Professional Documents
Culture Documents
INFECTIOASE
EPIDEMIOLOGIE
Definitie
Epidemiologia epi=peste,
demos=populatie, logos=stiinta este o
disciplina medicala care studiaza bolile
cu raspindire mare in populatie, boli ce
creeaza probleme de sanatate publica,
perturbind dezvoltarea normala a
societatii.
NOTIUNI DE EPIDEMIOLOGIE
OBIECTIVE
punerea in evidenta a unui proces
epidemiologic de la aparitie pina la
stingere
elaborarea si supravegherea mijloacelor
de combatere si profilaxie
caile de transmitere
directa
se poate prin contact nemijlocit intre persona
receprtiva si eliminatorul de germeni
sau prin contact direct cu produsul infectios
indirecta
se poate produce prin intermediul unor elemente
din mediul extern sau prin agentii vectori
calea de transmitere a fost folosita drept criteriu
pentru clasificarea bolilor contagioase
transmitere prin contact direct
aerogene
digestive
transmise prin vectori
sporadicitatea
aparitia unui numar redus de imbolnaviri
epidemia
izbucnirea aceleiasi boli la un numar mare de
personae dintr-o regiune, care au la inceput o sursa
comuna de infectie
endemia
aceea situatie particulara in care o boala se afla in
mod permanent in anumite teritorii
pandemia
boala infectioasa care se exitinde pe un teritoriu
foarte mare
Date epidemiologice
ancheta epidemiologica trebuie sa
stabileasca
izvorul de infectie
calea de transmitere
starea imunologica
circuitul rufariei
asigurarea bolnavului cu rufarie curate de
corp si de pat
schimbarea rufariei de pat si de corp
depozitarea rufelor infectate se face in
saci impermeabili care vor fi legati
dezifectia si curatirea rufelor
rufele infectate se introduce in solutie
dezinfectanta de cloramina
circulatia alimentelor si a
veselei
repartizarea alimentelor bolnavului
introducerea veselei murdare si a resturilor
resturile alimentare se desarta intr-un
recipient special cu solutie dezinfectanta
tratarea resturilor alimentare
dup ace a fost adunata se va transporta
la crematoriu obligatoriu
tratarea veselei
vesela va fi sterilizata la autoclave sau
prin fierbere
PREVENIREA INFECTIILOR
INTRASPITALICESTI
Administrarea vaccinurilor
Vaccinarea constituie una dintre metodele cele mai
valoroase folosite in profilaxia bolilor infectioase
transmisibile, unele sunt indispensabile pentru protectia
omului
In fiecare tara se intocmesteste un program national de
vaccinari, care se poate modifica in timp, dupa
necesitati, in functie de situatiile epidemiologice si de
progresul profilaxiei
Pentru simplificarea operatiilor de vaccinare se aplica
asocierea vaccinarilor prevazute de calendarul
vaccinarilor stability de Ministerul Sanatatii
Vaccinarea fiind un act de responsabilitate medicala ,
trebuie precedata de anamneza si examenul clinic
general al celui ce urmeaza a fi vaccinat , in vederea
stabilirii starii sale de sanatate
Seroterapia
Seroterapia
Intradermic
Se vor efectua dilutii de ser in solutie clorurosodica
izotonica sterile de 1/10, 1/100, 1/1000, 1/10000 dupa
indicatia medicului
Se injecteaza strict intradermic 0,1 ml solutie din dilutia
recomandata de medic
Se urmaresc functiile vitale, starea generala
Dupa 30 de inute se citeste reactia reactia pozitiva
se prezinta ca un eritem de circa 2-5-10 mm, in reactii
intense apare un usor edem local, care poate atinge
citiva cm
conjunctival
Solutia diluata se introduce in sacul conjunctival
Cutanat
Solutia diluata se aplica pe o scarificare a tegumentului
efectuata in prealabil
Seroterapia
Administrarea serului
Daca nu a prezentat nici o reactive se
va administra serul
Se administreaza intravenous in
perfuzie
Pe tot parcursul administrarii bolnavul
va fi supravegheat permanent
La aparitia celui ai mic semn de
manifestare alergica se va intrerupe
administrarea
semne si simptome
cuprinde mai multe perioade distincte
perioada de incubatie intervalul de
