TESTUL FABULELOR

DUSS
 FABULELE DUSS
Concepute n 1940, de ctre Louisa Duss, fabulele Duss constau n 10 pove ti
pe care copilul trebuie s le completeze;
Testul Duss este adresat psihanalitilor de copii i pedagogilor instrui i n
psihanaliz deoarece solicit cunotine despre incon tient i structura sa,
nelegerea simbolului, lucrul cu conceptele psihanalizei i aplicarea interviului
psihanalitic;
Povetile au fost aplicate i validate pe subieci cunoscu i anterior, rspunsurile
copiilor ilustrnd complexele pe care le aveau ace tia, n func ie de stadiul lor
de dezvoltare.
FABULELE DUSS-DESCRIERE
Fabule n care un erou, copil sau animal, se gse te ntr-o anumit situa ie
reprezentnd un stadiu de evoluie a incon tientului (oral, oedipian etc),
unde exist mai multe modaliti de a merge mai departe;
Ipoteza de la care a plecat autoare este aceea c dac subiectul manifest un
interes deosebit pentru o fabul, d un rspuns simbolic sau manifest
rezisten n a rspunde, acea fabul a determinat un lan de asocieri, care
dezvluie complexul la care s-a fixat copilul;
Duss a ncercat s elimine orice situaie prea particular, n care copilul ar fi
putut s se recunoasc i unde ar fi putut interveni frica de a fi judecat;
condiia ca testul s funcioneze, a fost ca fabulele s fie u or de n eles
pentru un copil de 3 ani, dar destul de interesante pentru copiii mai mari
 APLICARE
CONSEMNE
i spunem copilului c i vom relata nite povestioare i c el va
trebui s le continue. Poate s spun orice gndete, aa cum
gndete este corect.
Celor mari, le prezentm fabulele ca pe un test de imaginaie. Pot
rspunde cu ceea ce le vine n mod natural n minte, deoarece
acestea nu sunt probleme de inteligen, ci de imaginaie. i fiecare
poate avea idei diferite pentru acelai subiect.
Redm povestea n forma direct i punem mult nsufleire i
mult culoare n accesorii, nu dm nicio intonaie care ar putea
influena copilul.
n orice caz, nu se prezint niciodat titlul fabulei i insistm dac
rspunsurile sunt prea scurte sau nu suficient de explicite.
COMPORTAMENTUL
EXAMINATORULUI
atitudine neutr, fr a induce rspunsul
Examinatorul trebuie s evite s dea de neles copilului c n
rspunsurile sale vorbete despre sine
Se evit orice dramatizare a esenei povetii, deoarece altfel
influenm copilul i i sugerm rspunsul pe care l cutm
Atunci cnd rspunsul copilului este prea scurt (conflict
neexprimat). Trebuie s insistm n interogatoriu i s aprofundm
rspunsul, obinnd astfel toate datele condensate n primul rspuns.
FABULE

1. Fabula psrii pentru a vedea fixaia copilului la unul dintre prin i

sau independena lui.
Tatl pasre, mama pasre i puiul lor dorm mpreun n cuibul lor pe o
crac. Deodat ncepe un vnt puternic, care scutur pomul i cuibul cade
pe pmnt. Cele trei psri se trezesc speriate. Tatl zboar repede pe
pomul alturat. Mama zboar pe alt pom, dar ce face puiorul? i el tie s
zboare puin.
2. Fabula aniversrii cstoriei verific dac subiectul a avut vreun
oc n camera prinilor. Gelozia pe apropierea prin ilor.
E ziua de aniversare a cstoriei tatei i a mamei. Acetia se iubesc foarte
mult i au organizat o petrecere frumoas. In timpul petrecerii copilul se
ridic deodat i se duce singur in fundul grdinii. De ce?
3. Fabula mielului pentru a explora complexul de nrcare i complexul
fratern.

A fost odat o oaie, care avea un mieluel i amndoi erau pe pajite.

