Proteze pariale

mandibulare
sprijinite pe
implanturi

 Obiectivele studiului:

evaluarea beneficiilor
protezelor pariale
mobilizabile sprijinite pe
implanturi pentru pacienii
cu edentaii biterminale
mandibulare i stabilirea
celei mai favorabile pozitii
ale implatului: regiunea
premolar(PM) sau
molar(M).


Metode folosite : Treizeci de subieci cu edentaii
biterminale mandibulare au primit 1 implant premolar si 1
implant molar la nivelul fiecarei hemiarcade mandibulare.
O noua proteza mobilizabila fara sprijin pe implanturi a
fost aplicata iar dupa 3 luni alta proteza mobilizabila cu
sprijin pe implanturi doar la nivel Pm sau M in mod aleator.

Dupa 3 luni au fost folosite implanturile molare i vice

versa.

Rezultatele studiului : la sfarsit pacientii i-au exprimat

parerea in legatura cu pozitia convenabila pentru implant.

Conform conceptului de arcada scurtata,

pacientii cu numar redus de dinti posteriori au
probleme adaptative mari atata timp cat
raman doar 3-5 unitati masticatorii, desi
eficinta masticatorie nu este afectata.


Protezele mobilizabile conventionale pot fi
problematice deoarece pacientii descriu o
lipsa a stabilitatii si retentiei, inceteaza sa le
mai poarte si insista pentru inlocuirea lor, mai
ales in cazurile edentatiilor terminale.


Fortele ocluzale preseaza seile pe creste
deorece suportul distal lipseste, compromitand
implantarea dintilor anteriori stalpi mai ales
prin forte rotationale cu potential distructiv.
Folosirea pe termen lung a protezelor
mobilizabile este asociata cu adaptare slaba la
nivelul elementelor de retentie, dizarmonii
ocluzale, durere, afectiuni parodontale si
resorbtie continua.


Folosirea crostelor inestetice poate fi frecvent
evitata prin suport implantar

Studiul a fost realizat ca un studiu clinic randomizat, avand permisiunea

Comitetului de etica medicala din cadrul Universitatii Centru Medical din
Groningen. 30 de pacienti cu dinti integri pe arcada maxilara sunt
nemultumiti de partile terminale bilaterale ale protezelor mobilizabile.
Acestia au purtat proteze mobilizabile conventionale in trecut, sau inca le
poarta,sau au pauze in purtarea lor.
Au fost urmate urmatoarele criterii :
-varsta peste 18 ani;
-zona edentata sa ajunge pana la primul PM1 mandibular atat in dreapta
cat si in stanga;
-volumul osului situat distal de cea mai posterioara punte este suficient
pentru plasarea implanturilor.In regiunea Pm se insera implanturi de 8
mm lungime si 3,3 mm diametru , iar in regiunea M implanturi de
6mm lungime si 4,1 mm diametru. Se utilizeaza si CBCT pentru a
masura volumul osului;
-pacientul este informat si dispus sa acorde consimtamantul informat.

Tuturor pacientilor li s-au inserat 2 implanturi

pe fiecare parte a mandibulei, prevazute cu
cape de acoperire. 1 implant a fost plasat in
regiunea premolara si 1 in regiunea molara a
fiecarei hemiarcade

Pentru a erceta daca o proteza partial mobilizabila sprijinita pe implanturi

de la un pacient cu edentatia biterminala mandibulara are o influenta
pozitiva privind satisfactia acestuia, au fost verificati 5 parametrii ce
acopera impactul tratamentului protetic asupra sanatatii cavitatii orale
(parametrii OHRQol)
Parametrii:
-starea generala de sanatate
-multumirea generala a pacientului
-timpul de purtare zilnica a protezei
-preferinta pacientului asupra sprijinului protezei pe implanturile la nivel
Pm sau M (pacientii au atat implanturi la nivel Pm cat si nivel M dar li s-au
dat aleatoriu proteze cu sprijin doar la nivel Pm sau M)
Parametrii acopera o gama larga de aspecte ce presupun a reflecta

perceptia pacientilor asupra tratamentului protetic primit.


Calitatea vietii raportata la sanatatea orala a fost prima masura
luata in considerare , fiind reevaluata folosind versiunea germana
tradusa a parametrilor folositi pentru evaluarea calitatii vietii
,raportata la sanatatea orala.
Aceasta versiune consta din 49 de intrebari, aranjate in 7
domenii conceptuale, precum: limitarea functiilor, durerea
fizica,discomfortul psihologic, dizabilitatea fizica,psihologica ,
sociala si handicapul.
Pentru fiecare domeniu, pacientii au fost intrebati cat de frecvent
resimt respectiva dizabilitate, in ultima luna.
Raspunsurile au fost inregistrare pe o scala cu valori de la 0 la 4 :
0-niciodata,1-aproape niciodata,2-ocazional,3-destul de des si 4foarte des.


Statusul general al pacientilor implicati in studiu a fost inregistrat
utilizand ca forma de evaluare versiunea prescurtata a studiului
sanatatii tradus din limba germana. Aceasta forma inregistreaza
perioadele din zi in care pacientul se simte mai putin activ, aceste
perioade corespunzand diferitelor activitati pe care acesta le
desfasoara zilnic. Cuprinde 36 de intrebari impartite in 8 categorii
punctajul variind de la 0 la 100 analizand:
Vitalitatea
Performanta fizica
Integrarea sociala
Pragul durerii
Sanatatea mental
Cu cat scorul este mai mic cu atat dizabilitatea este mai mare.

