ABUZUL DE SUBSTANTE

PSIHOACTIVE
 Abuzul de substante se refera de fapt la consumul exagerat si dependenta fizica sau
psihica de anumite substante medicamentoase, alcool, sau narcotice si stupefinate care au
efecte daunatoare sanatatii fizice si psihice si care afecteaza individului, uneori iremediabil,
si viata sociala si afectiva.
Specialistii considera ca exista o diferenta intre abuzul si dependenta de substante:
abuzul se defineste mai ales prin prisma afectarii vietii sociale a individului si apoi alterarea
sanatatii, in timp ce in cazul dependentei pe primul plan sunt simptomele si semnele fizice
ale consumului cronic.

Abuzul de substante poate duce, in timp, si la dependenta.

Procesul are insa nevoie de un anumit timp deoarece dependenta necesita intai
aparitia unei tolerante a organismului la substanta administrata, toleranta care sa duca apoi
la instalarea sindromului de sevraj.
Abuzul de substante recunoaste numeroase cauze.: de la cele folosite la scara mare
precum alcoolul, nicotina, cafeina, la droguri, substante psihedelice, analgezice si multe
altele.
Abuzul de substante este unul dintre cei mai des citati factori implicati in cresterea
infractionalitatii, violentei domestice si agresiunii impotriva copiilor.

Abuzul de substante nu imbolnaveste doar individul ci intreaga societate.

 Toate substantele implicate in abuz sunt capabile sa determine o forma sau
alta de afectare a cognitiei, a perceptiei, atentiei si controlului fizic. Foarte multe
dintre substantele de care se face abuz in prezent sunt implicate in aparitia
sindromului de sevraj. Acesta este un efect al intreruperii bruste sau scaderii
semnificative a dozei si a administrarii respectivei substante. Pentru ca sevrajul sa
apara trebui intai sa se instaleze dependenta de drog. Dependenta apare dupa
consumarea uneia sau mai multor substante pe o perioada variabila de timp. Sevrajul
evolueaza in diferite stagii. Un individ incepe sa simta simptomele sevrajului cu
intensitate din ce in ce mai mare, gravitatea atinge apoi un nivel constant care se
mentine cateva zile, apoi starea lui incepe sa se amelioreze, iar simptomele dispar.
Sindromul de sevraj este doar una din complicatiile utilizarii cronice de
droguri. Cea mai periculoasa complicatie a supradozelor si abuzului de droguri este
moartea.
Toleranta este un alt efect al abuzului de substante. Ea consta in necesitatea
cresterii progresive a dozei pentru obtinerea acelorasi efecte.
 Tutunul si nicotina
Motivele fumatului sunt variate: placere, ameliorarea vigilentei, invingerea stresului
si anxietatii, combaterea depresiei, inlaturarea senzatiei de foame,
controlul greutatii, etc. La inceput, fumatul confera individului incredere in sine si o
serie de senzatii placute (deoarece nicotina actioneaza pe sistemul dopaminergic al
organismului), insa, pe masura ce anii trec si apare abuzul de tutun si ulterior
dependenta, aceste senzatii sunt inlocuite de teama de instalare a simptomelor de
abstinenta in cazul in care numarul zilnic de tigari nu este respectat.
Apare si toleranta, de aceea, fumatorii vechi ajung la un numar imrpesionant de
pachete de tigari fumate in cursul unei zile. Responsabila de abuz si dependenta de
tigrari este nicotina. Aceasta se concentreaza in frunzele plantei si constituie
aproximativ 3% din greutatea tutunului uscat. O tigare medie are aproxiamtiv 1 mg de
nicotina absorbabila. Asupra organismului, nicotina are efecte stimulatorii. Dupa ce se
absorbe, ajunge rapid in torentul circulator si trece foarte usor bariera
hematoencefalica. Odata inhalata, are nevoie de doar 8 secunde pentru a patrunde in
creier. Sistemul nervos poseda receptori speciali pentru nicotina, denumiti chiar
receptori nicotinici care sunt raspunzatori de eliberarea substantelor ce determina
instalarea efectelor placute ale fumatului: euforie, relaxare, dar care sunt responsabili si
de instalarea dependentei de tutun.
 Consumul cronic de tutun duce in final la
afectiuni cardiovasculare, creste riscul de
aparitie si dezvoltare aterosclerozei, predispune
la aparitia accidentelor vascular
cerebrale si infarctelor miocardice acute, la
boala cronica obstructiva de plamani, emfizem
pulmonar si cancer bronhopulmonar, de
cavitate bucala, de laringe sau de pancreas.