Mieluelul se juca toata ziua lng mama lui i n fiecare sear primea de
ea lapte bun i cald de but, care-i plcea foarte mult. Dar deja el mnnc
iarb. ntr-o zi, i se aduce mmicii oaie un mielu mic de tot cruia i era
foame, pentru ca mama s-i dea lapte. Oaia nu mai avea destul lapte
pentru amndoi mielueii i atunci a spus mielului mai mare: Nu am lapte
destul pentru amndoi, tu du-te i pate iarb proaspt. Ce a fcut
mieluelul?
4. Fabula nmormntrii exploreaz agresivitatea, dorinele de
moarte, culpabilizarea, autopedepsirea.

ntr-un sat trece pe strad un convoi mortuar, iar oamenii ntreab: Cine a
murit? Li se rspunde: Cineva din familia care locuiete n casa aceea.
Cine poate fi?

Copiilor care nu cunosc noiunea de moarte fabula li se povestete astfel:

Cineva din familie a luat trenul i a mers departe de tot, aa de departe
c nu se va mai ntoarce niciodat acas. Cine ar putea fi acela?
5. Fabula fricii angoas i autopedepsire.

Un copil mic spune foarte ncet: O, ce fric mi este!. De ce oare i este

aa de fric?

6. Fabula elefantului pentru examinarea complexului castrrii.

Un copil are un elefnel pe care l iubete mult. Elefantul este tare dragu
i are o tromp lung. ntr-o zi, cnd copilul se ntoarce de la plimbare i
merge n camer, gsete c elefantul s-a schimbat. Ce s-a schimbat la
elefant? i de ce s-a schimbat?
7. Fabula obiectului confecionat testeaz caracterul obsesiv i ncpnat.
Complexul anal.
Un copil a fcut din plastilin ceva (un turn) i e foarte mndru de asta. Ce
o s fac cu obiectul?
Mama l roag s i-l fac ei cadou. Dar el poate s fac ce vrea cu
obiectul. O sa i-l dea mamei?

8. Fabula plimbrii cu tatl sau cu mama identificarea complexului Oedip

Un biat (sau o fat) a fcut o plimbare foarte frumoas n pdure, singur
cu mama sa (sau cu tatl ei dac este fat). S-au simit foarte bine
mpreun. Cnd s-au ntors acas, biatului i se pare c tata face o alt
figur dect de obicei. De ce?
(i pentru fat: Cnd se ntorc acas, fetei i se pare c mama nu are figura
ei obinuit. De ce?)
9. Fabula vetii pentru a cunoate dorinele i temerile subiectului.

Un copil vine acas de la coal (sau de la plimbare) i mama i spune:

nainte de a-i face leciile, trebuie s i spun ceva. Ce i va spune mama?

10. Fabula visului urt pentru controlul fabulelor anterioare.

Un copil se trezete devreme dimineaa. nc e foarte adormit i spune:

Oh, ce vis urt am avut!. Ce o fi visat?
-FABULELE DUSS-
-RASPUNSURILE NORMALE SI PATOLOGICE-

-IONITE ANDA-
AN 2 , GR 2
NEVROZA
Nevroza, potrivit concepiilor contemporane, se
determin ca o boal, condiionat de situaia
conflictual psihogen acut sau cronic
extraordinar n urma tulburrii interrelaiilor
umane, ce se manifest cu precdere prin
dereglarea funciilor sistemelor emotiv, vegetativ
i endocrin.
Fabule RASPUNSURI RASPUNSURI
NORMALE PATOLOGICE

1. Povestea psrii - mica pasre va zbura pe - va rmne pe pmnt;

o ramur din apropierea - dac ncearc s zboare,
cuibului; va cdea i va muri;
- va zbura spre mama sa; - s-a ridicat de la pmnt,
- va zbura spre tatl su dar dac va ploua mai tare
pentru c este mai va muri;
puternic; - mama i tatl l vor
- Va rmne pe pmnt i ascunde ntr-o tuf, dar va
va plnge pn ce prinii muri.
vor veni s l caute.

