Prezentare

Violeța în familie

Autor: Șușu Viorica

O Am ales sa vorbesc despre violenta
domestica pentru ca este o problema
sociala ce afecteaza viata cotidiana a
societatii noastre, care ne ameninta
direct sau indirect siguranta de fiecare
zi, în mod dureros.
O  Violenta intrafamiliala a cunoscut o
amploare semnificativa dupa 1990,
urmare a saraciei, a nivelului de trai
scazut si a perioadei de tranzitie.
O Aceste elemente reprezinta factorii
externi ai violentei conjugale.
Prin aceasta prezentare mi-am propus sa studiez:

O      A: Cauzele care stau la baza

violentei dintre soti si care au
determinat cresterea semnificativa a
cazurilor si consecintelor violentei în
familie.

O      B: În ce masură cauzele enunțate

pe parcursul lucrarii au un rol
important în apariția fenomenului de
violența domestică.
O Violenta: ,,utilizarea fortei si a constrângerii
de catre un individ, grup  sau   clasa sociala
în scopul impunerii vointei lor asupra altora"
(Zamfir, Vlasceanu, ,,Dictionar de
sociologie", Ed. Babel,  Bucuresti, 1998).
O  Violenta domestica: ,,ansamblu
conflictelor din grupul marital care au ca
efect maltratarea partenerului. orice forma
de agresiune, abuz sau intimidare, dirijata
împotriva unui membru al caminului familial,
unei rude de sânge sau contra altor
persoane din mediul familial" (Radulescu,
S.M., ,,Sociologia Violentei (Intra)familiale,
Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001).
 Studiu de caz 1
O DATE DE IDENTIFICARE:
O NUME: D.E
O VÂRSTĂ: 33 de ani
O SEX: Feminin
O STUDII: Studii superioare
O OCUPAŢIA : Profesor
O STAREA CIVILĂ: Casatorita
O COPII: Un copil de 3 ani
O Date relevante din copilarie:
O                  D.E provine dintr-o familie în care violenta
domestica nu si-a gasit locul niciodata. D.E este singura
la parinti. Relatia dintre parintii sai este bazata pe
dragoste si respect. Când vorbeste despre familia ei de
origine are numai cuvinte de lauda si spune ca la o
astfel de familie visa sa aiba si ea, dar nu a avut parte.
O Date relevante din timpul casatoriei:
O                  D.E l-a cunoscut pe sotul ei în timpul facultatii. La finele facultatii s-au
casatorit si s-au mutat la el. D.E a locuit o perioada în casa socrilor ei apoi a reusit
sa cumpere un apartament ajutata de parintii ei. Problemele au început sa se
manifeste la scurt timp dupa se s-au casatorit. Din motive neînsemnate apareau
discutii aprinse. M.E obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea
agresiv în limbaj si gesturi. Atunci când consuma alcool spargea toata vesela si îi
vorbea foarte urât sotiei si copilului sau. Pe baietel nu-l suporta deloc desi era al lui.
D.E spunea ca deseori îl batea si îi vorbea urât astfel încât baiatul a început sa aiba
cosmaruri în timpul noptii, sa faca pe el atunci când era certat. D.E se decide sa
plece sa plece de acasa pentru ca nu a mai suportat comportamentul agresiv al
sotului. Se adreseaza Directiei Generale de Asistenta , de aici este orientata catre
un adapost pentru victimele violentei domestice. Dupa spusele lui D.E ,,în familia
sotului meu, violenta era la ea acasa... tatal lui obisnuind în tinerete sa o bata pe
mama lui". D.E spune ca nu a fost batuta dar copilul era frecvent batut de acesta,
lucru care l-a traumatizat psihic. În adapost a beneficiat de consiliere psihologica
pentru copil si juridica, hotarând sa intenteze divort. Sotul acesteia a început sa o
urmareasca. El a venit la scoala unde preda D.E. Fara ca aceasta sa stie, si a
asteptat-o sa iasa de la ore. O colega l-a vazut si ia spus ca sotul ei sta în parculetul
de lânga scoala. Din acel moment a început sa fie terorizata de gândul ca ar putea
veni dupa ea la adapost si sa-i ia copilul. Într-o zi asistentul social a avut surpriza
de a vorbi chiar sotului D.E. Acesta venise sa întrebe daca sotia lui locuieste în
adapost. Asistentul social a negat ca aceasta ar locui în adapost. Desi îl batea tot
timpul, sotul acesteia a spus asistentului social ca nu poate trai fara copil. Dupa
aceasta vizita asistentul social de la adapost a luat legatura cu cei de la D.G.A.S.,
astfel încât s-a dispus ca D.E sa fie mutata în alt adapost pentru o mai buna
protectie. În prezent se afla în alt adapost fiind în proces de divort si partaj.
CONCLUZII:
O                  În acest caz principalele cauze
ale violentei domestice este alcoolul si
preluarea modelului agresiv patern. Teoria
învatarii sociale spune ca tinerii învata din
familie sa aprecieze si sa utilizeze violenta
ca legitima în rezolvarea unor situatii. Asa si
