 Instituţie de profil în domeniul microbiologiei

generale şi industriale.
Institutul numără 7 subdiviziuni în care activează 60
de cercetători ştiinţifici.
Institutul realizează cercetări fundamentale şi
aplicative în domeniul conservării şi utilizării eficiente
a resurselor microbiene; valorificării potenţialului
fiziologo-biochimic al microorganismelor în calitate
de surse de produse destinate utilizării în agricultură,
industria alimentară, protecţia mediului, medicină
etc; biotehnologiilor de utilizare a potenţialului
microorganismelor în scopul bioremedierii calităţii
solurilor, apelor şi biodegradării xenobioticelor.
 Având ca scop inventarierea faunei şi elaborarea bazelor ştiinţifice
de ocrotire şi folosire raţională a speciilor folositoare şi de
combatere a celor daunătoare, cercetătorii Institutului au evidenţiat
şi au descris circa 70 de specii de mamifere, 300 – de păsări, 85 –
de peşti, 5000 – de insecte şi căpuşe, 1200 – de zooparaziţi, 400 –
de fitonematozi, 600 – de organisme macrozoobentonice, 555 –
zooplanctonice, 650 – de protozoare, etc., printre care noi pentru
ştiinţă sunt circa 150 de specii, 100 de genuri, 20 de familii şi 2
subordine de animale. A fost elaborat un nou sistem zoologic de
clasificare a unor viermi plaţi, formulate principiile de formare şi
funcţionare a complexelor faunistice în landsafturile antropice,
elucidat potentialul de reproducere şi adaptare a unor specii de
animale terestre şi acvatice în condiţiile presingului antropic,
evidenţiate speciile de animale ce determină procesul de formare şi
menţinere a echilibrului ecologic între fauna folositoare şi cea
daunătoare din agrocenoze, determinaţi factorii principali de formare
a regimului hidrochimic şi productivităţii biologice în bazinele
acvatice.
 Au fost elaborate şi implementate în ramurile respective ale
econoimiei naţionale recomandări de folosire a păsărilor în
combaterea daunătorilor livezilor, de creare a făşiilor
forestiere ca loc de refugiu şi reproducere a animalelor
folositoare, de protecţie diferentiată a viilor contra moliei
frunzelor, de sporire a productivităţii piscicole, de combatere a
fitonematodelor şi paraziţilor animalelor, de ocrotire a
animalelor rare şi a celor ce se afla pe cale de dispariţie. S-a
elaborat pronosticul dinamicii numerice a rozătoarelor şi
combaterii lor pe cale biologică, măsuri biotehnice pentru
îmbogăţirea faunei de vânat, etc.
 Institutul participă la realizarea unei serii de granturi şi
contracte cu suportul financiar al Băncii Mondiale, Comunităţii
Europene, Guvernului SUA, REC –Moldova, Fondului
Ecologic al Repubicii Moldova s.a.
Grădina Botanică este situată la
marginea oraşului Chişinău, în
sectorul Botanica. Gradina Botanică
a fondată în anul 1950 și acoperă o
suprafaţă de 104 hectare,dar numai
pe panta din nord şi din vest s-a
păstrat vegetaţia naturală. Peisajul
general al grădinii ca şi cum ar
reprezenta în miniatură relieful
Republicii Moldova graţie
alternanţei podişurilor cu
depresiunile, lacurilor şi tipurilor de
soluri, de care există circa 24 de
specii. În parc este creată o cascada
din patru lacuri de acumulare, care,
chiar şi în anii secetoşi, au
suficientă apă pentru a iriga
vegetaţia grădinii.
 Grădina este împărţită în mai
multe sectoare − dendrariul
(arbori, arbuşti, liane),
elemente ale Florei Moldovei
(Codri), sectorul de floricultură,
sectorul de plante tehnice,
medicinale, alimentare şi
furajere, sectorul de hibrizi,
sectorul experimental, sectorul
cu plante tropicale şi
subtropicale cu sera, pepiniera,
mini expoziţii. În ultimii ani, în
apropierea clădirii
administrative a fost construită
din piatră de Cosăuţi Alpinariul,
care a devenit o mare platformă
minunată pentru vizualizarea
părţii de jos a parcului. De
asemenea, au fost adăugate
Rozariul, Lianariul, Siringariul,
grădina cu forme, colecţia de
irişi, colecţia de bujori şi alte
sectoare.
 În prezent, grădina numără
aproximativ 10 de mii de
specii, soiuri, forme şi plante
cultivate. Personalul grădinii
a făcut descrierea a mai mult
de 2 mii de specii de plante
superioare, 1 mie de alge,
300 de specii de ciuperci
superioare, au fost descrise
circa 200 de specii ale florei
Miocenului şi Pliocenului
inferior, a fost creat un Ierbar
Republican, care include 200
de mii de pagini. Grădina
Botanică a creat populaţii
valoroase de hibrizi, nuci şi
struguri.
 Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor
este recunoscut în lume prin cercetările
fundamentale şi aplicative. În cadrul institutului
s-au fondat şcolile ştiinţifice în domeniile:
Geneticii ameliorative (acad. A. Kovarski),
Geneticii ecologice (acad. A. Jucenko), Geneticii
şi geneticii moleculare privind rezistenţa
plantelor (acad. A. Jacotă), Chimiei compuşilor
naturali şi fiziologic activi, în special al chimiei
glicozidelor steroidice (doctor habilitat în
chimie P. Chintea).
 Unele performanțe:S-au elaborat noi
principii de ameliorare şi creat soiuri noi de
cerealiere, legumicole, leguminoase şi
aromatice. Au fost omologate 7 soiuri noi:
secară (s. Zâmbreni 70), grâu comun (s.
Moldova 11), grâu durum de primăvară (s.
Arnăut 7), ovăz (Săltăreţ), bob (Geca 5),
linte (Aurie), mac galben (Agat). S-au
prezentat la CSTSP 3 soiuri noi (plante
aromatice şi medicinale, tomate)