Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București

Facultatea de Ingineria si Gestiunea Productiilor Animaniele

Specializare TPPA , Grupa 4102

Situatia industriei alimentare din tara

noastra si caile acesteia de redresare
Nume:Tataru Alexandra Adriana
Nume prof.: Ene Dumitru
• ÎN ZILELE NOASTRE, SECTORUL ALIMENTAR ROMANESC ESTE ÎNTR-O RAPIDA CRESTERE STIMULATA SI
DE SCHIMBARILE FRECVENTE ÎN COMPORTAMENTUL DE CONSUM AL ROMANILOR, SEGMENTUL
VANZARII DE ALIMENTE SI BAUTURI CU AMANUNTUL EXTINZANDU-SE ÎN ULTIMII ANI DINCOLO DE
ASTEPTARI. ROMANIA REPREZINTA O ATRACTIE PENTRU COMPANIILE MULTINATIONALE CA URMARE A
NUMARULUI DE CONSUMATORI SI A DISPONIBILITATII RESURSELOR.
• PRODUCATORII ROMANI AU BENEFICIAT DE PE URMA CRIZEI ECONOMICE, ADAPTANDU-SE MAI
BINE SITUATIEI APARUTE, MOTIV PENTRU CARE EXPORTURILE DE PRODUSE ALIMENTARE, BAUTURI SI
TUTUN AU EXPLODAT IN INTERVALUL 2008-2015. LA NIVELUL ANULUI 2008, EXPORTURILE DE
PRODUSE ALIMENTARE, BAUTURI SI TUTUN TOTALIZAU 1.579,8 MILIOANE DE EURO SI REPREZENTAU
4,7% DIN TOTALUL EXPORTURILOR ROMANIEI. IN 2015, EXPORTURILE DE PRODUSE ALIMENTARE,
BAUTURI SI TUTUN TOTALIZAU 4.805 MILIOANE DE EURO SI CONTABILIZAU 8,8% DIN TOTALUL
EXPORTURILOR ROMANIEI.
• VANZARILE PRODUCATORILOR DE ALIMENTE DIN ROMANIA CARE DETINEAU FABRICI IN TARA
NOASTRA AU CRESCUT CU CIRCA 35% ÎNTRE 2008 SI 2013 (INTERVAL PENTRU CARE SUNT
DISPONIBILE DATE). CEA MAI MARE CRESTERE A VANZARILOR A FOST ÎNREGISTRATA DE CATRE
COMPANIILE MULTINATIONALE (42%), COMPARATIV CU COMPANIILE ROMANESTI DIN INDUSTRIA
ALIMENTARA, A CAROR CRESTERE A CIFREI DE AFACERI A FOST DE NUMAI 26% (2/3 DIN CRESTEREA
ÎNREGISTRATA DE CIFRA DE AFACERI A MULTINATIONALELOR).
 CUPRINS
1. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA PIEȚEI ZAHĂRULUI
2. LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE
3. REGIMUL INTERN
4. REGIMUL EXTERN
5. PERSPECTIVELE 2014-2020 ALE PIEȚEI ZAHĂRULUI
6. IMPACTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UE DIN PUNCT DE VEDERE AL
PIEȚEI ZAHĂRULUI
7. OPINIA PERSO
BIBLIOGRAFIE
 ÎN ROMÂNIA EXISTĂ LA 31 IULIE 2015, O PRODUCȚIE MEDIE DE 43774 DE
KG/HA, PE O SUPRAFAȚĂ DE APROXIMATIV 30 DE MII DE HA, FAPT CE SITUEAZĂ
ROMÂNIA PE LOCUL 10 IN TOPUL ȚĂRILOR CULTIVATOARE DE ZAHĂR DIN
UNIUNEA EUROPEANĂ.
Specificare UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015*
Suprafaţa mii ha 28,7 20,4 21,3 21,7 18,8 27,3 28,1 31,0
Producţie medie Kg/ha 26065 34564 38296 38036 35103 26363 36569 43774
Producţie totală mii to 748,8 706,7 816,8 837,9 660,5 719,8 1029, 1357
2
Sursa: 2007 - 2015 - Date INS - Anuarul Statistic al României
* Date INS – Producţia vegetală la principalele culturi agricole în anul 2015 ( date provizorii)
CEI MAI MARI PRODUCĂTORI MONDIALI DE TRESTIE
DE ZAHĂR
LEGISLAȚIA DIN ROMÂNIA

