Стреказа и муравей

vs
Greierele şi furnica
 FABULA
Fabula creatie epica in versuri
In cautarea unei definitii
Clasificari ale fabulei
Personaje ce traverseaza veacurile
Greierele si furnica
1. Predarea fabulei
2. Predarea fabulei in Power Point
3. Ce este fabula? Exercitii cu elevii
5. Fabule accesibile elevilor
Jocuri didactice
1. Fabula si morala ei
2. Potriveste morala cu fabula
Proiecte didactice. Teste de evaluare
 FABULA – CREATIE EPICA IN VERSURI

Incontestabil, fabula se numara printre cele mai vechi specii

literare din cate se cunosc pana azi. De origine populara, unele
motive ale prologurilor cu animale par sa provina inca din
oranduirea primitiva, de pe vremea cand oamenii traiau din vanat si
pescuit.
Initial, fabula a existat sub forma unei povestiri concentrate
despre animale, povestire care tinea insa intotdeauna a pilda, un talc,
o morala inclusa in insusi subiectul relatat.
In esenta, fabula transpune intamplari din lumea reala in lumea
animalelor, odata cu vicii sau insusiri umane, acordandu-le acestora
capacitatea de a vorbi, de a spune adevaruri indeosebi acceptate. In
fabula insa adevarul imbraca haina metaforica.
 Fabula demonstreaza mai mult decat oricare alt gen sau specie
literara ca cele relatate de autor nu se savarsesc gratuit, ci cu un scop
bine definit – pentru a dezvalui o morala.
Morala – are o importanta covarsitoare, ea constituie insusi
mobilul speciei, determina actiunile personajelor si insusi dreptul de
existenta a fabulei ca gen literar.
 1.2. IN CAUTAREA UNEI DEFINITII

Originea fabulei trebuie cautata in basmele animaliere. Insa cu

timpul vietatile nu mai sunt folosite ca simple personaje ale
basmului ci ca simboluri, intruchipand defecte si calitati omenesti.
In antichitate, basmul si fabula erau denumite prin aceeasi
notiune. Cu timpul, mai ales prin Esop, fabula se distanteaza de
basm, prin amplificarea simbolului, a alegoriei, capatandu-si
propria-i functie, moralizatoare si critica.
In “Prefata” la fabulele din La Fontaine si Krilov, Tudor
Arghezi gasea formula cea mai potrivita pentru a defini fabula, atat
sub aspect instructiv – educativ, cat si sub cel comic - umoristic.
“ Fabula se cheama vechea corcitura
Dintre pilda buna si caricatura
O minciuna blanda in care se prefac
Hazurile snoavei scurte-n bobarnac.”
 In cautarea unei definitii a fabulei am pornit de la aparitia ei
pentru prima data in Orient, am continuat cu cel care a ridicat fabula
pe cele mai nebanuite culmi si anume Esop, a urmat apoi al doilea
nume ilustru in istoria fabulei, latinul Fedru, ajungand la creatorul
fabulei moderne, inegalabil pana azi La Fontaine.
In ceea ce priveste fabula romaneasca am pornit de la prima
culegere de fabule din limba romana “Filosoficesti si politicesti, prin
fabule moralnice invataturi” (1814) datorata lui Dimitrie Tichindeal
si m-am oprit asupra creatiilor celor mai reprezentativi fabulisti
romani Alexandru Donici si Grigore Alexandrescu. Am amintit aici
cateva din cele mai cunoscute fabule ale acestora astfel: “Boul si
vitelul”, “Toporul si padurea”, “Cainele si catelul”, “Lupul moralist”
scrise de Grigore Alexandrescu si “Infatisarea fabulei”, “Doua
poloboace”, “Racul, broasca si stiuca” scrise de Alexandru Donici.
 1.3. CLASIFICARI ALE FABULEI