sotul lui D.E ce a vazut în familia sa de
origine, a preluat în comportamentul sau,
manifestându-se violent mai ales pe fondul
consumului de alcool.
O Aruncarea obiectelor si violenta verbala vin
sa completeze violenta fizica care lasa urme
vizibile la nivel psihic mai ales pentru copil.
Studiu de caz 2
DATE DE IDENTIFICARE:
O NUME: N.A
O VÂRSTA: 37 de ani
O SEX: Feminin
O STUDII: Medii
O OCUPAŢIA: Casnica
O STAREA CIVILĂ:  Casatorita
O COPII: 3 copiii (14 ani, 10 ani, 3ani)
Date relevante din copilarie:
O        N.A a avut o copilarie nefericita. A pierdut parintii
înca de la o vârsta frageda. Avea doar 11 ani când
parintii ei au avut un accident si au decedat. A trecut
foarte greu peste acest soc. Din acel moment a fost
crescuta de o matusa care o batea si o neglija, lucru
care a determinat-o sa se casatoreasca destul de
repede. Astfel s-a casatorit la 18 ani cu  V.C.
Date relevante din timpul casatoriei:
O                  S-a casatorit din dragoste cu V.C. Fiind foarte gelos a început
sa o bata fara ca aceasta sa aiba vreo vina. Au întâmpinat greutati
materiale evidente deoarece N.A era casnica, iar sotul sau lucra ca
sezonier în agricultura. Neavând surse financiare sigure multe din
discutiile care aveau loc dintre cei doi soti aveau ca subiect banii. Ea îi
reprosa ca daca nu ar mai bea ar putea sa se descurce mai bine. La
auzul acestor vorbe sotul reactiona violent. El motiva consumul de
alcool, ca are nevoie sa bea pentru a mai uita de saracia în care se afla.
Când a aflat ca sotia a ramas a treia oara însarcinata a început sa
consume alcool din ce în ce mai des si în cantitati foarte mari. Se
descurca mai greu cu bani, el nu mai gasea de lucru asa ca N.A a început
sa munceasca ca menajera pentru a avea ce sa le dea sa manânce
copiilor.
O În urma unui conflict pentru ca nu mai aveau bani pentru a cumpara
mâncare N.A a fost batuta crunt astfel ca a ajuns în spital nascând
prematur un baietel. De aici dupa externare ajutata de asistentul social
al maternitatii ajuns într-un adapost pentru victimele violentei domestice.
Aici a primit consiliere psihologica de care avea nevoie fiind în stare de
depresie. A fost ajutata sa îsi gaseasca de lucru la o croitorie. Dupa 3 luni
de stat în adapost convinsa de sot s-a întors acasa, desi asistentul social
al adapostului a rugat-o sa se gândeasca foarte bine asupra deciziei,
spunându-i ca sotul nu s-a schimbat desi a acceptat sa participe la
sedinte de consiliere psihologica. N.A s-a întors acasa cu speranta în
suflet ca totul v-a fi mai bine.
CONCLUZII:
O                  În acest caz factorii declansatori
ai violentei domestice sunt: nivelul de trai
scazut, locul de munca instabil al sotului,
alcoolul si gelozia. Însa, principalul factor al
violentei în acest caz au fost veniturile
insuficiente care generau un nivel de trai
scazut.
O În jurul acestei cauze s-au dezvoltat o
multime de conflicte. Cu cât numarul de
copii creste cu atât starea de saracie este
din ce în ce mai evidenta, fapt relevant si
din acest caz.
O Pentru a reduce violenta si a proteja femeile trebuie
schimbate conditiile sociale si politice care
contribuie la mentinerea acestei probleme si
structurile sociale care au institutionalizat violenta.
Pentru a fi eficienti în procesul de interventie este
nevoie de:
O ·        mai multe centre de asistenta pentru femeile
abuzate;
O ·        finantarea de servicii de catre statul român
pentru femeile abuzate;
O ·        înfiintarea centrelor de consiliere pentru
barbatii violenti;
O ·        pregatirea/instruirea reprezentantilor
institutiilor care intervin în asistarea victimelor
violentei domestice: politisti, judecatori, avocati,
medici legali, medici generalisti, psihologi, asistenti
sociali, s.a.
 Concluzii generale
O În majoritatea cazurilor violenta domestica are un
sens conturat si sunt aceleasi factori de risc asupra
familiei. De exemplu: alcoolul si gelozia predomina
în majoritatea cazurilor. Femeile deseori
mentioneaza ca barbatii devin agresivi când se afla
în stare de ebrietate. Bauturile alcoolice reduc
capacitatea persoanei de a controla si a dirija
comportamentul, de aceea femeile se consoleaza
explicând impulsivitatea barbatului prin influenta
alcoolului. De fapt, agresorul are anumite
caracteristici care îl împing deopotriva spre
alcoolism si violenta.
O  Femeia fiind supusa unei perioade îndelungate
violentei, ea devine neputincioasa, pierde
încrederea în fortele proprii si nu este destul de
puternica ca sa-si asume controlul asupra vietii sale.