timp din momentul patrunderii
microbului in organism si pina la
aparitia primelor simptome
perioada de debut apar primele
semne de boala
perioada de stare desfasurare a
intregii simptomatologii a bolii
perioada de convalescenta
regresiunea simptomelor
semne si simptome
sindroame aparute
sindromul febril apar curbe termice caracteristice unor
boli infectioase
sindrom infectios si meningean
Febra
Fotofobie
Redoarea cefei
Pozitii vicioase
Semnul Kernig - incapacitatea de a intinde picioarele
Semnul Brudzinschi felctarea capului duce la flexia
eflexa a genunchilor
Sindrom encefalic
Semne de infectie generala
Semne corticale agitatie, delir
Sindrom eruptiv
SEMNUL KERNIG
SEMNUL BRUDZINSCHI
semne si simptome
frisoane
semne si simptome
Semne eruptive
Macule
Papule
Vezicule
Bule
Icter
Scuame
Cruste
Ulceratii
Cicatrici
Pigmentatii
Masca filatov
Facies plingaret
Masca hepatica
MACULE
PAPULE
VEZICULE
PETESII
ICTER
SCUAME
CRUSTE
ULCERATII
CICATRICI
semne si simptome
Sindroame gastro-intestinale
Tulburari de tranzit intestinal
Alte manifestari
Angine
Fenomene catarale ale CRS
Semne din partea aparatului circulator
Colaps periferic
Date de laborator
examenul bacteriologic
analize ce se efectueaza prin frotiu
pentru evidentierea de streptococci si
stafilococi
Culturi
Insamintarea produsului pe mediul de
cultura- hemocultura, urocultura,
coprocultura, bilicultura, medulocultura
Date de laborator
Recoltarea sngelui pentru examenul
bacteriologic.
cale respirator
cale digestive
cale cutanata
prin vectori
ingrijiri acordate
asigurarea igienei corporale
asigurarea bolnavului cu lichidele necesare pentru
prevenirea deshidratarii
asigurarea de comprese umede reci
impachetare
baia rece sau moderata
administrarea medicamentelor sedative
administrarea medicamentelor pentru tratarea afectiunii de
baza
asigurarea regimului alimentar corespunzator
regimul bolnavului hiperemic este hiperglucidic,
hipolipidic
educatia sanitara
se efectueaza instruirea bolnavului si a apartinatorilor
privind necesitatea si rolul impachetarilor si a bailor reci
Impachtarea si baia
hipotermizanta nu
se aplica la bolnavii
in stare grava,
debili, astenici,
cardiaci
decompensati
Ingrijirea pacientilor cu
scarlatina
boala infectioasa acuta si contagioasa ,
cauzata de anumiti streptococi
betahemolitici din grupa A, care secreta o
toxina eritrogena ce determina aparitia
eruptiei
Ingrijirea pacientilor cu
scarlatina
initial boala se caracterizeaza prin angina,
varsaturi, febra
perioada de incubatie
3-6 zile
- Debut brusc
- Angina
- Dureri in git
- Roseate intense
- Varsaturi
- Cefalee
- Puls rapid
- hTA
Ingrijirea pacientilor cu
scarlatina
perioada de invazie
- 1-2 zile
- angina este de un rosu intens sau pultacee, in
puncte , aspect de false membrane, uneori
ulceronecrotice
limba incarcata, cu deposit cenusiu, albicios,
Ingrijirea pacientilor cu
scarlatina
perioada de eruptie - dureaza 2-3 zile
- exantem scarlatinos, nu apare la nivelul fetei
- masca Filatov facies palmuit
- semnul Grazovici-Pastia linii hemoragice axilar,
inghinal
-prurit
- modificari circulatorii tahicardie, hTA
- simptome neuropsihice agitatie, delir, convulsii
Ingrijirea pacientilor cu
scarlatina
perioada de descuamare
- 2-3 saptamini
Interventii
scaderea febrei
prin ventilatie, prisnite, camera bine
aerisita
antitermice
comprese reci pe frunte
ameliorarea inflamatiei
gargara cu ceai de musetel
dezinfectante nazo-faringiene
Interventii
analgezice
ameliorarea confortului
combaterea pruritului alcohol mentolat
pentru echilibrul hidro-electrolitic
regim hidrolactozaharat, supe de legume,
zeama de compot, vitamina
sa bea 2-3 l de lichide/24 ore
prevenirea infectiilor si complicatiilor
se asigura igiena
repaus la pat 7 zile
evitarea complicatiilor
izolarea in spital
Interventii
Ingrijirea pacientului cu
varicela
- boala infectioasa si foarte contagioasa,