• ORDINUL NR. 619/2015 PENTRU APROBAREA CRITERIILOR DE ELIGIBILITATE, CONDIŢIILOR SPECIFICE

ŞI A MODULUI DE IMPLEMENTARE A SCHEMELOR DE PLĂŢI PREVĂZUTE LA ART. 1 ALIN. (2) ŞI (3) DIN
ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 3/2015 PENTRU APROBAREA SCHEMELOR DE PLĂŢI
CARE SE APLICĂ ÎN AGRICULTURĂ ÎN PERIOADA 2015-2020 ŞI PENTRU MODIFICAREA ART. 2 DIN LEGEA
NR. 36/1991 PRIVIND SOCIETĂŢILE AGRICOLE ŞI ALTE FORME DE ASOCIERE ÎN AGRICULTURĂ, PRECUM
ŞI A CONDIŢIILOR SPECIFICE DE IMPLEMENTARE PENTRU MĂSURILE COMPENSATORII DE
DEZVOLTARE RURALĂ APLICABILE PE TERENURILE AGRICOLE, PREVĂZUTE ÎN PROGRAMUL
NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014-2020;

• ORDINUL NR. 557/2015 PRIVIND RECUNOAŞTEREA ACORDULUI INTERPROFESIONAL PENTRU SFECLA

DE ZAHĂR - RECOLTA ANULUI DE COMERCIALIZARE 2015/2016;

• ORDINUL NR. 815/2007 PRIVIND ACREDITAREA AGENŢILOR ECONOMICI CARE DESFAŞOARĂ

ACTIVITĂŢI DE FABRICAREA ZAHĂRULUI DIN SFECLĂ ŞI/SAU DIN RAFINAREA ZAHĂRULUI BRUT DIN
TRESTIE SAU FABRICAREA IZOGLUCOZEI, PRECUM ŞI A CELOR CARE UTILIZEAZĂ ZAHĂR ŞI/SAU
IZOGLUCOZĂ CA MATERIE PRIMĂ;
 LEGISLAȚIA DIN UE
• UNIUNEA EUROPEANĂ ESTE CEL MAI MARE PRODUCĂTOR DE SFECLĂ DE ZAHĂR, DAR ȘI PRICIPALUL IMPORTATOR DE ZAHĂR
BRUT DIN TRESTIE PENTRU RAFINARE. PIAȚA ZAHĂRULUI DIN UNIUNEA EUROPEANĂ ESTE REGLEMENTATĂ PRIN COTELE DE
PRODUCȚIE, PRINTR- UN PREȚ MINIM DE SFECLĂ DAR ȘI MECANISME COMERCIALE. UE ESTE CEL MAI IMPORTANT PRODUCĂTOR
MONDIAL DE SFECLĂ DE ZAHĂR, CU APROXIMATIV 50% DIN TOTALUL PRODUCȚIEI. CU TOATE ACESTEA, SFECLA DE ZAHĂR
REPREZINTĂ DOAR 20% DIN PRODUCȚIA DE ZAHĂR DIN LUME; RESTUL DE 80% ESTE PRODUS DIN TRESTIE DE ZAHĂR.

• CEA MAI MARE PARTE A SFECLEI DE ZAHĂR A UE ESTE CULTIVATĂ ÎN JUMĂTATEA DE NORD A EUROPEI, UNDE CLIMA ESTE MAI
POTRIVITĂ PENTRU CULTURA SFECLEI DE ZAHĂR. CELE MAI COMPETITIVE ZONE PRODUCĂTOARE SUNT ÎN NORDUL FRANȚEI,
GERMANIA, MAREA BRITANIE ȘI POLONIA. UE ARE, DE ASEMENEA, O INDUSTRIE DE RAFINARE IMPORTANTĂ CARE PRODUCE
ZAHĂR BRUT DIN TRESTIE DIN IMPORT.
- REGULAMENTUL (UE|) NR.1308/2013 DE INSTITUIRE A UNEI ORGANIZĂRI COMUNE A PIEŢELOR PRODUSELOR AGRICOLE ŞI DE ABROGARE A REGULAMENTELOR (CEE) NR. 922/72, (CEE) NR. 234/79 (CE) NR. 1037/2001 ŞI (CE) NR. 1234/2007 ALE
CONSILIULUI PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

- REGULAMENTUL (CE) NR. 952/2006 DIN 29 IUNIE 2006 DE STABILIRE A NORMELOR DE APLICARE A

REGULAMENTULUI (CE) NR. 318/2006 AL CONSILIULUI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE GESTIONAREA PIEŢEI INTERNE

