You are on page 1of 60

GENERALITATI

Betonul este un material compozit obtinut din amestecuri artificiale ,


bine omogenizate de ciment ,apa , agregate si eventual aditivi,
care dupa intarire are un aspect de conglomerat cu bune
rezistente mecanice si la actiunea mediului .
Betonul este in prezent unul din principalele materiale de
constructie , datorita proprietatilor sale si a avanatjelor tehnice si
economice pe care le prezinta.
Sistemul ciment – apa constituie partea activa a amestecului , care
in urma reactiilor de hidratare si hidroliza se intareste si formeaza
piatra de ciment , care consolideaza granulele agregatului ,
formand un monolit rezistent si durabil.
Agregatele alcatuiesc scheletul rigid al betonului si trebuie sa fie
inerte fata de ciment , pentru a nu influenta mersul intaririi si
pentru a nu afecta durabilitatea .
Aditivii sunt substante introduse in cantitati mici ,pentru a modifica
procesul de intarire al cimentului sau structura si proprietatile
produsului proaspat si intarit (oxid de zinc , borax, fosfati
alcalini , zaharuri ,fluoruri alcaline ,sulfatii ,clorura de calciu, etc.)
.
CLASIFICAREA BETOANELOR
1.Functie de densitatea aparenta , in stare 5.Dupa destinatie:
intarita la 28 zile, betonele se clasifica :  Betoane obisnuite
 Betoane foarte grele  Betoane rutiere
 Betoane grele  Betoane hidrotehnice-baraje,ecluze,canale
 Betoane semigrele colectoare
 Betoane usoare  Betoane speciale:antiacide , refractare
 Betoane foarte usoare ,rezistente la uzura,pentru protectie contra
radiatiilor,cu polimeri,cufibre.
2.Dupa provenienta agregatelor:
6.Dupa compactare:
 Cu agregate naturale
 Necompactate
 Cu agregate artificiale
 Compactate manual
3.Dupa consistenta :  Copactate mecanic cu maiul
 Beton foarte vartos
 Indesate prin presare
 Beton vartos
 Indesate prin vibrare
 Beton fluid
 Indesate prin centrifugare
 Beton foarte fluid
 Indesate prin vacuumare
 Beton plasic
7.Dupa intarire :
 Beton slab plastic  Normala
4.Dupa modul de turnare:  Aburire
 Turnare obisnuita  Autoclavizare
 Turnare prin pompare
8.Dupa modul de preparare:
 Turnare prin injectare  Manual
 Turnare sub apa.  Mecanic –pe santier , in centre de beton ,in
fabrici , ateliere de prefabricate.
CLASIFICAREA BETOANELOR
9.Functie de rezistenta la inghet-dezghet (gelivitate)–care
reprezinta numarul de cicluri de inghet-dezghet pentru care
rezistenta la compresiune a epruvetelor nu scade cu mai mult de
25%fata de cea a probelor martor pastrate in apa.Betoanele se
clasifica in clasele:G50,G100,G150.
G50,G100,G150 - marci de betoane in functie de gradul de
gelivitate(50,100,150-cicluri de inghet-dezghet).
10.Functie de presiunea apei ce vine in contact cu betonul si la
care umectarea betonului supus incercarii se extinde pe un numar
prescris de cm(pe directia de patrundere a apei sub
presiune),betoanele se clasifica in clase de permeabilitate.
Pab a – presiunea apei( bari ,daN/cm2, N/mm2)
b - adancimea limita de patrundere a apei (cm).
Marci de betoane dupa gradul de impermeabilitate:P410, P420 ,P810/20, P1210/20.
(P410 : presiunea apei = 4 bari,4daN/cm2 , 0,4 N/mm2 )
CLASIFICAREA BETOANELOR
11.Functie de rezistenta la compresiune ,determinata pe epruvete _cilindrii si
cuburi la varsta de 28 zile, betoanele se clasifica in clase de rezistenta si marci .
 Dupa rezistenta medie la compresiune (daN/cm2) betoanele se clasifica in marci
:B25 , B50 , B100 ,B150, B200,B250, B300,B400.
Marca reprezinta rezistenta medie la compresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura
200mm, se masoara in daN/cm2si se noteaza cu ,,B’’.
 Dupa rezistenta minima la compresiune betoanele se clasifica in clase de
rezistenta : C ,Bc .
 Clasa (dupa standardele romanesti)reprezinta rezistenta minima la compresiune
la 28 de zile pe cuburi cu latura de 141mm.Se exprima in N/mm2 si se noteaza
,,Bc’’: Bc3,5 ; Bc5 ;Bc7,5;etc.
 Clasa (dupa SR-standare europene) reprezinta minima la compresiune a
betonului,exprimata in N/mm2, determintape cilindrii cu diametrul de 150mm si
inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm,la varsta de 28 de zile.
Se noteaza cu ,,C’’, urmata de 2 rezistente la compresiune , sub forma de fractie.
[C8/10 ; ( 8 = rezistenta cilindru N/mm2 , 10 = rezistenta cub N/mm2)]
Clase de rezistenta : C 4 / 5 , C 20/ 25 , C 40/ 50 , C 45/ 55 , etc.
PROPRIETATILE BETONULUI PROASPAT
 Betonul proaspat reprezinta starea acestuia din momentul amestecarii
componentilor pâna la punerea în lucrare , înainte de inceputul prizei.
 Betonul proaspat poate fi inclus in categoria fluidelor , având o comportarea
apropiata de acestea .
 Calitatile betonului se preciaza prin determinarea proprietatilor.
1. Densitatea betonului proaspat – reprezinta masa 1m3 de beton proaspat,
compactat in conditii similare punerii in lucrare.
2. Compozitia reala a betonului proaspat - se verifica :continutul de apa ,
granulozitatea agregatelor, dozajul real de ciment , raportul a/c.
3. Continutul de aer oclus- aerul oclus este aerul antrenat in structura betonului in
timpul prepararii , nu trebuie sa depaseasca anumite limite - 5% volum de aer din
volumul betonului.
Cantitatea de aer oclus poate afecta rezistentele betonului . Verificarea cantitatii
de aer oclus se face mai ales in cazul utilizarii unor aditivi care antreneaza aer –
poate fi depasita cantitatea admisa .
4. Priza betonului –se defineste ca perioada de tranzitie intre starea de beton
proaspat si starea rigida .
Inceputul prizei corespunde timpului la care betonul nu mai raspunde compactarii.
Sfarsitul prizei corespunde timpului la care devine posibila determinarea
rezistentelor mecanice, este momentul in care betonul capta forma si volum
practic constante .
5.Lucrabilitatea poate fi definita ca proprietatea betoanelor proaspete de a asigura umplerea
tiparelor si înglobarea armaturilor. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei , care se
determina prin metoda tasarii, răspândirii , a gradului de compactare , a remodelarii , pentru
fiecare metoda aprecierea fiind facuta pe baza claselor de consistenta .
Consistenta ca masura a lucrabilitatii se poate determina prin mai multe metode . Fiecare
metoda determina clase de consistenta , functie de determinarile facute Ex. Clase :T; V ;F,C

