Arsurile chimice i termice

ale ochiului i anexelor

oculare

ARSURILE CHIMICE CU AGENI

ALCALINI
Aparin unora dintre cele mai grave tipuri de
arsuri datorit modalitilor terapeutice de
reconstrucie limitate ale esuturilor distruse.
Bazele (KOH, NaOH, var nestins CaO, var stins
Ca (OH), amoniac NH, hidroxid de amoniu
NHOH ) acioneaz rapid i profund provocnd
necroza tisular umed.

ARSURILE CHIMICE CU SUBSTANE

ACIDE
Acizii anorganici (HCl, HSO, HNO, etc.)
Acizii organici (aminoacizi, acid acetic, acid
tricloracetic, etc.)
Anhidridele organice (combinaia cu apa duce la
formarea de acizi) sint mai puin distructive
pentru c duc la o necroza tisular rapid de
coagulare i prin aceasta formeaz o barier
impotriva penetrrii agentului chimic
Arsura este limitat, in comparaie cu arsurile
alcaline unde distrugerile tisulare continu i
dup citeva zile.

Arsurile chimice masive provoac in mod caracteristic:

edem conjunctival i corneean, o opacifiere sau
necroz a suprafeei oculare, glaucom secundar, uveit,
cataract, etc. cit si la nivelul structurilor anexe
oculare.

n stadii tardive ale procesului de cicatrizare care

presupun fibroz si neovascularizaie apar complicaii
numeroase cum ar fi ectropion sau entropion
cicatriceal, symblepharon, cicatrici corneene si
Phthisis bulbi (glob ocular atrofic)

n cazul arsurilor cu ageni acizi opacifierile corneene

postarsur pot fi reversibile.

DIAGNOSTICUL I EXAMINAREA
ARSURILOR

in timp ce medicul iniiaz tratamentul de urgenta,

anturajul pacientului poate fi chestionat in privinta
imprejurarilor producerii accidentului

In conditiile prezenei unui edem palpebral si a unui

blefarospasm sever, trebuie avute in vedere: anestezie
topic cu picturi oftalmice, blefarostat, akinezie
facial, sedare, analgezie pentru a putea efectua o
examinare si un tratament adecvate.

Dac este necesar, trebuie luate masurile salvatoare

de via (eliberarea cilor respiratorii si respiraie
artificial n cazul inhalrii unor chimicale. Factori
prognostici de care trebuie sa tinem cont sint
intensitatea opacifierii corneene si ischemia de la
nivelul limbului sclero-corneean.

ISCHEMIE LA NIVELUL LIMBULUI

SCLERO-CORNEEAN

TRATAMENTUL PRIMAR AL
ARSURILOR OCULARE
De o importan deosebit este un lavaj amnunit
al suprafetei oculare cu ap sau orice alt lichid ce
va sta la dispozitie cu PH neutru, (de ex. Sol.
Ringer lactat, BSS= Balanced Salt Solution).
Bazele tari incep in 5 - 15 secunde s penetreze in
camera anterioar aa incit un lavaj ocular imediat
cu diluarea agentului chimic ce a avut contact cu
ochiul este de o importan capital.
n clinic lavajul este continuat cu soluie salin
fiziologic (12 l in decurs de 20 Minute pina la 1
or depinzind de agentul chimic i de gradul
leziunii)

n plus la terapia iniial este necesar tratamentul

complicaiilor eventual survenite:

Tratament antibiotic local in scop profilactic dac este

prezent defect epitelial corneean;
Tratamentul spasmului ciliar si prevenia aparitiei de
sinechii posterioare cu coliruri
cicloplegice/simpatomimetice (Atropin / Fenilefrin)

LAVAJUL OD CU O LENTIL DE CONTACT

DE IRIGAIE DUP O ARSUR CU UN
AGENT CHIMIC ACID
Cu un tampon de vat moale i/sau
pens se cur pleoapele i
suprafaa ocular de eventualii corpi
straini.
Pleoapele vor fi intotdeauna dublu
ectropionate, fundurile de sac
conjunctivale bine splate.
O neutralizare specifica a agentului
lichidian chimic este ineficient si
descurajatoare, pentru c leziunile
chimice la nivelul ochiului apar
practic imediat, iar agentul de
neutralizare poate la rindul su
cauza leziuni.