cauzata de virusul varicelozosterian
SEMNE SI SIMPTOME
eruptie pe tegumente , macule, papule,
vezicule, cruste cu aspect polimorf
pe mucoasa bucala vezicule care se rup
lasind ulceratie cu aspect de afta , cu
dureri la masticatie si salivatie abundenta
febra, care poate lipsi
interventii
ATENTIE
varicela si zona zoster au acelasi agent
etiologic
varicela poate apare dupa un contact cu
herpes zoster sau invers
SEMNE SI SIMPTOME
perioada de incubatie in medie 10 zile
- febra ina la 38-390C
- frisoane
- tahipnee
- triplu catar
- ocular conjunctivita, lacrimare
- nazal- congestia mucoasei nazale, senzatie
de nas infundat, rinoree seropurulenta
- traheobronsic tuse seaca, raguseala
in perioada eruptiva
apare exantemul
- macule de culoare rosie pe fata, dupa
urechi, git, torace, abdomen, spate,
membre
- tegumente rosii, calde, transpiratie
ALTE MANIFESTARI
-
Inapetenta
Neliniste
Stare de nervozitate
Inchidere in sine
Slabire
interventii
- pentru diminuarea si reducerea febrei
- comprese hipotermizante de 2-3 ori pe
zi, pe frunte, torace, membre
- aerisirea camerei cit mai des
- administrarea medicatiei prescrisa de
medic
- antitermice - aspirina, algocalmin
- antimicrobiene penicilina G
interventii
pentru diminuarea obstructiei cailor
respiratorii, tusei, polipnee
- se umidifica aerul prin punerea de vase
cu apa
-se aeriseste salonul
-se hidrateaza pacientul
-se administreaza medicatia prescrisa
rinosept, fringosept, codena
antiinflamatorie HSH 100 mg/zi in
perfuzie de glucoza 10%
interventii
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TOXIINFECTIE ALIMENTARA
sunt boli infectioase acute , cu caracter
sporadic sau epidemic care apar in urma
consumului de produse alimentare intens
contaminate
- se manifesta prin tulburari digestive si
fenomene toxice generale
- agenti etiologici
- fungi - candida
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TOXIINFECTIE ALIMENTARA
- alimente mai frecvent incriminate
- carnea de pasare, peste, porc
- preparatele de carne cirnati, toba,
pateuri
-oua
- laptele si derivatele sale
- preparatele de cofetarie
MANIFESTARI
-apar dupa o incubatie de
- 12-36 ore salmonella
- 8-24 ore clostridium
- 1-3 saptamini lamblia
- debut brusc
- salivatie, greata, varsaturi, colici abdominale, diaree
- cefalee, ameteli, lipotimie
-stare de rau general
- febra
-tegumente palide , transpiratii reci
- hTA colaps
- soc infectios
interventii
se asigura repausul la pat
- se asigura o dieta hidrica
- lichide reci , cantitati mici, fractionat
- treptat se introduc alimentele orez, morcov
fiert, brinza de vaci proaspata, piine prajita
- se asigura reechilibrarea hiroelctrolitica cu solutii
de ser fiziologic, dextran
- se administreaza medicatia prescrisa
simptomatice emetiral, clordelazin, spasmolitice
metoclopramid, scobutil, dezinfectant intestinal , in
formele grave corticoterapie
educatia pacientului
- sa previna contaminarea alimentelor
- sa evite consumul de maioneza
pastrata in conditii necorespunzatoare
- sa evite consumul de alimente
suspecte
SEMNE SI SIMPTOME
perioada de incubatie 14-42 zile
perioada preicterica 1-10 zile
- febra
- dureri musculare generalizate
- manifestari catarale respiratorii uneori debut
pseudogripal
- manifestari digestive anorexie, greata,
varsaturi,
- senzatie de greutate in hipocondrul drept, dureri
epigastrice, de cap,
- dureri articulare,
- eruptii de tip urticarian cu prurit, icter,
SEMNE SI SIMPTOME
- astenie pronuntata, ameteli,
- insomnie ori somnolenta, apatie,
- oligurie cu urina inchisa la culoare ,
- constipatie cu scaune decolorate
INVESTIGATII
- sindromul de hepatocitoliza
- transaminazele, aldozele si sideremia cresc
- sindromul colestatic
- bilirubina creste
- FA creste in hepatita virala colestatica
- sindromul de inflamatie
- teste de disproteinemie
- electroforeza
- imunoelectroforeza creste IgM