1. Metoda tasarii – masura lucrabilitatii este data de diferenta dintre inaltimea vasului tronconic
(hinitial) –inaltimea gramezii tasate de beton (hfinal).
t = hinitial – hfinal [mm] ; t = tasarea
Clase de consistenta – determinate prin metoda tasarii : T 2 , T3 , T4 , T5,
2. Metoda gradului de compactare (Walz) – se determina gradul de compactare Gc
Gc = raportul dintre h1 / h2
h1 – inaltimea betonului introdus intr-un recipient de forma data ,
h2 – inaltimea betonului compactat ( prin vibrare ) in forma data .
In functie de gradul de compactare exista clase de beton = clase de consistenta : C0 , C1 ,
C2 , C3.
C0 – Gc > 1,46 ; C1 - Gc = 1,45 -1,26 ......
3. Metoda determinarii lucrabilitatii functie de gradul de remodelare VE-BE
se determina timpul (s) in care o proba de beton se remodeleaza din forma initiala tronconica in
forma final cilindrica , prin vibrare .
Se determina clase de consistenta , functie de gradul de remodelare : V0 , V1 , V2 ... V4
4. Metoda raspândirii – se masoara diametrele turtei de beton formata , pe masa de raspândire
, dintr-o masa de beton de forma tronconica , supusa la 15 socuri . Se calculeaza media
aritmetica a celor doua diametre masurate : d=[cm]
Se determina clase de consistenta prin metoda raspândirii : F0 , F1 , F2 , F3 .
-betonul T2 –vârtos , aspect pamânt umed , nu separa apa la amestecare , umple cofrajul prin
compactare puternica .-betonul T3 – plastic , se deformeaza usor , nu curge , isi pastreaza
omogenitatea in timpul transportului , lucrului
-betoanele T3 , T4 -fluide , preparate cu plastifianti , aditivi ,
Proprietatile betonului intarit
Pentru determinarile betonului intarit se folosesc epruvete de forme cubice , cilindrice ,
prismatice , functie de determinare.
1.Densitatea aparenta a betonului intarit(ρa).
2.Compactitatea si porozitatea
Compactitatea se determina prin saturarea cu apa, se apreciaza ca volumul de apa absorbit
ar fi egal cu volumul golurilor si al porilor ,in realitate volumul de apa este mai mic.
Compactitatea se calculeaza : C=Va-Vp/ Va = 1-Vp/Va
Porozitatea ,,n’’ se calculeaza : n=1-C.
3.Permeabilitatea la apa se defineste ca usurinta cu care apa patrunde in masa betonului
intarit.
Impermeabilitatea la apa a betonului intarit reprezinta capacitatea acestuia de a se opune
patrunderii apei sub presiune in masa sa .
4.Rezistenta la inghet – dezghet (gelivitate) este proprietatea acestuia de a rezista la
actiuni de inghet – dezghet , fara a suferi deteriorari , in conditii de exploatare .
5. Conductivitatea termica , se apreciaza prin coeficientul de conductivitate termica (λ).
6.Deformatiile betonului datorita factorilor fizici (umiditate , temperatura )si solicitarilor
mecanice.
-dilatarea si contractia termica datorita variatiilor de temperatura
-contractia si umflarea betonului datorita variatiilor de umiditate
-deformatii sub actiunea incarcarilor exterioare –deformatii elastice ,plastice.
Proprietatile betonului intarit
7.Rezistentele mecanice
 Rezistenta la compresiune
 Rezistenta la intindere
 Rezistenta la oboseala se determina prin solicitarea alternativa a probelor de beton.
 Rezistenta la soc si uzura
8.Rezistenta betonului la agresiuni chimice
Coroziunea betonului este un proces de degradaresau de distrugere sub actiuni
chimice ale mediului de exploatare.
Substante agresive pentru beton : gaze din atmosferele industriale (CO2,, SO2),
aerosoli(in zona litoralului),uleiuri ,grasimi, microorganisme .
 Protectia betonului impotriva coroziunii:
 Aplicare straturi protectoare pe suprafata :folii din polimeri ,placari .
 Placari cu caramizi ceramice antiacide , caramizi de gresie antiacida placi
ceramice glazurate ,faianta ,gresie , placi sticla , materiale naturale (granit,
bazalt,gresie).
 Impregnarea betonului intarit cu solutii de polimeri (poiesteri , rasini epoxidice )
 Adugare in beton la prepare a unui polimer.
 Protejare prin pelicule : vopsele , chituri , grunduri, bitum mastic , gudroane .
 Carbonatarea suprafetei de beton prin tratare cu sub presiune cu CO2 gazos.
 Tratari chimice ale suprafetelor cu tetrafluorura de siliciu , fluorosilicati.
PRODUSE DIN BETON
 Plăcile din beton pentru pardoseli pot fi:
 plăci simple(de protecţie în jurul clădirilor sau pentru trotuare),
 plăci cu dimensiuni mai mari care se armează(pentru
platforme,locuri de parcat,terase circulabile)
 plăci mozaicate(inclusiv plinte)utilizate pentru pardoseli
interioare sau exterioare.
 Pavelele sunt blocuri compacte din beton de mici
dimensiuni,care prin alcatuirea lor permit ţeserea.Pavelele au
diverse geometrii care se îmbină între ele,iar marginile sunt
rezolvate prin borduri.Stratul de suport este,de regulă un
material măcinat de carieră,bine tasat.
 Bordurile din beton realizează încadrarea trotuarelor,spaţiilor
verzi,aleilor sau drumurilor carosabile.Pot avea
dimensiuni,forme şi calitaţi diferite în funcţie de domeniul de
utilizare.
 Dale
 Stalpi
 Tigle beton
ROLUL COMPONENTELOR SI INFLUENTA
LOR ASUPRE PROPRIETATILOR
BETONULUI.
Rolul cimentului
Rol de liant , contribuie la formarea structurii si la obtinerea proprietatilor.
Dozajul de ciment influenteaza proprietatile betonului proaspat si intarit.
Rolul apei
Rol de reactant cu componentii mineralogici ai cimentului.
Asigura lucrabilitatea betonului.
Rolul agregatelor
Formeaza un schelet rigid si rezistent in masa betonului.
Reduce contractia la uscare si deformatiile datorate solicitarilor
mecanice.
Influenteaza structura betonului si proprietatile betonului dupa intarire.
ROLUL COMPONENTELOR SI INFLUENTA LOR
ASUPRE PROPRIETATILOR BETONULUI.