Administrarea local de Cortizon in primele 7 zile dup

accident este de recomandat, dup care corticoterapia se
recomand cu precauie, pentru c efectele catabolice ale
acestor medicamente pot provoca o ulceraie. n afar de
asta tratamentul local cu CS ntrzie reepitelizarea si crete
riscul apariiei unei infecii secundare.

Administrarea sistemic de CS (1 mg/kgc) poate fi de

asemenea de ajutor in acest stadiu de boal.

Doar in cazul pericolului iminent de perforaie corneean/

cornee deja perforat este indicat un tratament chirurgical
de urgen i anume fie acoperire conjunctival, fie
acoperire/transplant cu/de mucoas bucal sau
keratoplastie perforant cu un prognostic extrem de
rezervat

Simblefaron aproape complet la

nivelul pleoapei inferioare

Msuri suplimentare:
Pe cit posibil de repede, ochiul va fi
examinat la biomicroscop. PIO va fi
estimat fie palpatoriu prin metoda
digital, fie aplanotonometric in
cazul in care nu exist restricii
Ct vreme exist un defect
epitelial corneean, persist riscul
de perforaie corneean. De aceea
trebuie asigurat reepitelizarea
corneean prin toate mijloacele:
reepitelizante fr conservant,
lentile de contact terapeutice moi,
tarsorafie, transplant de mucoas
si conjunctiv. Trebuie fcut tot ce
e posibil pentru a preveni un
simblefaron.
Toaleta zilnic a fundurilor de sac
conjunctivale si dac este cazul
sinechioliza cu o spatul de sticl
(un termometru clasic poate fi
deasemeni folosit) ce a fost in
prealabil dezinfectat (sedare
respectiv analgezie), scoic scleral

Complicaiile tardive vor fi tratate chirurgical (En-/Ectropion, plastie de mucoas

in scop reconstructiv a fundurilor de sac conjunctivale, Keratopatie de expunere,
dezlipire de retin)
De aceea, concluzionind, arsurile chimice ale ochiului si anexelor sale se numr
din pcate printre cele mai invalidante afeciuni oculare.

Decompensare corneean sever postarsur chimic

ARSURILE TERMICE

Arsurile termice (contactul direct cu flacra si cu materiale fierbinti)

amenin vederea intr-o masur mai mica decit arsurile chimice
datorita faptului ca globul ocular nu este in general direct lezat
daorita efectului reflex de inchidere a pleoapelor.
Diagnostic i examinare Inspecia ajut la aprecierea ntinderii i
a gradului intinderii a leziunii termice. Aprecierea adincimii arsurii
este in general in primele 24 de ore nesigur.
Arsurile prin flacr deschis la nivelul feei pot fi amenintoare de
via, de aceea trebuie luate urgent msuri salvatoare: eliberarea
cilor respiratorii, tratamentul socului, reechilibrare volemica,etc.
Intinderea arsurilor la nivelul feei depinde de vrst i reprezint
la 1 an 9% din SC, la 5 ani 6%, iar la adult reprezint 4% din SC

MSURI PRIMARE DE
TRATAMENT N ARSURILE
TERMICE
Se indeprteaz iniial corpii

strini de pe suprafaa ocular

si din fundurile de sac
conjunctivale. Arsurile de la
nivelul suprafetei oculare sint
tratate cu antibiotice sistemice
i midriatice / cicloplegice
Ca i in cazul tratamentului
arsurilor chimice,
corticoterapia poate fi util, dar
i periculoas, de aceea e
necesar o atentie sporita in
utilizarea ei. (risc de infectie
si / sau ulceratie corneeana.
Depinzind de gradul de
severitate al arsurii, de
comorbiditati si de statusul
vaccinal se instituie de asemeni
profilaxie antitetanica.

