta coloniilor hemolitice)
- Frotiu
- Identificare
- testul catalazei, coagulazei
- sisteme microtest (API ,MicroID, sisteme automate)
- testul la Novobiocin etc.,
- Insamantare pe Geloza simpla (G)
Examinare mediilor lactozate
- Dispersii pentru purificarea culturii
- Identificare prin
- insamantare pe medii multitest (TSI, MIU, MILF, Citrat);
- sisteme microtest ( Enterotube; API etc.,)
- sisteme automate
TCBS (colonii galbene, de tip S)
Suspiciune Vibrio cholerae

Secretiile tractului intestinal
COPROCULTURA Ziua a2-a

Identificare bacterii patogene:
Salmonella spp.
1. Crestere in bulion selenit
2. Cresterea pe SS agar
1
2
COPROCULTURA- Ziua a 2-a
Identificare bacterii patogene:
1. Frotiu Gram din cultura
2. Crestere pe mediu cu sange
Salmonella spp.
3. Crestere Salmonella spp.
pe mediu SS
1
2
3
3
Crestere pe
mediul ADCL
COPROCULTURA Ziua a 2-a
Shigella spp.
COPROCULTURA- Ziua a2-a
Identificare bacterii patogene:
1. Frotiu Gram din cultura
2. Crestere Shigella spp.
pe mediu cu sange;
3. Crestere Shigella spp.pe mediu
lactozat
1
2
3
COPROCULTURA- ziua a 2-a
1. Crestere Escherichia coli.
pe mediu cu sange;
2.Crestere Escherichia coli.
pe Mac conkey;
3. Frotiu Gram din cultura
3
2
1
3
Bacili de forme curbate
asemanatori Helicobacter
pylori- Colotatia Gram
(x100).
Cultura de Campylobacter
intestinalis pe Mediu CAMP

Campylobacter intestinalis :Stanga- Frotiu Gram; Dreapta- Cultura
Coprocultura Ziua a2-a



Coprocultura- ziua a 3-a

Identificare (biochimica)
Citirea rezultatelor de e mediile multitest: TSI, MIU, MILF,
Citrat,
Citire rezultate sisteme microtest (API 20E; API 20NE;
Enreotube, sisteme automate)
Identificare antigenelor bacteriene (serologica)latex
aglutinare;

Testarea sensibilitatii




Secretiile tractului intestinal
Testarea sensibilitatii prin
metoda Disc- Difuziei
(antibiograma)
GELOZA MUELLER HINTON
Coprocultura- ziua a 3-a
Studiul unui microorganism n scopul identificrii
i descrierii lui presupune recoltarea acestuia, din
diferite produse patologice, urmat de
nsmnarea sa pe un mediu de cultur adecvat.
Mediul de cultivare reprezint un substrat
nutritiv, de complexitate diferit, care
favorizeaz creterea i dezvoltarea
microorganismelor n condiii artificiale, de
laborator.
Compoziia unui mediu de cultur este foarte
divers i depinde de exigenele nutritive ale
microorganismului care urmeaz a fi cultivat.


Indiferent de compoziia chimic i de gradul de complexitate, mediile de cultur
trebuie sa ndeplineasc urmtoarele cerine minime, obligatorii:
S asigure cantiti optime de ap i substane nutritive necesare creterii i multiplicrii
microorganismelor;
S asigure sursa de carbon i energie (compui organici polizaharide, proteine, lipide
anorganice);
S asigure sursa de azot necesar biosintezei acizilor nucleici i proteinelor (compui
organici: proteine, peptone, aminoacizi sau anorganici - azotai, azotii);
S conin sruri minerale, cu rol n meninerea echilibrului ionic al celulei (Na
+
, K
+
,
Ca
2+
, Mg
2+
, Mn, Fe
2+
, Co
2+
);
S asigure factori de cretere necesari pentru dezvoltarea unor microorganisme cu
exigene de cretere sau a unor mutante auxotrofe (purine, pirimidine, aminoacizi,
vitamine etc.);
S ofere un pH optim pentru dezvoltarea microorganismelor: n general
microorganismele se dezvolt optim la pH neutru = 7.2-7.4, cu unele excepii: Vibrio
cholerae se dezvolta la un pH optim alcalin (pH=9.0-9.2), n timp ce levurile i
mucegaiurile prefer un pH acid (pH=5-6);
S ofere condiii de aerare corespunztoare tipului de metabolism respirator al
microorganismului care urmeaz a fi cultivat;
S fie steril i repartizat n recipiente sterile.