Rolul aditivilor
Influenteaza proprietatile :
 Priza si intarirea
 Lucrabilitatea
 Rezistentele mecanice (initiale si finale)
 Comportarea la inghet – dezghet
 Gradul de impermeabilitaterezistenta la agresiunea chimica ,
Aditivi se pot clasifica in :
 Aditivi modificatori de priza si intarire(acceleratori de priza ,
acceleratori de intarire , intarzietor de priza)
 Aditivi modificatori ai continutului de aer(antrenori de aer, generatori
de spuma)aditivi crescatori de rezistenta la actiuni fizice si chimice
 Aditivi modificatori di proprietatilor reologice ale betonului proaspat
(plastifianti , superplastifianti , antrenori de aer )
Etapele principale in tehnologia
betonului
Etapele principale obligatorii in tehnologia betonului sunt:
 Stabilirea compozitiei
Se face pe baza normativelor ,tinand cont de cerintele specificate in proiect :
 Clasa betonului
 Clasa de expunere
 Caracteristicile betonului obtinut
 Gradul de omogenitate dorit
 Gradul de impermeabilitate dorit
 Forma si dimensiunea minima in care va fi turnat betonul
 Agregatul utilizat
 Consistenta dorita
 Modul de transport
 Modul de punere in opera
 Tipul de aditiv utilizat
Etapele principale in tehnologia
betonului
Prepararea betonului
 betoniere cu amestecprin cadere libera a componentilor
 Malaxoare cu amestec fortat

