Mitologia japoneza

Introducere

• Izanami si Izanagi

•Kami

•Amaterasu

•Susanoo

•Okuninushi

•Cei 7 zei ai norocului

•Dansul zeului Daikoku

•Cultul stramosilor
•Yokai
Proiect realizat de Stoica Carmen si Andries Catalina
 Mitologia japoneză este un sistem complex de credinţe. Panteonul
şintoist cuprinde o colecţie de peste 8000 kami („zei” sau „spirite” în
limba japoneză). Datorită influenţei civilizaţiei antice a Chinei, o mare
.
parte din mitologia şi religia japoneză provine dinspre vestul
arhipelagului. Cu toate acestea există şi multe din mituri alcătuite
într-un original stil japonez. Mitologia japoneză cuprinde atât tradiţii
şintoiste şi budiste cât şi credinţe populare legate de agricultură.
Articolul de faţă se va rezuma doar la mituri japoneze privind geneza
lumii, la zeităţi importante şi la cele mai cunoscute poveşti japoneze
Primii zei au făurit două fiinţe divine, una masculină,
Izanagi, şi una feminină, Izanami şi le-au însărcinat cu
crearea primului pământ. Pentru a le ajuta să facă
acest lucru zeii le-au dat şi o halebardă, decorată cu
nestemate, cunoscută sub numele de Amanonuhoko
(Halebarda divină a mlaştinii). Cele două zeităţi au
plecat apoi pe podul dintre rai şi pământ,
Amenoukihashi („Podul plutitor al Paradisului”) şi au
agitat marea cu halebarda. Când stropi de apă sărată
au căzut de pe halebardă, au format insula Onogoro.
Izanagi şi Izanami au coborât de pe pod şi şi-au făcut o
casă pe insulă. În final, ei hotărât să se împreuneze
pentru a popula insula. Au construit un stâlp numit
Amenomihashira, iar în jurul lui un palat numit
Yahirodono. Izanagi şi Izanami au îconjurat în direcţii
opuse coloana construită în centru, iar când s-au
întâlnit Izanami, zeitatea feminină, a fost cea care a
vorbit prima. Lui Izanagi nu i s-a părut acest lucru
potrivit, dar în cele din urmă a avut cu Izanami doi
copii: Hiruko şi Awashima, care însă având un aspect
neplăcut nu au fost consideraţi zeităţi.
Kami ( 神 ) este termenul care defineşte divinul în religia şintoistă. Echivalentul său
în unele religii ar fi „zeu”/„zeiţă” sau „spirit”.
În mod tradiţional kami este interpretat ca fiind o forţă superioară şi mistică al cărei
caracter poate fi atât constructiv cât şi destructiv. Este inerent elementelor naturii,
animalelor, şi în unele fiinţe umane.
Oamenii se închină la kami în templele şintoiste. Cultul include pregătire fizică şi
spirituală, purificare, ofrande, exprimarea gratitudinii comunităţii şi mulţumiri
exprimate prin dans sau muzică.
Pe când zeii cereşti locuiesc pe „Înalta Câmpie Celestă” (Takagamahara), zeii
pământeni locuiesc în fenomenele naturale şi se manifestă fie spontan fie prin
invocare de către preoţii şintoişti.
În general, kami sunt benevolenţi dacă oamenii se roagă la ei cum se cuvine. Dar
unele calamităţi naturale sunt atribuite spiritelor oamenilor care au fost acuzaţi pe
nedrept şi care s-au sinucis ca rezultat sau au murit în exil. Aceste spirite
răzbunătoare (goryō) trebuiesc îmblânzite şi transformate într-o forţă benevolă.
Fiecare kami are o forţă sau voinţă proprie (tama), care poate avea aspect
crud/activ/curajos (aramitama), armonic/armonizant (nigimitama), graţios
(sakimitama) sau făcător-de-minuni (kushimitama).
Încercările de-a lungul timpului de a alege un kami care să stea la vârful
panteonului şintoist n-au fost încununate de succes, astfel că fiecare kami şi-a
menţinut caracterul local şi istoric.
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Kami
 Amaterasu
• Amaterasu este descrisă în Kojiki ca fiind zeiţa soarelui
născută din ochiul lui Izanagi, care de asemenea l-a
adus pe lume şi pe Susanoo, zeul furtunii. În Kojiki se
spune despre ea că este zeitatea din care emană
întreaga lumină şi este asociată cu soarele datorită
cordialităţii şi compasiunii sale faţă de oamenii care o
venerau. Cu alte cuvinte zeiţa este o interpretare a
luminii şi a căldurii, văzute ca un simbol al iubirii şi al
purităţii. Zeiţa se află asftel în opoziţie cu fratele ei,
Susanoo, personificare a brutalităţii şi a violenţei. Un mit
japonez descrie cum, odată, Amaterasu, supărată de
comportamentul fratelui ei, s-a refugiat într-o peşteră,
Amano-Iwato (Peştera Soarelui). Ea a ascuns toată
lumina care emana din trupul ei, învăluind lumea în
întuneric.
 Susanoo
• Susanoo no Mikoto (kanji: 素浅鳴尊 sau 素戔男尊 ?, sau 須佐之
男 ) (de obicei prescurtat în Susanoo) este o deitate complexă
din mitologia japoneză.
• Este uneori descris ca zeul furtunii, al lumii de jos, al
agriculturii, al apelor sau a bolilor. În ciclul mitologic Yamato,
este fiul lui Izanagi şi fratele mai mic al zeiţei Amaterasu.
• Când datorită purtării sale este exilat din Takamagahara
(„Înaltele câmpii celeste”, raiul zeilor), descinde în Izumo, în
vestul Japoniei, unde devine eroul ciclului mitologic Izumo,
principala sa faptă eroică fiind intoxicarea şi omorârea şarpelui
cu opt capete şi opt cozi, Yamato no Orochi. Astfel a salvat o
fecioară şi a primit sabia cunoscută mai apoi sub numele de
Kusanagi, unul din cele trei obiecte imperiale.
• Susanoo a fost ulterior asociat cu deitatea Gozu Tennō, fiind
idolatrizat la templul şintoist Yasaka
 Cei 7 zei ai norocului