Inca din antichitate s-a incercat o clasificare a fabulei dupa mai

multe criterii astfel:
o In functie de personaje:
 verosimile – cu personaje umane
neversosimile – cu zei si animale
amestecate
o Dupa natura eroilor si dupa derularea actiunii
rationale – cand intamplarea este posibila
morale – cand intamplarea este posibila in anumite imprejurari
amestecate
o Dupa felul naratiunii
satirice ca ale lui Heliade Radulescu
apologice ca ale lui Asachi
anecdotice ca ale lui Krilov
o Din punct de vedere al finalitatii
politice – “Toporul si padurea” de Grigore Alexandrescu
sociale – “Cainele si catelul” de Grigore Alexandrescu
Asemenea clasificari au importanta in cercetarea modalitatilor
speciei si in evolutia ei.
 1.4. PERSONAJE CARE TRAVERSEAZA
VEACURILE
Problema personajelor a preocupat mult pe fabulistii si pe
teoreticienii speciei fiindca alegoria fixeaza mastile comice, fara de
care apologul e searbad, sec.
In fabula romaneasca de pana la 1900, o statistica a alegoriilor
ar arata frecventa mare a vulpii care prin viclenie abuzeaza de un alt
animal.
Vulpea se numara printre personajele favorite ale fabulei. O
intalnim in “Corbul si vulpea”, lui La Fontaine unde aceasta reuseste
prin viclenie sa-l faca pe corb sa deschida pliscul ramanand astfel
fara cas; o mai intalnim la Grigore Asachi unde corbul isi insuseste
lectia si nu se mai lasa pacalit, la Grigore Alexandrescu in “Vulpea
liberala” unde are calitati de politician, la Alecu Donici in “Vulpea
si Bursucul” unde intalnim o vulpe fatarnica, la Vasile Alecsandri in
“Zimbrul si vulpea”, la George Sion in “Leul, magarul si vulpoiul”.
 “Greierele si furnica” sunt doua personaje foarte des intalnite in
scrierile fabulistilor.
La Fontaine autorul fabulei “ La cigale et la fourmi” a fost
tradus in limba romana de numerosi fabulisti: Grigore
Alexandrescu, Pompiliu Eliade, Aurel Tita, etc.
Printre cei care au publicat versiuni ale fabulei “Greierele si
furnica” am reamintit pe Tudor Arghezi, George Creteanu, Marcel
Breslasu, Alecu Donici.
 II ASPECTE MOTODOLOGICE ALE PREDARII
FABULEI IN INVATAMANTUL PRIMAR
2.1. PREDAREA FABULEI
In predarea fabulei trebuie sa avem in vedere urmatorul plan:
1. Conversatia pregatitoare (explicandu-se cuvintele care ar ingreuna
intelegerea fabulei la prima lectura).
2. Citirea fabulei de catre invatator si apoi de catre elevi.
3. Intuirea ilustratiilor in legatura cu fabula.
4. O conversatie de generalizare (caracterizari elementare, scoaterea
ideii principale), cu citirea diferitelor pasaje ale fabulei (citirea
selectiva).
5. Povestirea fabulei de catre elevi.
6. Gasirea analogiei din viata si descoperirea sensului alegoriei.
7. Citirea expresiva a fabulei (tonul general al citirii, particularitati
expresive ale citirii diferitelor pasaje).
8. Citirea pe roluri
 O problema de ordin metodic este modul cum trebuie sa se
dezvaluie alegoria. De aceea este necesar ca, in studierea fabulei,
imaginile trebuie tratate ca imagini reale si nu alegorice.
O alta problema metodica este in legatura cu morala si
invatatura. Se cere o deosebita atentie in sensul ca discutiile sa nu
cada pe panta “moralizarii” uscate, fortate. Discutiile cu elevii
trebuie astfel purtate incat sa sublinieze viciul condamnat: minciuna,
inganfarea, lipsa de loialitate. O mare importanta o are aici si
caracterizarea personajelor si citirea pe roluri.
Fabula ofera un material bogat pentru munca de largire si
slefuire a vocabularului elevilor: expresii plastice, inversiuni din
limba populara, etc.
 2.2. PREDAREA IN POWER POINT
Prezentarile Power Point sunt cel mai modern mijloc de
predare care permite combinatia imaginilor fixe si mobile care pot fi
imbogatite progresiv odata cu progresul comentariilor formatorului.
Prezentarile Power Point sunt folositoare cu conditia sa nu fie
utilizate abuziv efectele multimedia. In ceea ce priveste, o
prezentare Power Point este utila si ajuta la instruire/predare atata
timp cat ramane simpla, clara, fara prea multe efecte multimedia.
Prezentarile PP pot fi folosite in procesul de predare integral
sau numai in anumite secvente ale lectiei: captarea atentiei,
reactualizarea cunostintelor, asigurarea feed-back-ului.
 Prezentarile PP folosite in predarea fabulei sunt foarte indragite
de cei mici fiind atractive prin imaginile prezentate, dar si prin
jocurile si exercitiile propuse. In cadrul unei predari in PP, elevii
“fac cunostinta” nu numai cu personajele fabulei respective, dar si
cu autorul acesteia. Unul dintre avantajele folosirii acestui mod de
predare este acela ca sunt antrenate si grupuri mari si grupuri mici
de elevi, fiindu-le captata mult mai usor atentia, deoarece elevii sunt
atrasi din ce in ce mai mult de tehnologia moderna.
 CE ESTE FABULA? EXERCITII CU ELEVII