A ZAHĂRULUI ŞI REGIMUL COTELOR

- REGULAMENTUL (CE) NR. 967/2006 DIN 29 IUNIE 2006 DE STABILIRE A NORMELOR DE APLICARE

A REGULAMENTULUI (CE) NR. 318/2006 AL CONSILIULUI PRIVIND PRODUCŢIA PESTE COTĂ ÎN SECTORUL

ZAHĂRULUI

- REGULAMENTUL (CE) NR. 951/2006 DIN 30 IUNIE 2006 DE STABILIRE A NORMELOR DE APLICARE

A REGULAMENTULUI (CE) NR. 318/2006 AL CONSILIULUI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE SCHIMBURILE CU

ŢĂRILE TERŢE ÎN SECTORUL ZAHĂRULUI

- REGULAMENTUL (CE) NR. 828/2009 DIN 10 SEPTEMBRIE 2009 DE STABILIRE, PENTRU ANII DE PIAŢĂ

2009/2010-2014/2015, A NORMELOR DE APLICARE PENTRU IMPORTUL ŞI RAFINAREA PRODUSELOR DIN SECTORUL ZAHĂRULUI ÎNCADRATE LA POZIŢIA TARIFARĂ 1701 ÎN CADRUL ACORDURILOR PREFERENŢIALE

- REGULAMENTUL (CE) NR. 891/2009 PRIVIND DESCHIDEREA SI GESTIONAREA ANUMITOR CONTINGENTE TARIFARE COMUNITARE ÎN SECTORUL ZAHARULUI

- REGULAMENTUL (CE) NR. 951/2006 DIN 30 IUNIE 2006 DE STABILIRE A NORMELOR DE APLICARE A REGULAMENTULUI (CE) NR. 318/2006 AL CONSILIULUI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE SCHIMBURILE CU ŢĂRILE TERŢE ÎN SECTORUL ZAHĂRULUI

- REGULAMENTUL (CE) NR. 828/2009 DIN 10 SEPTEMBRIE 2009 DE STABILIRE, PENTRU ANII DE PIAŢĂ 2009/2010-2014/2015, A NORMELOR DE APLICARE PENTRU IMPORTUL ŞI RAFINAREA PRODUSELOR DIN SECTORUL ZAHĂRULUI ÎNCADRATE LA
POZIŢIA TARIFARĂ 1701 ÎN CADRUL ACORDURILOR PREFERENŢIALE

- REGULAMENTUL (CE) NR. 891/2009 PRIVIND DESCHIDEREA SI GESTIONAREA ANUMITOR CONTINGENTE TARIFARE COMUNITARE ÎN SECTORUL ZAHARULUI

- REGULAMENTUL (CE) NR. 952/2006 DE STABILIRE A NORMELOR DE APLICARE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE GESTIONAREA PIEŢEI INTERNE A ZAHĂRULUI ŞI REGIMUL COTELOR A REGULAMENTULUI CE NR. 318/2006 AL CONSILIULUI

- REGULAMENTUL (CE) NR. 967/2006 DE STABILIRE A NORMELOR DE APLICARE PRIVIND PRODUCŢIA PESTE COTĂ A REGULAMENTULUI 318/2006
Rezultatele cautarii - Suprafata cultivata cu principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Principalele culturi Forme de proprietate
judete UM: Ha
Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare
Sfecla de zahar Total TOTAL 20445 21329 22029 18816 27303 28144 31280 26591
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Rezultatele cautarii - Productia agricola vegetala la principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Principalele Forme de Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
culturi proprietate judete
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone
Sfecla de zahar Total TOTAL 706660 816814 837895 660497 719788 1029209 1398570 1040645
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a publicat spre dezbatere un ordin de ministru care conține cotele de zahăr pentru anul de piaţă 2014-
2015.”În anul comercial 2014/2015, pentru cotele de zahăr pentru întreprinderile/societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr
autorizate din România, sunt aplicabile prevederile art. 136 alin. (2) paragraful al 2-lea din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 din 17 decembrie
2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79
(CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului”, se arată în document.
Piața zahărului româneasc va continua să fie și anul viitor controlată de patru mari jucători, dintre care cea mai mare pondere o au francezii de la
Tereos care, din 2012, dețin fabrica de zahăr de la Luduș. Aici se va concentra 31,90% din producția națională de zahăr în anul comercial
2015/15.

Cota de zahăr
Întreprinderea/societatea comercială
autorizată
% Tone echivalent zahăr alb

Zahărul Oradea SA 27,37 28.651,4

Tereos România SA 31,90 33.391,4

Fabrica de Zahăr Bod 17,58 18.406,0

Agrana România – Sucursala Roman 23,15 24.240,0

Total 100 104.688,8

 Schimburile comerciale bilaterale dintre Uniunea Europeană (UE 27) și România

European Union (EU 27)'s imports from Romania Romania's exports to world European Union (EU 27)'s imports from world

Product
label
Val Val V Val Val
Value Value Value Value Value Value Value Value Value in Value
ue in ue in alue in ue in ue in
in 2011 in 2012 in 2013 in 2014 in 2015 in 2011 in 2015 in 2011 2014 in 2015
2012 2013 2014 2012 2013

Other
sugars, incl.
chemically pure
4,79 6,31 2,96 6,2 8,7 7, 3,052, 3,3 3,5 3,267,51 2,518,
lactose, maltose, 3,224 3,921 6,615 4,888
1 1 9 54 40 308 113 36,173 79,032 8 767
glucose and
fructose, in solid
form; . . .