INVESTIGATII
- sindromul de deficit functional hepatic
- teste de coagulare
- teste care se refera la metabolismul glucidic- tendinte
de hiperglicemie
- teste care se refera la metabolismul lipidic cresc
fosfolipidele, colesterolul scade
- examene curente
- hemoleucograma
- VSH
- examen de urina cu urobilinogen si pigmenti biliari
- teste specifice de laborator
- decelarea antigenului hepatic
- decelarea anticorpilor anti HAV
- interventii
- toate interventiile vizeaza protejarea
ficatului
- izolarea pacientului
- urmarirea functilor vitale
- repaus la pat
- combaterea febrei prin
- imbracaminte lejera
- microclimat corespunzator in salon
- medicatie antipiretica prescrisa de medic
- interventii
- diminuarea varsaturilor prin
- ingerare de cantitati mici de lichide reci, la intervale
de 30-60 min
- la acelasi interval se pot da pacientului bucati mici
de gheata
-administrarea medicamentelor se va face de
preferinta sub forma de supozitoare
- se urmaresc semnele de deshidratare
- se respecta dieta
- asigurarea tranzitului intestinal prin
- regim de fructe
- zarzavaturi
-la indicatia medicului clisme, laxative
- interventii
- la indicatia medicului se administreaza
medicamentele
- simptomatice pentru combaterea
tulburarilor digestive
- lipotrope , hepatotrope
- vitamine din grupul B
- in formele severe corticosteroizi
- in icter prelungit coleretice anghirol,
colebil
educarea pacientului
- pentru crutarea ficatului - sa evite efortul,
abuzul alimentar, toxicele
- sa evite prajelile, grasimile, afumaturile,
alcoolul
- dispensarizare corecta , disparitia
icterului nu inseamna videcare, aceasta
dureaza 2-3 luni , iar urmarirea se face
intre 6 si 12 luni
- informarea despre transmiterea bolii
Mononucleoza infecioas
-este o boal infecioas avnd ca i
etiologie virusul Ebstein-Barr (EBV)
-caracteristic vrstelor tinere (15-25 ani)
-sursa de infecie->persoanele cu boala
manifest clinic sau inaparent
-calea de transmitere:
-salivar (boala srutului)
-alimentaie->obiecte contaminate
Mononucleoza infecioas
SEMNE SI SIMPTOME
Mononucleoza infecioas
-tratament->patogenetic + simptomatic + regim igieno-dietetic
-antipiretice
-izolare + repaus
-tratamentul suprainfeciilor:
-angine de etiologie streptococic,stafilococic,fuzospirili
-gargar cu ceai de mueel,Faringosept,vit.C
-afectare hepatic->hepatoprotectoare
-elemente eruptive:
-antihistaminice, cortizon, AINS
-ruptur de splin->intervenie chirurgical
-vitaminoterapie
-evitarea cel puin 6 luni a efortului fizic
PAROTIDITA EPIDEMICA
-etiologie->v.urlian
-sursa de infectare->omul bolnav cu boala manifest clinic
sau inaparent
-transmitere->cale aerogen
-patogenie:
-multiplicarea virusului la nivelul cilor respiratorii
superioare (celule epiteliale)->viremie-> predilecie
pt.glandele acinoase:
-parotid, tiroid, glandele mamare, pancreas,
ovare, testicule
-la nivelul glandei parotide se produce edem->glande
mrite de volum i distrugerea endoteliului canalelor
salivare->obstrucie->ngreunarea eliminrii salivei
PAROTIDITA EPIDEMICA
SEMNE SI SIMPTOME
-incubaie = 3 sptmni
-debut:
-febr
-frisoane
-alterarea strii generale
-cefalee moderat
-examen obiectiv:
-dureri moderate n loja parotidian
-uneori trismus
-durere n loja parotidian la masticaie
-usu.procesul infecios ncepe unilateral
-tergerea anului n loja parotidian
-sensibilitate moderat la palpare
-n evoluie-prinderea parotidei opuse->facies cu aspect de par
-debutul se poate produce prin prinderea glandelor submandibulare
sau glandelor sublinguale
SEMNE SI SIMPTOME
INTERVENTII
-regim igieno-dietetic:
-izolare
-repaus
-regim alimentar:
-hidric
-hipoglucidic
-hipolipidic
-cel puin 10-14 zile dup externare
-administrarea medicatiei la indicatia
medicului
Tusea convulsiv
-este o boal caracteristic vrstelor mici
-etiologie:Bordetella pertusis,Gram (-)
-i modific structura antigenic prin