Transportul betonului
De la statia de preparare la locul turnariise face cu mijloace adecvate , pe
distante cat mai scurte , astfel incat sa nu se produca segregari sau
pierderi de lapte de ciment.

Turnarea betonului
 Turnarea si compactarea betonului trebuie sa se efectueze inainte de
inceperea prizei,
 Inaltimea de cadere libera nu trebuie sa fie mai mare de 1,50m , pentru
a se evita segregarea ,
 Turnare continua a unui element ,pentru a evita formarea rosturilor de
lucru ,
 Se iau masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor
si a cofrajelor,
 Betonarea elementelor masive se va face in straturi de 20 – 50 cm
grosime .
Etapele principale in tehnologia
betonului
 Compactarea betoanelor
Compactarea se face pentru eliminarea aerului din beton sau de la periferia cofrajului .Compactarea se face
in functie de compozitia , lucrabilitatea betonului, forma si dimensiunile elementelor.
Procedee de compactare :
Manual
Mecanic : vibrare , presare , vacumare centrifugare , torcretare ,injectare ,
Procedee combinate :vibrovacumare , vibropresare ,

Tratarea betoanelor dupa turnare


Dupa turnare si compactare este necesara protectia impotriva
pierderii de apa prin evaporare .Suprafetele libere se vor
proteja cu materiale de protectie : prelate , strat de nisip folii
de polietilene , mentinute in permanenta umede.

Decofrarea betonului
Se executa numai dupa ce betonul capata rezistentele
mecanice necesare pentru a putea suprta greutatea proprie si
incarcarile ce apar in timpul executiei lucrarilor.
Influenta temperaturilor scazute asupra
proprietatilor betonului .
Betonarea pe timp friguros.
 -se considera timp friguros sub_ 5°C . Intarire lenta , rezistentele finale pot avea valori
ridicate , uneori chiar mai bune decat in cazul betoanelor intarite in conditii normale. La
temperaturi scazute , dar superioare celei de inghet , granulele de ciment se
hidrateaza , produsele de hidratare obtinute au o0 structura mai fina si cu mai putine
defecte .
 - la temperaturi sub 0°C betonul nu se mai intareste , reactiile de hidratare se
desfasoara foarte lent , iar in jur de – 10°C se opresc complet ,deoarece ingheata si apa
absorbita.
 Inghetarea apei la temperaturi sub 0°C , slabeste adeziunea pietrei de ciment fata de
agregate si armaturi , fenomen mai accentuat cu cat raportul apa/ ciment este mai mare
 La punerea in lucrare pe timp friguros , trebuie sa se asigure temperaturi minime
de + 5 °C , pe toata perioada de intarire .
 La betonarea pe timp friguros se recomanda urmatoarele masuri :
 -cantitate cat mai redusa de apa de amestecare ;
 -utilizare de aditivi plastifianti , acceleratori de priza si intarire sau antigel ;
 -prelungirea duratei de amestecare cu 50% fata de durata de amestecare in conditii
normale ;
 -incalzirea agregatelor ( t ≈ + 50º C ) si a apei de amestecare ( + 50 .... 70° C );
 -evitarea pierderilor de caldura la transportul betonului: distante scurte , acoperire cu
prelate ..
 -curatarea cofrajelor cu jet de aer cald sau abur ;
 -compactarea betonului prin vibrare ;
 -dupa turnare acoperire cu:prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante ;
 Decofrarea numai dupa verificarea rezistentelor mecanice pe probe de beton pastrate in
aceleasi conditii .
Influenta temperaturilor ridicate asupra
proprietatilor betonului .

