ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

CENTRUL DE STUDII
„ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT”
BOTOȘANI

PROGRAM DE RECUPERARE ÎN RUPTURA DE

TENDON ACHILIAN

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT: OSTAFI LOREDANA

PROF. KT. COSTIUC DELIA-LUCIA
 CUPRINS
• Definiție
• Cauze
• Clasificare
• Simptomatologie
• Tratament
• Caz clinic
• Examen clinic obiectiv
• Recomandări
• Bibliografie
 DEFINIȚIE
Tendonul este un fascicul subțire, fibros, alcătuit
din țesut conjunctiv, de culoare albă prin care se
realizează inserția mușchilor pe oase.
Tendonul lui Achile este cel mai mare tendon din
corpul uman ce permite mișcarea degetelor necesară
în timpul mersului. El asigură inserția mușchiului
triceps sural pe calcaneu permițând flexia plantară a
gleznei.
Ruptura de tendon Achilian reprezintă
întreruperea continuității acestui element anatomic,
determinând dezechilibru muscular și instabilitate
articulară.
Tendonul Achilian rupt

Piciorul stâng în
poziție relaxată

Piciorul afectat (drept)

În cazul rupturii, el atârnă
liber, perpendicular pe sol
 CAUZE
– întinderea excesivă a tendonului în timpul unor activități;
– pășitul în gol;
– mersul pe teren accidentat;
– mișcări bruște puternice ce pot suprasolicita mușchii
gambei.

ruptură parțială
CLASIFICARE
ruptură totală
 SIMPTOMATOLOGIE
• durere și senzație de • edem la nivelul tendonului lui
înțepenire; Achile și a gleznei;
• impotență funcțională
totală/parțială imediată;
• dificultate la mers
• creșterea dorsiflexiei • echimoza retromaleolară ce
piciorului; poate apărea în zilele următoare
accidentului.
 TRATAMENT
Tratamentul medicamentos constă în administrarea de:
 antiinflamatoare nesteroidiene generale sau locale
(infiltraţii, unguente);
 antialgice.

Tratamentul igieno–dietetic constă în:

 reducerea aportului de lipide şi glucide pentru a preveni
creşterea ponderală care ar putea suprasolicita tendonul;
 consum de proteine şi vitamine (A, B) cu rol în refacerea
celulei;
 regim hiposodat în cazul administrării medicamentelor
antiinflamatoare.
 Tratamentul ortopedic şi chirurgical

În cazul rupturilor parţiale se face imobilizarea

într-un aparat gipsat timp de 4–6 săptămâni, cu piciorul
fixat în unghi drept sau uşor equin.
Când ruptura este totală, intervenţia chirurgicală
este singura metodă de tratament şi constă în:
 sutura simplă a tendonului (tenoplastie);
 reinserţia tendonului;
 chirurgie plastică şi reparatorie.
 CAZ CLINIC
Istoricul bolii:
Pacientul afirmă că în timpul meciului de fotbal în
care el era jucător, a făcut un ușor pas spre înapoi urmat
apoi de încercarea de a porni în alergare. În urma acestei
faze a simțit o durere vie, impotență funcțională și
mobilitate anormală la nivelul gleznei drepte, motiv
pentru care se prezintă la Unitatea Primiri Urgente, pentru
investigații.
Diagnosticul la internare:
Ruptură totală a tendonului Achilian drept
 Examen clinic obiectiv
În vederea realizării unui program de tratament se
efectuează testingul muscular și articular prin care se
stabilește restantul funcțional.

Valori
Testing muscular Testing articular
Mișcări
De referință Post-traumatic De referință Post-traumatic
Flexie dorsală 5 1 20 1

Flexie plantară 5 1 50 12

Eversie 5 1 - -

Inversie 5 1 - -
 Etapa I (zilele 1-14)

• combaterea durerii
• reducerea tumefacţiei şi a edemului
Obiective • prevenirea pozițiilor vicioase
• creşterea mobilităţii articulare
• creşterea tonusului muscular