Deoarece in cadrul unei lectii de predare sau consolidare a fabulei

sunt folosite si exercitiile, am prezentat o serie de exercitii menite sa fixeze
cunostintele elevilor despre anumite fabule. Dintre acestea amintim:
o Exercitii tip intrebare: Cu ce se incheie fabula “Musca la arat”?
o Exercitii de completare a spatiilor libere: Fabula are doua parti: …….. si
………. .
o Exercitii de inlocuire a unor grupuri de cuvinte cu un singur cuvant cu sens
asemanator: trecut in zbor - ……………..
o Exercitii de completare dupa model: furnica – furnici
o Exercitii de completare cu semnele de punctuatie corespunzatoare.
o Rebusuri
o Exercitii in care sa descopere cuvinte cu sens opus in anumite proverbe
“Strange bani albi pentru zile negre”
LA FONTAINE SI CELE MAI INDRAGITE FABULE
DE COPII

Fabula a fost ridicata de La Fontaine la o perfectiune la care

inaintasii sai nici nu visau, iar cei care i-au urmat nu au putut sa o
atinga. De aceea se poate spune ca La Fontaine este fara rival cel
mai mare fabulist al tuturor timpurilor.
“Corbul si vulpea”, “Greierele si furnica”, “Vulpea si
strugurii”, “Broasca si boul”, “Dreptatea leului” sunt numai cateva
din fabulele lui La Fontaine pe care le stie aproape toata lumea.
 FABULE ACCESIBILE ELEVILOR

Dintre fabulele accesibile elevilor m-am oprit asupra fabulei

“Cainele si catelul” de Grigore Alexandrescu, fabula in care este
satirizata dorinta celor care vor sa parvina prin orice mijloace,
referindu-se mai ales la acele persoane care tin doar sa vorbeasca
fara sa puna in practica nimic.
O alta fabula la care m-am oprit este “Boul si vitelul” de
Grigore Alexandrescu, creatie care reda sentimentele autorului de
dispret si de dezaprobare fata de lumea timpului sau prin intermediul
actiunii, al personajelor si al naratorului.
“Bivolul si cotofana” de George Toparceanu fabula indragita
de cei mici; prin intermediul ei criticandu-se profitorii care cauta si
gasesc de fiecare data un prilej favorabil de a atrage foloase in
propriul interes.
 “Talharul pedepsit” de Tudor Arghezi este si ea o fabula
indragita de cei mici, satirizandu-se prin intermediul ei prostia si
inganfarea celor mari care se cred puternici si pot ataca vietatile mai
mici.
 JOCURILE DIDACTICE

Prin intermediul jocurilor didactice folosite in majoritatea

secventelor lectiei morala fabulei poate fi usor inteleasa de catre cei
mici.
In cadrul lectiei “Musca la arat” de Alexandru Donici, pentru
a captiva elevii, ora se poate desfasura sub forma unui joc:
o Se impart elevii clasei in trei grupe: ciresarii, cutezatorii si
invingatorii
o fiecarei echipe i se da o sarcina de rezolvat
o castiga echipa care a terminat prima de rezolvat sarcina, dar care a
rezolvat-o si corect
o Jocuri de tipul “Rezolva repede si bine”
o Jocuri de tipul “Potriveste morala cu fabula”
 PROIECTE DIDACTICE
TESTE DE EVALUARE

Predarea unei fabule presupune si realizarea unor proiecte

didactice. In cadrul realizarii proiectelor didactice am urmarit
respectarea particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor,
stabilirea obiectivelor operationale si respectarea evenimentelor
instructionale.
In cadrul lectiilor de consolidare – evaluare se pot folosi atat
fise de lucru cat si fise de evaluare, acestea avand o importanta
semnificativa pentru a vedea daca elevii si-au insusit notiunile
respective sau au inteles morala fabulei.