 - la temperaturi peste + 35 ° C , procesele de priza si


intarire sunt infrânate datorita evaporarii apei de
amestecare . Betonul intarit isi pastreaza proprietatile
pana la temperaturi de ≈ + 150° C .Peste aceste
temperaturi incep sa scada rezistentele mecanice ale
betonului .
 -betoanele rezistente la temperaturi inalte se executa
cu ciment aluminos , ciment portland cu stabilizatori
ceramici sau lianti speciali .Ca agregate se folosesc
materiale stabile la temperaturi inalte zgura alumino-
titanica , minereu de cromit ,sparturi de caramizi
refractare ,zgura de furnal ,andezit ,..
Accelerarea intaririi betoanelor

 - Utilizarea cimenturilor cu intarire rapida , simbolizate cu R ,


caracterizate prin : finete de macinare , viteza de hidratare si
intarire mare .
 -Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire . Cel mai utilizat este
clorura de calciu .
 -Tratamente hidrotermice _ procese de accelerare a intaririi
betonului prin incalzirea lui in prezenta aburului sau a apei
calde .Procese specifice fabricilor de prefabricate .
Dupa modul lor de realizare sunt :
-tratamente termice fara presiune
-tratamente termice cu presiune.
 Tratamente termice fara presiune _constau in
incalzirea elementelor la scurt timp de la confectionare,
la temperaturi de max. 100°C, in anumite conditii de
umiditate , care sa nu permita evaporarea apei din
beton .
 Aburirea foloseste ca agent de incalzire aburul la
presiune normala .Efectul final al aburirii depinde de :
compozitia cimentului , dozajulde ciment , raportul
apa / ciment , varsta betonului in momentul aburirii,
regimul de aburire ( incalzire , tratare , racire ) ,
sectiunea piesei de beton.
 Betoanele tratate termic prin aburire au rezistentele
mecanice finale inferioare cu 10 – 20 % celor intarite in
conditii normale , au rezistente la inghet – dezghet , la
soc mai mici .
 Tratamente sub presiune de vapori_autoclavizarea
Se realizeaza in autoclave , la presiuni 6-8 atm.si temperaturi de
170 – 200°C , dupa o intarire prealabila a betonului de cateva ore
in mediu umed la temperatura normala .Ridicarea si coborarea
temperaturii si presiunii sa fac lent ( cate 3 – 4 ore fiecare ), iar
tratarea izoterma dureaza 6-10 ore.La sfarsit se obtin rezistente
mecanice echivalente cu cele la 28 zile in conditii normale de
intarire .
 Autoclavizarea permite inlocuirea partiala sau totala a cimentului
cu var gras ,daca agregatele sunt silicioase si destul de fine .
 Procedeul de autoclavizare se foloseste la fabricarea B C A .
 Accelerarea intaririi betonului se mai poate realiza : incalzire cu
aer cald , curent electric , raze infrarosii , tratare in campuri de
inalta frecventa .
Betoane armate dispers

Fibrele utilizate pot fi :


- minerale : - naturale _ azbest
-de fabricatie_ de otel , sticla , carbon , bazalt
-organice : - naturale _ bumbac , in , exotice
- artificiale _poliesteri , polipropilena , poliamide.