• Cei Şapte Zei ai Norocului( 七福神 - Shichi Fukujin) sunt nişte zei din
folclorul şi mitologia japoneză. Ei sunt deseori sursă de inspiraţie pentru
sculpturile netsuke şi alte reprezentări
• Fiecare dintre cei şapte zei are o însuşire specifică:
• Ebisu, zeul pescarilor şi negustorilor, înfăţişat deseori cărând un cod.
• Daikokuten (Daikoku), zeul bogăţiei şi a comerţului. Ebisu şi Daikoku erau
în trecut de multe ori asociaţi şi reprezentaţi sub formă de statuete sau
măşti pe pereţii unor magazine.
• Bishamonten, zeul războinicilor.
• Benzaiten (Benten-sama), zeiţa cunoaşterii, artei şi frumuseţii.
• Fukurokuju, zeul bucuriei, bogăţiei şi longevităţii.
• Hotei, zeul gras şi fericit al abundenţei şi sănătăţii.
• Juroujin (Gama), zeul longevităţii.
 Dansul zeului Daikuko
• A doua carte din Trilogia Cercului, prezinta pregatirile
membrilor „Cercului celor sase”, în vederea înclestarii din
batalia finala cu armata mondiala a vampirilor condusa de
regina Lilith, care este ferm hotarâta sa se lupte cu toata
cruzimea pentru a-si cuceri dominatia asupra tuturor lumilor
din univers.
Dansul Zeilor este portalul de trecere între diferitele lumi, prin
care ajung cu totii mai întâi în Irlanda, trecând apoi pe Tarâmul
Fagaduintei, acolo unde au stabilit zeii sa aiba loc razboiul
decisiv cu vampirii, în Valea Tacerii, la sfârsitul verii. Cartea
este alerta, cu o prezentare literara frumoasa, ce îmbina în mod
reusit magia si miturile nordice si care va fi citita cu interes
pâna la ultima pagina.
 Cultul stramosilor
• India, tara credintelor sofisticate, este un adevarat caleidoscop religios. In etapa
primitiva, se credea ca sufletele mortilor stau printre cei vii pana la inmormantare,
sub forma de trigoi sau fantome. Apoi pleaca la locuinta subpamanteana.
In perioada brahmana, se fac speculatii teologico-filozofice privind natura
sufletului omenesc in raport cu sufletul divin si cu materia, ajungandu-se pana la
ateism. Dupa preotii brahmani, sufletul omenesc (atman) este sublura corpului.
Sufletul atman poate fii cunoscut prin mediatie – joga, ajungandu-se la fericita
descoperire: atman – Brahma; sunt eu, esti tu. Aceasta cunoastere ar elibera
sufletul de tot ce este pamantesc, trecator, constituind mantuirea brahmana.
Pentru a ajunge la aceasta stare fericita, sufletul trebuie sa treaca printr-un lung
sir de vieti succesive care sa-l purifice continuu. Peregrinarea sufletului din
diferite corpuri, avea ca scop eliberarea de karma, punctul final fiind obtinerea
nemuririi. In aceasta etapa fericita sufletul se afla intr-un somn profund, fiind una
cu infinitul ( adio karma).
In faza buddhista eliberarea sufletului se obtine tot prin renasteri succesive.
Filozofia fundamentala se bazeaza pe nimicirea suferintei prin stingerea totala a
oricarei dorinte. Totul este iluzie, chiar si eu-l are o existenta aparenta.
Renasterea succesiva – reincarnarea – este produsa de faptele omului ( karma) ;
cand omul ajunge sa inteleaga ca intreg universul si propriul sau eu sunt doar
iluzii, atunci atinge starea de “bodhi”. Sirul reincarnarilor s-a sfarsit si intra in
“nirvana” ( nimicire, stingere, neant) care inseamna vidul – nemurirea. Nirvana nu
are nici un loc nici stare. Este paradisul buddhist, cufundarea in transcendental.
 Yokai
• Jucătorul controlează un personaj,
Tarosuke, care trebuie să călătorească
printr-o lume bizară luptându-se cu
demoni şi monştri. Jucătorul poate
reîncărca arma apăsând butonul "jos" de
pe joystick.