Prepararea mediilor de cultur parcurge att etape obligatorii, ct i
specifice, n funcie de compoziia chimic a acestora, realizate cu
scopul de a conserva componentele nutritive ntr-o form ct mai
adecvat nutriiei microorgansimelor cultivate.
Etapele obligatorii ale preparrii unui mediu de cultur sunt urmtoarele:
Cntrirea i dizolvarea n ap distilat (A.D.) a ingredientelor de baz ale mediului,
conform reetei de preparare;
Determinarea i corectarea pH-ului (dup caz) prin metode colorimetrice (cu ajutorul
hrtiei indicatoare de pH sau a indicatorilor de pH) sau electrometric (cu ajutorul pH-
metrului);
Filtrarea mediului de cultur pentru ndeprtarea precipitatelor, msurarea i
recorectarea pH-ului (unde este cazul);
Repartizarea mediului n recipiente de stocare sau de cultivare (n care mediul ocup
maximum 2/3 din volumul recipientului);
Sterilizarea mediului printr-o metod compatibil cu compoziia chimic a mediului
(autoclavare, filtrare, pasteurizare, tindalizare, fierbere);
Depozitarea mediilor de cultur sterile n condiii adecvate de temperatur (+4
o
C),
umiditate i ferite de lumin;
nainte de utilizare, sterilitatea mediilor se verific prin incubare la termostat timp de
24h i observarea absenei/prezenei creterii microbiene.

Clasificarea mediilor de cultur se realizeaz n funcie de
mai multe criterii, care se suprapun parial, datorit
complexitii i diversitii lor chimice:

- dup consisten:
medii lichide;
medii solide (solidificate cu ajutorul agenilor de
solidificare, dintre care cel mai utilizat este agarul-
polizaharid extras din alge marine, care la 100
o
C se
prezinta n stare lichida, iar prin rcire se solidific; agarul
nu are valoare nutritiv, nefiind metabolizat de ctre
microorganisme, i de aceea nu modific pH-ul i
compoziia mediului);
medii semisolide (ex. mediu OMS, mediu cu gelatina);
medii deshidratate (produse de diferite firme,
comercializate si utilizate dup rehidratare si sterilizare).

- dup provenien:

medii naturale
lichide: must de mal, lapte;
solidificate: cartof glicerinat
medii artificiale sunt medii cu compoziie chimic semidefinit, care
conin o baz natural
lichide: bulion, ap peptonat;
solidificate: geloz, gelatin; (principalele ingrediente naturale
utilizate la obinerea mediilor de cultur sunt: carnea, utilizat la
obinerea bulionului de carne, a extractului de carne, a unor peptone
bacteriologice rezultate n urma hidrolizei enzimatice (pepton pepsic,
pepton tripsic, pepton pancreatic, pepton papainic, polipepton)
sau acide (pepton clorhidric de cazein); sngele; serul; lichidul de
ascit; bila de bou; gelatina; glbenuul de ou; albuul de ou coagulat;
laptele; agarul.
medii sintetice, care au o compoziie chimic bine definit i nu conin
nici un produs natural ca sursa de factori de cretere (in compozitia lor
intra soluii minerale, soluii de zaharuri, aminoacizi).

-dup complexitate i scopul utilizrii:

medii uzuale simple, folosite pentru cultivarea unui numr mare de microorganisme (ex. bulion
simplu, agar nutritiv);
medii speciale (sunt medii cu grade diferite de complexitate care permit creterea preferenial
a anumitor specii dintr-un amestec heterogen de microorganisme dintr-o prob sau
evidenierea anumitor caractere particulare de metabolism ale microorganismului cultivat), care
se mpart n:
medii selective conin unul sau mai muli ageni inhibitori reprezentai de colorani,
antibiotice, sruri biliare care pot limita sau inhiba multiplicarea anumitor specii de
microorganisme dintr-o prob cu ncrctur microbian mixt (mediu BSA, mediu
MacConkey);
medii de mbogire care prin compoziia lor ofer condiii prefereniale de cretere
pentru anumite specii bacteriene, care se vor multiplica mai rapid dect microorganismele
asociate (ex. geloz-snge, geloz chocolat);
medii difereniale care, prin compoziia lor, evideniaz anumite particularitai
metabolice, utile n identificarea unei anumite specii de microorganisme (vezi Evidenierea
caracterelor biochimice ale microorganismelor);
medii de transport care asigur supravieuirea tulpinilor microbiene n proba recoltat pn n
momentul nsmnrii (ex. mediu Cary-Blair);
medii de conservare sau de ntreinere care asigur supravieuirea microorganismelor n
laborator pe o anumit perioada de timp (ex. mediu OMS, mediu YPG).


medii uzuale simple
bulion simplu macerat de carne, pepton, NaCl 0,5%



medii uzuale simple
geloza simpl bulion + agar-agar (un extract de alge care
asigur consistena solid, nu are proprieti nutritive)
Medii complexe: medii de mbogire -mediu de baz + substane organice
(snge, ser, glucoz), sunt folosite pentru cultivarea germenilor pretenioi
- geloza snge, geloza ser
- mediul OCST pentru bacilul difteric: ou, cistin, ser, telurit de potasiu
- geloz chocolat neisserii, hemofili: geloz baz suplimentat cu factori
de cretere,dup adugarea sngelui mediul se ocolatizeaz la 80 C timp
de 10 min.
Medii speciale:
- mediul Lwenstein-Jensen pt. cultivarea micobacteriilor ou, cartofi,
verde malachit, asparagin, glicerin
- mediul Sabouraud pt. cultivarea levurilor: geloz + maltoz/glucoz +
antibiotice