2. Povestea aniversrii - s-a dus s strng flori - copilul s-a dus n grdin
cstoriei pentru prini; pentru c se simea stnjenit.
- s-a dus s se joace; (De ce se simea stnjenit?)
- nu l intereseaz ----Pentru c era aniversarea
prinilor si i mama nu voia
conversaia;
s-i dea tort, pentru c acela
- a primit o not proast la era numai pentru tatl su;
coal i s-a dus s se - pentru c s-a dus s mnnce
aeze pe o buturug din n grdin, neavnd destul
grdin. mncare.
- prefera s fie singur
.
3.Povestea mielului - va merge s mnnce - va merge s caute lapte
iarb; la o alt doamn. (Mielul
- va cuta lapte n alt va mnca iarb?). Da, va
mnca, dar este foarte
parte (la o alt oaie);
suprat pe mam, i va
- este un pic suprat, reproa multe. Cred c
dar va merge s va muri;
mnnce iarb. - nu va fi mulumit, dar
se va duce s mnnce
iarb, dar va fi furios pe
mama sa, l va lovi pe cel
mic i va pleca s
mnnce iarb;

Povestea nmormntrii - subiectul va indica o - este fat;

persoan ce a decedat -era un lup, un leu sau
recent n familia sa; poate un copil. (De ce a
- este o persoan n murit?). Pentru c era ru
i trebuia s moar;
vrst
- este tatl sau mama unui
copil, poate un copil;
- fiul ce mare;
- tatl su.
5. Povestea fricii - frica de a lua o btaie;
- frica de a lua o not proast;
- frica de un animal;
- frica de rzboi;
- frica de a-i muri singurul
printe
6. Povestea elefantului - copilul a vzut o jucrie mai
frumoas i a lui nu-l mai
intereseaz;
- nu elefantul s-a schimbat, ci
copilul care a crescut i nu-l
mai intereseaz s se joace;
- nu s-a schimbat;
- i-a schimbat pielea;
-i este fric de diavol. (Ce
vrea s-i fac diavolul?). Vrea
s-l pun n cazanul cu foc.
(De ce?). Pentru c nu i-a
ascultat prinii. (De ce nu i-
a ascultat prinii?). Pentru
c este suprat pe mama sa;
- i este fric s fie singur, s
se piard;
- i este fric c mama lui l va
lovi pentru c nu a ascultat-o
niciodat
- i-au retezat trompa;
- s-a mbolnvit pe neateptate
i este pe moarte;
- i s-a spart un filde;
- cnd i rotete trompa vede
c s-a spart. (Ce se gndete
copilul?). Se face palid i ceva
se sparge n el;
- i-a rupt trompa i copilul este
furios sau dezamgit i trist.
7. Povestea - i-l va da mamei. Se va juca cu el
obiectului i apoi i-l va da mamei, dac i-l va
construit cere;
- l va arta tuturor
8. Plimbarea cu mama/tatl este mulumit/mulumit;
mama sau tata - mama a pregtit o mas gustoas;
- mama/tatl a muncit mult i arat
obosit/obosit;
9. Povestea - mama vrea s-i spun o poveste;
anunului - este vorba de o mas bun sau de o
vizit;
- mama a primit o veste bun;
- mama vrea s-i dea sfaturi despre
cum s-i fac leciile sau sfaturi
despre via (generale
- l va pstra pentru sine. (Dac
mama i-l va cere, el i-l va da?). Nu,
pentru c este al lui i el l-a fcut;
- nu i-l va da pentru c este foarte
frumos, nici mcar dac i-l va cere, l
va pstra pentru el;
- tatl i-a schimbat nfiarea pentru
c s-a transformat ntr-un soldat i eu
cred c este foarte suprat pe copilul
su. (De ce?). Pentru c s-a purtat urt
cu mama n pdure. (Ce a fcut?). A
lovit-o;
- mama i spune c nu trebuie s
mearg pe strad. (De ce?). Pentru c l
va lovi o main;
- mama vrea s-i spun c nu a fost
cuminte i c nu a ascultat-o;
- mama l anun de moartea tatlui
su, a frailor i a surorilor sale sau de
o boal grea
10. Visul urt - nu tiu pentru c eu nu - pentru c au luat trompa
visez; elefantului;
- a visat un rzboi; - a visat c mama murise. (Ce
- a visat un animal care-l s-a ntmplat?). A fost lovit
mnnc de o main;
- un om ru l-a ucis cu un
cuit mare. (De ce a fcut
omul asta?). Pentru c
biatul voia s treac strada
s mearg la el;
- c diavolul a venit s-l ia.
(De ce?). Pentru c nu
ascult niciodat;
- a visat c rmsese singur.
(De ce era singur?). Aa a
vrut el. i era mai bine
singur. (Cum poate ajunge s
fie singur?). Se poate pierde,
poate grei strada sau cdea
ntr-o groap i muri;
- a visat c era cineva n