Compozite armate dispers cu fibre

 Azbocimentul _ cu fibre scurte de azbest si matrice de ciment si


apa. Se fabrica placi simple si ondulate , tuburi

 Betoane armate cu fibre de otel (BAO)_ tuburi de beton , dale


parcari , constructia , repararea imbracamintilor rutiere rigide ,
piste aerodrom, acoperisuri industriale , cupole.
Betoane de inalta rezistenta

 Betoanele de inalta performanta se impart in patru


clase ( dupa Rc28).Clasa I , Clasa II , Clasa III , Clasa
IV .
 BIR _ betoane de inalta rezistenta _ se introduc aditivi
cu rol principal de reducere a cantitatii de apa si
sporirea rezistentelor mecanice .
 BFIR _betoane de foarte inalta rezistenta _se introduc
aditivi ,adaosuri cu granulatie foarte fina
( unele cenusi de termocentrala) .
 Utilizare : poduri , cladiri inalte , platforme marine de
foraj si extractie a petrolului , lucrari hidrotehnice marine
,fundatii la lucrari cu deschideri mari.
Betoane usoare

Caracteristici :
-densitate aparenta redusa
-capacitate de izolare termica ridicata
-rezistenta la foc sporita .

a) Betoane usoare compacte


- se executa cu agregate minerale usoare naturale sau artificiale( ex. nisip de
rau) , ciment de marca superioara .
Compactarea se executa prin vibrare , vibropresare .

b)Betoane macroporaoase
-se executa cu agregate grele compacte sau usoare poroase .Pasta de
ciment leaga granulele fara a umple golurile .Volumul porilor ajunge pana
la 35% din volumul aparent al betonului .
c) Betoane celulare
Dupa modul de realizare a structurii poroase , betoanele celulare pot fi :
 -gazbetoane ( GB25, GB35; GB50) .Ca generator de gaze se utilizeaza
curent de Al, Zn, Mg ,in stare de pulbere , care reactioneaza cu componentii
liantului ,cu formare de hidrogen care induce porozitatea betonului.
 -spumobetoane , se obtin prin amestecarea pastei de materii prime cu o
spuma preparata cu ajutorul unui sapun industrial .
Amestecurile pentru betoane celulare turnate in tipare , se intaresc prin autoclavizare
in prezenta vaporilor de apa , la presiunea de 10-14 atm , temperatura de 180°C,
timp de 10-12 ore.
Produsele din BCA se caracterizeaza prin: densitate aparenta redusa ,capacitate de
termoizolare , rezistenta satisfacatoare la gelivitate , la foc , prelucrare usoara
( taiere ,cioplire gaurire ).
Utilizare : elemente de constructii simple sau armate , portante , neportante_ pereti
exteriori autoportanti si neportanti , pereti portanti , pereti despartitori ,plansee ,
acoperisuri hale industriale, pereti din panouri , pereti din blocuri mici .

d) Betoane cu agregate vegetale


 -se obtin dintr-un amestec : ciment , apa , agregate vegetale( talas , rumegus , coji
orez ,puzderie in canepa)
 Utilizare : placi termoizolante pentru pereti si acoperisuri , placi pentru pereti
interiori si exteriori la constructii provizorii , blocuri zidarie , corpuri de umplutura.
Pardoseli interioare din beton
Pardoseli interioare din beton
PAVELE
Borduri si
jgheaburi de scurgere
DALE
DALE
Pavaje din pavele
Pavaje din pavele
Pavaje din pavele
Pavaje din pavele
Pavaje din dale
Placaje pentru fatade ,garduri
Garduri din beton
Garduri din beton si fier forjat
Placaje exterioare
Pardoseala din beton amprentat
Stalpi structurali din beton
betonului armat cu fibre de otel
Fundatii cu solicitare dinamica . Rezistenta la solicitarea
dinamica pentru majoritatea materialelor de constructie este
mai mica decât solicitarea statica.
Betonul armat cu fibre de otel este avantajos în realizarea
fundatiilor de masini cu solicitari dinamice, datorita
rezistentei sporite la soc, a comportarii favorabile la
amortizare si la deformare. Solicitarile variate, la socuri
repetate, pot fi absorbite de betonul armat cu fibre de otel.
Constructie beton
Constructie din beton
Gard din elemente prefabricate
Garduri din elemente prefabricate
Stalpi prefabricati
Fundatii prefabricate_pahar
Elemente prefabricate
scara boltar
Elemente prefabricate pentru plansee
Elemente pentru siguranta
circulatiei pe drumurile publice
Grinzi prefabricate
Tigla din beton_Bramac
Structuri _cadre beton armat
Ansamblu de locuinte
 Diafragme beton armat la pereti
 Plansee beton armat tip dala fara grinzi
 Invelitoare _tabla Lindab
 Pereti despartitori –gips carton