cultivare
-nu determin imunizarea organismului
pt.toat viaa
-sursa->om bolnav/purttor
-transmitere->cale aerogen
SEMNE SI SIMPTOME
-incubaie = 1-2 sptmni
-nu exist ascensiuni termice,eventual subfebriliti
-prima faz->etapa cataral (aprox.2 sptmni)
-tuse
-agitaie
-subfebriliti
-a 2- a faz->faza de stare (3-4 sptmni)
-accese tipice de tuse convulsiv
-bolnavul i pregtete tusea->expir sacadat->inspir zgomotos
(cianoz,agitaie)-> expir sacadat->perioad de linite
-apnee,cianoz esp.la sugari
-ciclul se repet de:
-10-20 ori/zi->formele uoare
-20-30 ori/zi->formele medii
-peste 30 ori/zi->formele grave
-accesele sunt mai frecvente noaptea
INTERVENTII
-izolarea bolnavului
-aerisirea camerei
-administrare de O2->apnee,hipoxie cerebral
-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
-Romergan->antihistaminic,sedativ
-tratament etiologic:
-eritromicin 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile
-Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil
-alimentare n cantiti mici i dese
-profilaxie->vaccinare (DTP)
DIFTERIA
-etiologie : bacilul difteric,Gram (+)
-aciunea sa se realizeaz indirect (exotoxin)
-sursa de infecie->omul bolnav / purttor
-transmitere->cale aerogen
-poarta de intrare:
-nazal->difterie nazal
-faringian
-laringian
-conjunctival
-tegumentar
-anal
-vaginal
SEMNE SI SIMPTOME
Incubatia de 7 zile
Debut insidios
Febra, frison
Adinamie
Alterarea starii generale
Cefalee
Disfagie
Transpiratii
Congestie faringo-amigdaliana
INTERVENTII
-internare->repaus la pat;izolarea bolnavului
-tratament etiologic:
-ser antitoxinic (ser antidifteric)
-penicilinG,eritromicin,cefalosporine
-obstrucie mare cu imposibilitatea
alimentaiei:
-alimentaie parenteral->aminoacizi
-reechilibrare hidro-electrolitic i
acido-bazic
-antiinflamatoare->cortizon
Gripa
-apare epidemic,endemic sau pandemic
-este o boal frecvent
-agentul etiologic->v.gripal
-sursa de infecie:
-omul bolnav
-psri esp.migratoare->usu.manifestri
digestive (enterite)->eliminarea virusului
prin materiile fecale->vehiculare prin ap
sau curenii de aer->psri domestice->om
-transmitere->esp.cale aerogen
-poarta de intrare->cile respiratorii
SEMNE SI SIPTOME
INTERVENTII
-izolarea bolnavului
-repaus la pat
-completarea deficitului lichidian->ceaiuri
-antipiretice
-comprese calde n jurul gtului->n caz de laringit
-antitusive:
-tuse seac->Codenal
-tuse productiv->fluidificante :
Bromhexin,carboxicistein
-picturi n nas->Rinofug
-profilaxia suprainfeciilor la copii-penicilin,ampicilin
-tratamentul suprainfeciilor:
Meningitele infecioase
-meningita = proces inflamator localizat la nivelul leptomeningelui
-meningitele sunt boli grave,cu evoluie rapid spre deces
-clasificare:
dup criteriul etiologic
-bacteriene
-virale
-fungice
-cu protozoare
dup aspectul LCR
-n mod normal,LCR este clar,acelular
-n meningite apar celule n LCR (PMN,limfocite)
meningite cu LCR clar
meningite cu LCR purulent
meningite cu LCR hemoragic
MENINGITA INFECTIOASA
EXAMEN OBIECTIV
-redoarea de ceaf
-semnul Kernig I->semnul trepiedului
-semnul Kernig II->pacient n decubit
dorsal;ridicarea picioarelor la 90 se face cu
flectarea genunchilor
-semnul Brudzinski I->flectarea capului pe trunchi
determin flectarea genunchiului
-semnul Brudzinski controlateral->la flectarea
gambei pe coaps i a coapsei pe abdomen se
produce flectarea membrului inferior controlateral
-la nou-nscui i sugari nu exist redoarea de ceaf
-la nou-nscui + sugari->bombarea fontanelei
anterioare i pulsaii la nivelul ei
REDOARE DE CEAFA
SEMNUL BRUDZINSCHI
SEMNUL KERNIG
EXAMENE PARACLINICE
-examenul fundului de ochi
-puncie lombar->n decubit lateral sau
ezut
Semne si simptome
SEMNE SI SIMPTOME
SEMNE SI SIMPTOME
Febra mare
durerile de cap si gtul intepenit sunt principalele
simptome ale meningitei peste vrsta de 2 ani. Aceste
simptome apar in cteva ore sau in 24 pn la 48 de
ore.