camer care voia s-l ia, un
ho de copii.
-CAZUL 1-
-EMMA -
Date personale: fata cu varsta de 4 ani, prezinta enurezis si murdarie-caracter dificil si violent
Fabula mielului:R- Va cauta lapte la o alta doamna
-Mielul se va duce sa manance iarba?
-Da, va manca iarba si este foarte suparat pe mama, o cearta mult pe
mama
Fabula obiectului confectionat:R- Il va pastra pentru ea
-Mama i-l cere, fetita i-l va da?
Oh, nu, pentru ca este al ei. Ea l-a facut.
Fabula inmormantarii:R -Este fetita.
Fabula elefantului:R -I se taiase trompa.
-Cine a facut asta?
-Doamna care il schimbase. Era rau
Intrebari suplimentare:-O fetita este intrebata:- Ce animal ai vrea sa fii? Ce va raspunde
fetita?
-Fetita ar vrea sa fie un sarpe
-De ce?
Pentru ca are o coada lunga
 -CAZUL 2- -ALADIN-
Date personale: baiat in varsta de 5 ani, copil unic, impulsuri agresive, santaj, sacaitor, neascultator
Fabula pasarii:R -Va zbura pe pajistea tatalui lui langa bunica lui.
-Pasarea va trebui sa aleaga;va zbura in copacul tatalui sau a mamei?
-Oh, da!Va zbura in cuibul mamei lui si va fi acolo si tata si va trebui sa o uite pe buni
Mielul:R Cred ca o sa moara
Inmormantarea: R Este un lup, un leu sau mai degraba un elefant.
-De ce a murit?
-Pentru ca a fost rau si merita sa moara
Frica: R Ii este frica sa nu-l manance lupul
-De ce ar vrea sa-l manance lupul?
-Pentru ca este un baiat foarte, foarte rau.
Visul urat:R Cred ca a facut o mare prostie ieri pentru ca este un baietel foarte,foarte rau , e un diavol si
este si foarte trist si inca cum
-Ce l-a intristat?
-Pentru ca a batut-o pe mama lui asa cum am batut-o eu pe buni
Plimbare cu mama:R -Tata s-a schimbat la fata pentru ca a devenit soldat si este foarte suparat pe baiatul
lui
-De ce este tata suparat pe baietel?
Pentru ca s-a purtat urat cu mama lui in padure
-Ce a facut?
A batut-o pe mama lui
-CAZUL 3 -ROBERT-
Date personale: Baiat cu varsta de 7 ani, fratele mai mare, prezinta o
sensibilitate extrema plange la cea mai mica observatie
Aniversarea casatoriei:R -Baietelul s-a dus in fundul gradinii pentru ca era
stanjenit
De ce era stanjenit baietelul?
Pentru ca era petrecerea tatalui si a mamei lui si
mama nu voia sa-I dea o prajiturica. Era doar pentru tata
Intrebari suplimentare: Un baiat frumos se plimba prin gradina lui si o
intalneste pe o doamna frumoasa care ii spune: Baietelule, cere-mi ce vrei si
iti voi da. Ce va cere baietelul?
Ii va cere inima
De ce?
Pentru ca o iubeste.
CONCLUZII
Ostafi Otilia Macrina
 REZULTATELE STUDIULUI:
65 subiecti examinati prin metoda fabulelor (43 copii, 22 adulti)
9 copii si 5 adulti prezentau un conflict net;
Cum stim ca este vorba despre un complex si nu de imaginatie?
1. Subiectii au fost observati, 3 prezentau simptome nevrotice, 3 au urmat un tratament
pentru o boala psihica; pentru ceilalti subiecti, anturajul a oferit informatiile care
corespund unor tulburari nevrotice: - La copii: instabili, neadaptati, cu ticuri, gelosi ,
cu enuresis, fixate prea mult pe unul din parinti. La adulti: angoasa, inhibitii,,obsesii,
crize de furie.
2. Daca doar imaginatia le-ar fi dictat raspunsurile, aceastea ar fi intervenit in toate
fabulele pe rand si le-ar fi inveselit sau dramatizat , doar ca la cei mai multi dintre
subiectii nevrotici, doar una sau doua povestiri prezinta o fantezie neasteptata, care
sa nu laude neaparat eroul.
. Perseverenta verbala a fost controlata prin faptul ca cercetatorii au cautat sa stopeze
tendinta de repetitie, prin distragerea atentiei subiectului sau chiar prin interogarea
subiectului de mai multe ori, la interval de cateva zile sau saptamani in legatura cu
aceeasi fabula.
S-A PRESUPUS EXISTENTA UNUI COMPLEX
ATUNCI CAND COPILUL PREZENTA
CARACTERISTICILE URMATOARE:
Raspuns imediat si neasteptat
Pastrarea complexului in celelalte fabule