Arsurile pleoapelor sint tratate iniial cu antibioterapie locala i

sistemic cit si cu pansamente sterile umede. O dezepitelizare a
esutului ars superficial poate accelera uneori procesul de cicatrizare.
Dac arsura este sever si intereseaz toat grosimea pleoapei, poate fi
necesara o plastie cu lambou cutanat la 2-3 saptamini postarsur
termic. , protejarea globului ocular fiind prioritara. O acoperire
conjunctival a corneei poate fi deasemeni necesar; in cazul unei
expuneri pariale, e deajuns aplicarea de unguent oftalmic.
Pentru salvarea ochiului poate fi necesara o keratoplastie a chaud.
De regul, complicaii tardive ca de exemplu ectropion/entropion
cicatriceal, simblefaron, etc. au nevoie de chirurgie plastic,
reconstructiv.

CICATRICE CORNEEAN POSTARSUR

TERMIC

ARSURILE PRIN RADIAII

Radiaiile ultraviolete

Radiaiile UV pot provoca de regula keratite dureroase, dar de cele

mai multe ori autolimitante. Cele mai frecvente leziuni apar de
regul atunci cind nu se poart ochelari de protecie contra luminii
lmpii de sudur (Keratoconjunctivita fotoelectrica) sau zpad
(Keratoconjunctivita nivalis)
Expunerile de scurt durat, dar frecvente au de obicei un efect
cumulativ i pot conduce deasemeni la aparitia de keratite severe.
In condiii normale radiaiile UV nu penetreaz corneea intr-un
asemenea grad nct s cauzeze leziuni acute cuantificabile ale
cristalinului i retinei.
Rolul efectului cumulativ al radiaiilor UV n patogeneza
Degenerescenei Maculare Legate de Vrst (DMLV) este confirmat.

Diagnostic i examinare in arsurile prin radiaii:

Tabloul clinic este relativ unic:
dureri masive, epifora (hiperlacrimare), fotofobie i blefarospasm,
simptome ce apar de regula la 6-10 ore dup expunere. n urma
anesteziei topice (pentru a combate blefarospasmul reflex) se pot
examina microdefectele corneene situate central, Fluoresceina +.

Tratament:
Picturile ce conin anestezic intirzie procesul de vindecare al epiteliului
corneean si pot provoca o opacifiere corneean in cazul unei utilizari
indelungate. Ele trebuie folosite numai in scop diagnostic (1-2 picturi)
si niciodata puse la indemina pacientului.
Se administreaza unguente cu antibiotic, midriatice/cicloplegice cu efect
de scurt durat, pansament ocular; in cazuri usoare sint indeajuns
compresele umede, reci si lacrimi artificiale, iar la nevoie analgezice.

Lumina infraroie si lumina vizibil

La cei ce privesc fara protectie o eclipsa de soare, pacienii
psihotici, ce halucineaza si privesc direct fara protecie la soare
sau la alte surse puternice de lumin, precum cuptoarele
industriale pot apare arsuri corio-retiniene.
Aceste arsuri sint provocate de lumina concentrat, vizibil sau
de cea invizibila infraroie. Depinzind de gradul de severitate al
arsurii pot rezulta scotoame temporare sau permanente.
Prevenia este singura msur raional. CS administrai
sistemic i/sau periocular reduc inflamatia si reacia
cicatriceal. Expunerea profesional la lumina relativ intens
(de ex. sufltorii in sticl, cei ce lucreaza la cuptoare industriale)
poate provoca cataract capsular anterioara si posterioar. Ca
i cauz sint mentionate radiaiile infraroii respectiv energia
termic.

Radiaiile ionizante
Radiaiile , , , radiaiile X, Ultrasunetele, lumina LASER,
electricitatea,etc. pot provoca diverse afeciuni oculare. Dup o expunere
prelungit la radiaii ionizante apare iniial un eritem cutanat al zonei
expuse, grefat pe hiperkeratoza putindu-se dezvolta un carcinom.
A fost deasemeni dovedit c Radiaiile X au efect cataractogen la valori
mai mari de 5001000 rad.
In cazul radioterapiei zonei orbitare sau intracraniene pot apare modificri
retiniene de la 3000 rad, radioterapia terapeutic cu raze provocind de
regul cataract la ochiul congener.

V MULUMESC
Zilele Spitalului C.F.R. Oct. 2013