Alte simptome includ greata, vrsturile si fotofobia
(discomfort la expunerea la lumini puternice), stare
confuz si somnolent.
La nou-nscuti si copiii mici, simptomele clasice de
febr, dureri de cap pot lipsi sau pot fi greu de detectat,
copilul putnd avea o aparent de incetineal,
inactivitate, iritabilitate sau pot fi prezente vrsturile si
lipsa poftei de mncare.
Pe masur ce boala progreseaz, pacientii de toate
vrstele pot suferi atacuri cerebrale.
INTERVENTII
etiologic
-dozele de atb.sunt mai mari dect n alte infecii
-se ncepe cu doze mari de atb.i nu se modific n
timpul tratamentului dozele
-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
-cortizon->faciliteaz ptrunderea antibioticelor n
LCR
simptomatic
-combaterea febrei i a durerii
-reducerea edemului cerebral:
-izolarea bolnavului
-febr->regim bogat n lichide
PUNCTIA LOMBARA
Reprezint gestul medical de ptrundere
cu un ac n spaiul subarahnoidian pn la
vizualizarea lichidului cefalorahidian
(LCR).
INDICATII
a) diagnostic pentru diagnosticul meningitelor
bacteriene, virale, fungice, tuberculoase, luetice, al
hemoragiei subarahnoidiene, al afeciunilor
maligne sau demielinizante ale SNC citologic,
bacteriologic)
b) terapeutic pentru administrarea medicaiei
specifice n unele afeciuni neurologice (antibiotice,
citostatice)
c) pentru realizarea accesului la spaiul
subarahnoidian n vederea injectrii de aer
(pneumoencefalogram), substane de contrast
sau izotopi radioactivi (proceduri imagistice)
d) efectuarea anesteziei subarahnoidiene
CONTRAINDICATII
a) infecii ale tegumentului sau ale spaiului peridural
n vecintatea locului de puncie
b) tratamentul cu anticoagulante sau existena unei
coagulopatii
c) hipertensiunea intracranian prin formaiuni
expansive intracraniene
(hematom subdural, abces cerebral, tumori de fos
posterioar) cu edem papilar la examenul fundului
de ochi sau semne neurologice de focar
d) come de etiologie neprecizat
e) convulsii tonico-clonice
f) refuzul bolnavului
POZITIONAREA PACIENTULUI
PUNCTIA LOMBARA
Precauii:
- temporizarea procedurii la pacienii cu edem papilar sau semne
neurologice de hipertensiune intracranian, pn la excluderea
procesului expansiv intracranian
Incidentele i accidentele punciei rahidiene sunt reprezentate de:
- puncia alb (nu se extrage LCR): cauzele pot fi poziia
necorespunztoare a pacientului, obstruarea acului cu un
fragment tisular, ostacol osos (necesit retragerea acului i
repuncionare), lungimea insuficient a acului, direcia lateral a
acestuia, hipotensiunea marcat a LCR;
- scurgere foarte lent a LCR prin ptrunderea insuficient a acului
n spaiul
subarahnoidian impune mpingerea uoar a acului
- apariia lichidului sanguinolent pe ac prin lezarea unui vas din
plexul peridural;dac nu se limpezete dup cteva picturi, se
va retrage acul i se va punciona alt spaiu interspinos
- durere brutal ntr-un membru inferior - n caz de nepare a unei
rdcini nervoase
Complicaiile
- sincopa vagal la pacienii anxioi, datorat reflexelor vagale
inhibitorii
declanate de emoie sau durere, lipsei sedrii ori a anesteziei incorect
efectuate; impune decubitul dorsal, msuri de reechilibrare
volemic
- cefaleea poate fi prevenit prin folosirea de ace foarte subiri i
respectarea decubitului dorsal dup puncie
- contaminarea LCR cu apariia meningitei sau empiemului subdural
sau peridural
foarte rar, datorit nerespectrii asepsiei;
- hematomul compresiv subarahnoidian apare n cazul efecturii
punciei rahidiene la pacienii cu tulburri de coagulare sau aflai
sub tratament anticoagulant (prin neparea unui vas) i poate duce
la paraplegie
- sindromul de angajare complicaie foarte grav, letal, apare n
urma efecturii punciei la un pacient cu hipertensiune intracranian
- supuraia la locul de puncie
ATENTIE