Asteptari

Pacienti au fost rugati sa isi

exprime gradul de apreciere cu
privire la situatia lor clinica in
timpul diferitelor faze ale
tratamentului, rezultate fiind
cuprinse intre 0 (nemultimit/
ingrijorat) si 100 (foarte
multumit/ fara griji).
De asemenea, la inceputul
tratamentului au fost rugati sa
isi exprime asteptarile legate
de tratamentul prin protezare
pentru a observa daca aceste
asteptari sunt satisfacute la
sfarsitul studiului.

Vechea proteza
Noua proteza
fara spijin pe
implanturi
Noua
proteza cu
sprijin pe
implanturi

Datele culese au aratat ca asteptatile pacientilor nu au depasit

imbunatatirile aduse de proteza sprijinita pe implanturi acest
lucru fiind vazut ca un indicator important al calitatii
tratamentului imbunatatind astfel reputatia furnizorului de
servicii medicale si practicienilor in implantologia dentara.
Pacientii noi au devenit in urma tratamentului pacienti fideli
aducand la randul lor alti pacienti pentru a beneficia de acelasi
tratament protetic.
O problema a fost raportata de catra pacienti si anume aceea ca
sub proteza dentara tot se acumuleaza alimente chiar daca
aceasta asre sprijin pe implanturile dentare.
Timpul de purtare a protezelor a fost masurat cu ajutorul unui
dispozitiv termosensibil (TheraMon), utilizat in general in
ortodontie in monitorizarea pacientilor foarte tineri . Pacientii au
stiut de prezenta acestui dispozitiv ce nu ii incomoda in purtarea
protezei dar acest lucru a putut fi un stimulent in prelungirea
timpului de purtare a protezei, parametrul timp fiind astfel mult

Scala vizuala de
multumire

Calitatea vietii raportata la

sanatatea orala este puternic
corelata cu proprietatile si
calitatea protezei, sugerand
astfel ca inlocuind o proteza de
proasta calitate cu una
imbunatatita tehnic se va
imbunatatii si nivelul de
acceptarea si satisfactie a
pacientului asupra
tratamentului protetic.
In studiu s-a demonstrat ca
pacientii au considerat mult
mai eficienta proteza atunci
cand acesta a fost sprijinita pe
implanturi.

Timpul mediu de purtare

Timpul mediu de purtare pe zi a

protezelor cu sau fara sprijin pe
implanturi a fost de 12- 15 h. Un
singur pacienta a fost slab
adaptat, purtarea protezei a fost
scurta din cauza problemelor
generale grave de sanatate pe
care le-a avut pe parcursul
studiului
Pozitia implanurilor nu a
influentat in mod semnificativ
purtarea in timp.


Cand au fost intrebati la nivelul carui implant
prefera sprijinul protezei nou confectionate
acestia au raspuns:
13,3 % din pacienti nu si-au exprimat vreo
preferinta
30 % au preferat suportul pe implant PM
56,7% au preferat suportul pe implant M.


Tot in acelasi studiu practicienii au realizat o
comparatie beneficii-costuri intre proteza cu sprijin
pe implanturi si cea fara sprijin ajungand la
concluzia ca beneficiile protezei cu sprijin pe
implanturi sunt net superioare celeilalte diferenta
de pret fiind astfel justificata. Pacientii au fost de
asemenea de acord cu investitia facuta.
O problema a fost raportata de catra pacienti si
anume aceea ca sub proteza dentara tot se
acumuleaza alimente chiar daca aceasta are
sprijin pe implanturile dentare.

Preferina pentru sprijinul pe implanturi in zona M

poate cauza diferene minore n stres sau disconfort
ntre cele dou poziii de implant. n studii de model
matematice i ntr-un studiu cu folie sensibila la
presiune s-a demonstrat c pozitia distalizata (n
regiunea din primul sau al doilea molar mandibular)
induc forte mai mici de stres pe implanturi i pe
creasta alveolar rezidual, comparativ cu situaii n
care au fost amplasate implanturi anterior (in regiunea
premolarului doi) . Din diferitele poziii testate, sprjinul
M este asociat cu cea mai mic deplasare a testurilor
moi sub actiunea fortelor mecanice.

In ceea ce priveste mecanica i proiectarea

protezei

In cazul n care suportul este adus n regiunea distal, un

croset pe zona anterioara sau un suport de sprijin, nu pot
fi evitate, de obicei, fara consecine estetice.
Pe parcursul studiului de fa, a fost mereu prezenta o
bara linguala sprijinita pe dintii frontali naturali restanti,
att atunci cnd s-a lucrat la suportul implantar din zona
M cat si din zona PM.
Pacienii au fost informai c ar fi o consecin ce nu
poate fii evitata daca vor alege n cele din urm proteza
cu sprijin implantar la nivel M
In cazul n care acestia vor opta pentru suport pe implant
in zona PM elementele inestetice ar putea fii evitate.

Rezultatele studiului

Statusul general de sanatate nu a fost influentat.

Parametrii folositi pentru evaluarea calitatii vietii
raportata la sanatatea orala au fost statistic
imbunatatiti in cazul protezei partiale mobilizabile
sprijinite pe implanturi, indiferent de pozitia
implantului. Protezele partiale sprijinite pe
implanturi au fost purtate cu 2-3 ore mai mult in
timpul zile fata de cele fara sprijin implantar.
Scorurile au fost mai mari pentru protezele
sustinute pe implanturi M decat cele sustinute pe
implanturi PM.

Va multumim!

Grupa 17 :

Badea Anca Maria

Iacomi Lacramioara
Daniela
Marica Ramona Elena
Marin Raluca Mihaela
Prefit Andreea Luciana
Rolea Catalin Nicolae
Rosoga Tatiana
Rusu Alice Aura
Florea - Calin Andreea