Medii selective i difereniale: substane selective (inhib creterea unor
bacterii) + zaharuri/polialcooli + indicator; sunt folosite pentru izolare i
identificare
- mediul Leifson (ADCL agar dezoxicholat citrat, lactoz)- pt.
enterobacterii: sruri biliare + lactoz + rou neutru;
- mediul Chapman - pt. stafilococi: NaCl 7,5% + manitol + rou fenol
- geloza lactozat: lactoz + albastru de bromtimol studiaz fermentarea
lactozei


Medii selective utilizate n Microbiologia
Clinic
Scopul examinrii probelor de esuturi,
lichide sau excreii este izolarea i
identificarea microorganismelor patogene.
Proba corect recoltat, etichetat i
transportat la laborator trebuie nsmnat
fr ntrziere pe mediile cele mai adecvate
(medii mbogite i medii selective), n
funcie de obiectivele urmrite, i anume:

1. Cercetarea, numrarea i identificarea microorganismelor
patogene i comensale prezente ntr-o anumit zon a
organismului
Aceast abordare se aplic n general probelor recoltate de
la nivelul situsurior microbiologic sterile (lichid
cefalorahidian-LCR i alte lichide de puncie, snge,
esuturi). n acest scop se utilizeaz de obicei medii foarte
bogate care s permit creterea majoritii
microorganismelor prezente. Se realizeaz n
diagnosticul supuraiilor profunde:
abcese primare sau secundare diseminrii hematogene de
la nivelul unui situs superficial (antrax, traumatisme,
catetere, arsuri) sau suprainfeciei chirurgicale;
localizrile viscerale (plmn, ficat, creier, rinichi) sau
seroase (peritonite, pleurezii, pericardite, artrite), asociate
sau nu cu bacteriemii;

2. Cercetarea, numrarea i identificarea unuia sau mai multor
microorganisme recunoscute ca patogene pentru situsul respectiv
Aceast abordare privete probele nesterile, care sunt invadate de microorganismele
comensale sau saprotrofe (piele, gur, ci aeriene superioare, tub digestiv, mucoasa
genito-urinar, mediu etc). n acest caz, pe lng mediile mbogite, se mai utilizeaz i
medii selective care permit izolarea i identificarea rapid a unui anumit microorganism
de interes, care ar putea fi inhibat de microbiota comensal sau saprofit.
Agenii selectivi sunt adugai n medii n concentraii bine definite pentru a suprima
creterea microorganismelor nedorite. Cei mai utilizai ageni selectivi sunt reprezentai
de srurile biliare, colorani, selenit, tetrationat, telurit i azotur. Asociaiile de
antibiotice sunt de asemenea folosite pentru surpimare contaminanilor polimicrobieni
i prezint i avantajul unei aciuni mai specifice dect agenii chimici, ns instabilitatea
lor termic implic anumite exigene ce trebuie respectate la prepararea mediilor. Marea
varietate de microorganisme i capacitatea lor de adaptare foarte versatil la schimbrile
de mediu face imposibil conceperea unui mediu total selectiv, de aceea se afirm c un
mediu selectiv suprim creterea majoritii microorganismelor nedorite i permite
dezvoltarea majoritii microorganismelor de interes.
Principalele probe nesterile care necesit utilizarea de medii selective n identificare:
supuraiile superficiale primare sau secundare (traumatice, chirurgicale, arsuri,
mucturi, nepturi etc);
supuraiile profunde ale seroaselor sau ale tractului biliar (colecistit infecioas)
primare sau post-chirurgicale;
infeciile ORL i ale cilor respiratorii superioare (faringite, sinuzite, otite,
amigdalite, traheite etc)
infecii oculare, dentare, bronhopulmonare, ale tractului genitourinar i ale tubului
digestiv.

Cercetarea, numrarea i identificarea unuia sau mai multor
microorganisme recunoscute ca patogene pentru situsul respectiv
Cresterea BGN pe mediu
MacConkey);
Cresterea stafilococilor
pe mediul Chapman
Cresterea BGN pe mediul
Cled
n multe infecii, morbiditatea i mortalitatea
pot fi reduse semnificativ dac se instituie n
timpul cel mai scurt un tratament corect; n
alte infecii, spitalizarea poate fi evitat sau
scurtat i interveniile chirurgicale specifice
pot fi evitate, dac un tratament
antimicrobian este administrat rapid.