• tratament medicamentos (antiinflamatoare, antibiotice,

anticoagulante)
Mijloace • crioterapie (comprese reci)
• kinetoterapie

a) imobilizări (în atelă gambiero-podală)

b) posturări (poziție proclivă)
c) mobilizări active
Program kinetic
Ex.1: decubit dorsal, pacientul realizează contracții izometrice sub
ghips
Ex.2: decubit dorsal, pacientul își mișcă degetele cât mai des
 Etapa a-II-a (zilele 15-30)
• diminuarea sau dispariția durerii și a edemului
• refacerea mobilităţii articulare şi a funcţionalităţii tendino-musculare
Obiective
• tonifierea musculaturii gambei
• reeducarea mersului cu sprijin pe cârje/cârjă
• kinetoterapie
Mijloace
• electroterapie (curent galvanic, CDD)
a) mobilizări pasive

Ex.1

b) mobilizări active

Program kinetic Ex.1 Ex.2

Ex.3 Ex.4
 Etapa a-III-a (zilele 31-60)
• reducerea aderențelor cicatriciale
Obiective • reeducarea mersului lateral
• îmbunătățirea condiției aparatului cardiovascular și muscular
• masaj (neteziri, fricțiuni, frământat superficial)
• hidroterapie (baia parțială, duşul masaj)
Mijloace • termoterapie (comprese calde)
• hidrokinetoterapie
• kinetoterapie
• electroterapie (US, unde scurte)
a) mobilizări auto-pasive

Ex.1 Ex.2

Program kinetic
b) mobilizări active
Ex.1: mers între barele paralele, pe distanţa de 5 metri, păstrând o linie
imaginară, pacientul îşi plasează piciorul înaintea celuilalt
Ex.2: mers în lateral pe o distanţă de 15-20 m, 3 repetări, cu pauză 1
minut între repetări
Ex.3: mers peste obstacole (lădiţe înalte de 10 cm) pe o distanţă de
8m (9-10 lădiţe)
 Etapa a-IV-a (zilele 61-90)
Obiective • reeducarea mersului
• inițierea alergării atunci când schema de mers este normalizată
• masaj
• hidroterapie (baia parțială, duşul masaj)
• termoterapie (comprese calde)
Mijloace • hidrokinetoterapie
• kinetoterapie
• electroterapie (US, unde scurte, laser)
• terapie ocupațională (pedalaj pe bicicletă, roata olarului, maşina de cusut cu
piciorul)
a) mobilizări active

Ex.1

Program kinetic Ex.2: pacientul pe o planşetă balansoare execută mişcări înainte-înapoi și

în lateral
b) mobilizări active cu rezistenţă

Ex.1 Ex.2
Mijloace folosite Etapa I Etapa II Etapa III Etapa IV
Etapa (zilele 1-14) (zilele 15-30) (zilele 31-60) (zilele 61-90)
TRATAMENT MEDICAMENTOS

KINETOTERAPIE
Imobilizare
Posturare
Mobilizare pasiva
Mobilizare auto-pasiva
Mobilizare activa
Mobilizare activa cu rezistenta
MASAJ
ELECTROTERAPIE
Curent galvanic
Curent diadinamic
Ultrasunet
Unde scurte
Laser
HIDROTERAPIE
TERMOTERAPIE
Crioterapie
 RECOMANDĂRI
 se vor efectua în continuare acele activități indicate la
terapia ocupațională;
se recomandă practicarea de sporturi ce nu presupun o
încărcare exagerată pe membrul inferior afectat;
 se va menaja pe viitor articulația, ferindu-se de orice
agenți traumatici, recuperarea fiind mai grea în cazul în care
afecțiunea recidivează.
 Bibliografie
• Firimiţă Marian - Gimnastica medicală la domicilui,
Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989
• Kiss Iaroslav – Fiziokinetoterapie şi recuperare
medicală, Ed. Medicală, 2002
• Marcu Vasile – Masaj şi kinetoterapie, Ed. Sport-Turism,
1983
• Sbenghe Tudor – Kinetologie profilactică, terapeutică şi
de recuperare, Ed. Medicală, 1987
• Sbenghe Tudor – Recuperarea medicală a sechelelor
posttraumatice ale membrelor, Ed. Medicală, 1981