Raspuns soptit rapid

Refuzul de a raspunde la una dintre fabule

Tacere si rezistenta de a raspunde

Dorinta subiectului de a reincepe examinarea.

 Frapanta este siguranta cu care subiectii nevrotici isi exprima in mod
inconstient conflictul ei sunt siguri ca raspunsurile lor sunt exacte,
ca sunt singurele logice, ca toata lumea raspunde ca ei.
S-a observat o diferenta mare intre raspunsurile copiilor si adultilor
la fabula despre veste:
Copii- temerile si dorintele
Adulti- existenta reminiscentei socului nasterii unui frate mai mic,
iar la fete, al aparitiei menstrelor.
 S-a observat ca subiectii cu retard aveau dificultati in a se identifica
cu eroii fabulelor, fiindu-le imposibil sa raspunda la intrebarea
despre frica. (Raspuns: Nu ii este frica, spune asta fara sa stie de
ce.)
Trebuie pastrate reserve in ceea ce priveste raspunsurile adultilor
inteligenti, ei neavand cunostinta despre continutul analitic al
fabulelor.
In consecinta, daca au facut efortul de a raspunde sincer este pur si
simplu pentru ca li s-a cerut asta
 Ipotezele:
1. Modalitatile de aparare sunt determinate de caracterul si
personalitatea subiectului si permit obtinerea unui fel de tipologie.
. Ipoteza infirmata, intrucat, departe de a fi individuala, rezistenta
urmeaza legea evolutiei in functie de varsta si se poate reduce la trei
stadii fundamentale.
2. Un copil normal nu isi va modifica raspunsurile sub presiunea
explicatiilor.
. Ipoteza confirmata, intrucat, toti copiii recunoscuti ca fiind normali
de mediul lor familial si scolar, a doua oara au repetat pur si simplu
primul raspuns, sau un raspuns cu acelasi sens, indiferent de varsta.
 Fabulele cu continut psihanalitic - ca metoda utilizata > crearea
unui mecanism de rezistenta a eului la subiectii nevrotici
Acest mecanism declansat de explicatiile pe care le dam cu privire la
fabule si la semnificatia lor nu provoaca nici un prejudiciu copilului
deoarece este uitat cu timpul.
Legile generale ale psihanalizei : Refularea, Rezistenta, Exprimarea
simbolica etc pot fi verificate prin metoda fabulelor cu continut
analitic repetate de doua ori, cu o constientizare a semnificatiei lor
intre cele doua examinari.
 Apararea impotriva constientizarii mobilurilor inconstiente nu este
legata de caracterul propriu al individului, ci rezulta dintr-o evolutie
generala.
Etapele evolutiei:
I. Stadiul I : constientizarea nu provoaca nici o modificare a celei
de a doua reactii, sau doar o usoara modificare a deplasarii.
II. Stadiul II : constientizarea provoaca o aparare care se traduce
prin adoptarea unui punct de vedere opus reactiei spontane.
III. Stadiul III : constientizarea provoaca o aparare prin adoptarea
unei serii de ipoteze, fara a se hotari asupra uneia dintre ele.
 Aceste trei stadii genetice corespund, in linii mari, celor 3 stadii ale
dezvoltarii gandirii la copil, descrise de Piaget ; ele nu sunt separate
net unele de altele ( gasim anumite forme de rezistenta aprand putin
prematur sau, dimpotriva, alte forme care se pastreaza si la varstele
mari. )
Nu gasim fenomenul de rezistenta in momentul constientizarii decat
la nevroticii la care a avut loc o refulare.
Persoanele normale, indifferent de varsta, dau raspunsuri spontane,
care nu dezvaluie nici un complex, iar constientizarea nu le produce
nici o refulare si, in consecinta, nici o aparare.