Fumatul in timpul sarcinii afecteaza

foarte grav produsul de conceptie, poate
determina aparitia de anomalii congenitale,
nastere prematura, greutate mica la nastere si
creste de 3 ori riscul de moarte infantila subita.
Abstinenta dupa consumul cronic de tutun
(fumat sau mestecat) include simptome
generale: anxietate, foame, crestere in
greutate, depresie, tulburari de somn.
 Alcoolul
Desi impresia generala este ca alcoolul are un efect stimulator al functiilor
nervoase, mecanismul lui este exact invers: alcoolul deprima creierul. La doze mici
el actioneaza in special pe centrii inhibitori, aparand starea de dezinhibitie. La
doze mai mari, alcoolul inhiba centrii excitatori, iar respectiva persoana se
confrunta cu afectarea gandirii rationale, este incapabila sa isi controleze actiunile,
isi pierde echilibrul si tonusul.
Astfel, se poate afirma ca alcoolul este un drog psihoactiv cu efect deprimant. El
poate determina aparitia dependentei, stare cunoscuta sub numele de alcoolism.
Consumul de alcool pe termen lung sau pe termen scurt, dar in cantitati
semnificative, influenteaza negativ starea de sanatate a individului.
Acesta ajunge sa se confrunte cu:
- Afectiuni gastrointestinale:ciroza, ulcer peptic, gastrita, pancreatita si
carcinoame hepatice, pancreatice, gastrice;
- Afectiuni cardiovasculare: hipertensiune si cardiomiopatie alcoolica;
- Afectiuni neurologice: neuropatie alcoolica periferica, encefalopatie
Wernicke, psihoze, modificari structurale cerebrale care pot duce la dementa;
- Afectiuni imunologice: suprimarea imunitatii mediate celular;
- Afectiuni endocrine: scaderea concentratiei de testosteron si cresterea
concentratiei de estrogeni (in cazul barbatilor), atrofie testiculara, ginecomastie;
- Afectiuni psihiatrice: depresie sau sindroame anxioase.
 Marijuana
Marijuana se obtine din planta numita cannabis. Marijuana difera de hasis, desi au
aceeasi origine: marijuana se refera la frunze si flori, in timp ce hasisul este forma
rasinoasa de drog, mai consistenta si mai concentrata. Compusul chimic activ din
canabis este un canabinoid cu actiune psiho si fiziostimulanta, dar care este raspunzator
si de intoxicatie. Cantitatea minima de canabinoid care poate determina efecte
psihedelice si somatice este de 10 micrograme per kilogram corp. Marijuana este un
drog care se fumeaza si care dupa inhalare este raspunzator de fenomene somatice si
psihice. Stimulare psihica indusa de marijuana difera de la un utilizator la altul si pot fi
atat pozitive cat si negative. Cele mai frecvente efecte descrise sunt euforie, relaxare,
stare generala de bine, cresterea libidoului si a senzualitatii. Drogul poate insa sa
determina si agitatie, insomnii, anxietate, paranoia, depersonalizare. Reactiile somatice
ale consumului de marijuana includ cel mai adesea xerostomie, congestie conjunctivala,
relaxare musculara si scaderea presiunii intraoculare.
Fumul de marijuana este un iritant mult mai puternic pentru plamani si arborele bronsic
si contine mult mai multe substante periculoase si carcinogeni decat tutunul obisnuit.
Consumul frecvent de marijuana poate determina utilizatorul sa evolueze catre droguri
mai puternice dar si mai periculoase, cum ar fi cocaina sau heroina.
 Cocaina
Cocaina actioneaza ca un stimulator al
sistemului nervos central, de aceea
efectele administrarii sale pe termen scurt
includ: cresterea vigilentei si starii de
alerta, euforie, hipertensiune arteriala,
cresterea libidoului si amplificarea placerii
sexuale. Reactiile adverse sunt insa mult
mai importante si numeroase: prurit
generalizat, tahicardie, aritmii, halucinatii,
idei paranoide. ntensitatea efectelor
drogului depind de calea de aministrare,
doza si puritate si variaza de la 30 de
minute pana la cateva ore.

Daca isi adminsitreaza o cantitatea foarte

crescuta, utilizatorul poate muri deoarece
toxicitatea cocainei se manifesta prin
aparitia convulsiilor si deprimarii
cardiorespiratorii de origine centrala.
Acestea pot fi urmate de insuficienta
respiratorie, accident vascular cerebral,
hemoragie intracraniana si insuficienta
cardiaca.
 Heroina
Heroina este un opioid semisintetic si este de departe cel mai utilizat drog al acestei clase foarte
largi. Tot droguri opioide sunt si metadona, morfina, codeina, oxicodona. Administrarea frecventa si
regulata a heroinei duce la instalarea dependentei fizice si psihice si a tolerantei la drog.
De exemplu, un heroinoman care a inceput abuzul cu 6 mg de heroina, poate sa ajunga in timp la
6 grame/24 de ore.
Heroina este folosita ca drog pentru efectele sale de relaxare, de inducere a unor stari euforice.
Administrarea ei se caracterizeaza printr-un rush ce apare pe masura ce drogul este metabolizat si
transformat in morfina. Administrata intravenos, heroina, ca si orice alt opioid va determina
instalarea rapida si intensa a simptomelor. Heroina are si alte cai de administrare, pe langa
injectare: prizare, inhalare de vapori dupa ce este incalzita, sau fumata intr-o tigare.
Efectele intoxicatiei sunt: ameteala, bradipnee, cresterea senzatiilor placute, modificarea perceptiei
stimulilor negativi. Sevrajul este sugerat de greata, varsaturi, crampe abdominale foarte
intense, diaree, confuzie, mialgii si dureri generalizate in tot corpul, diaforeza, hipotensiune
arteriala. Toate aceste simptome apar la cateva ore de la oprirea administrarii drogului in cazul unui
morfinoman cronic.
Supradoza de heroina poate determina moartea individului deoarece drogul influenteaza
activitatea respiratorie, deprimand-o pana la abolire. Riscurile dependentei de heroina sunt
multiple si pot fi si de natura infectioasa deoarece utilizatorii folosesc adesea seringi in comun, ace
murdare si infectate si pot dezvolta boli grave,
transmisibile: HIV/SIDA, hepatita, endocardita, tetanos, botulism.
 Bibliografie
www.csid.ro
www.wikipedia.ro
 Constantin Alina Cristina
Craescu Raluca
Dedu Ana Maria
Neacsu Gabriela