Molasses
resulting from the 1,93 3,67 4,37 2,0 3,5 5, 515,3 53 63 432,79
1,648 5,129 1,894 4,294 555,115
extraction or 4 2 1 64 94 310 61 7,366 9,007 8
refining of sugar

Sugar
confectionery not
6,33 13,9 9,05 14,83 15, 19, 2 18,91 3,831, 3,7 4,2 4,413,71 3,925,
containing cocoa, 5,815 14,546
5 41 3 2 531 944 1,858 2 494 77,002 32,836 4 151
incl. white
chocolate

Cane or beet
sugar and
30,2 59,4 40,8 166,2 97, 65, 7 36,05 8,153, 7,7 7,6 6,348,41 4,301,
chemically pure 59,231 58,783
89 94 91 37 002 836 5,775 4 390 21,303 09,210 8 631
sucrose, in solid
form

Sursa: http://www.intracen.org/
 Producția recoltată la sfecla de zahăr
STRUCPROHarvested production (1000 t)
CROPS Sugar beet (excluding seed)

GEO/TIME 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
European Union
102.362,35
(EU6-1972,
114.316,56
EU9-1980, 103.814,47
EU10-1985,
123.977,43
EU12-1994,113.890,86
EU15-2004,
107.928,28
EU25-2006,131.008,98
EU27-2013,
101.856,05
EU28) :
European Union
103.631,85
(28 countries)
115.533,56 105.063,62 125.145,44 114.810,09 108.979,00 131.008,98 101.856,05 :
Belgium 4.713,50 5.185,10 4.464,80 5.408,98 4.830,40 4.809,30 5.162,11 4.453,63 3.863,00
Bulgaria 0,10 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,54 0,00
Czech Republic2.884,60 3.038,20 3.064,99 3.898,89 3.868,83 3.743,77 4.424,62 3.421,04 3.847,40
Denmark 2.187,20 1.898,20 2.356,40 2.700,40 2.648,90 1.993,60 2.266,10 2.429,00 :
Germany (until23.002,60
1990 former25.919,00
territory of the
23.431,93
FRG) 29.577,50 27.686,80 22.828,70 29.748,10 22.572,00 :
Estonia 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Ireland 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Greece 1.163,59 1.599,63 761,46 324,40 434,86 340,40 524,33 259,88 270,72
Spain 4.170,70 4.225,40 3.534,52 4.188,54 3.460,23 2.519,48 3.723,31 3.605,11 3.120,79
France 30.306,30 34.913,00 31.874,92 38.106,13 33.739,00 33.749,44 37.931,49 33.503,37 33.472,16
Croatia 1.269,50 1.217,00 1.249,15 1.168,02 919,23 1.050,72 1.392,00 756,51 1.103,00
Italy 4.390,00 3.307,70 3.550,07 3.547,95 2.501,16 2.159,38 3.784,44 2.183,88 :
Cyprus 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Latvia 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Lithuania 339,10 682,00 706,70 877,80 1.003,00 967,10 1.014,40 619,48 780,00
Luxembourg 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Hungary 573,20 737,00 818,94 856,37 881,72 990,72 1.066,75 910,92 1.020,44
Malta 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Netherlands 5.218,50 5.735,00 5.280,43 5.858,00 5.735,00 5.727,00 6.822,00 4.868,26 5.452,80
Austria 3.091,40 3.083,10 3.131,67 3.456,23 3.114,43 3.465,79 4.244,22 2.853,28 3.642,29
Poland 8.715,10 10.849,20 9.972,60 11.674,20 12.349,50 11.234,20 13.488,90 9.364,50 12.997,52
Portugal 137,00 6,61 4,16 7,96 18,89 9,89 13,32 5,76 5,76
Romania 706,66 816,81 837,90 660,50 719,79 1.029,21 1.398,57 1.040,65 997,27
Slovenia 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Slovakia 678,90 898,80 977,69 1.160,70 894,46 1.144,60 1.550,22 1.205,45 1.390,49
Finland 468,00 559,00 542,10 675,70 398,70 459,50 626,30 406,50 459,20
Sweden 1.974,90 2.405,80 1.976,20 2.493,20 2.314,20 2.326,20 2.517,80 1.178,30 1.984,00
United Kingdom7.641,00 8.457,00 6.527,00 8.504,00 7.291,00 8.430,00 9.310,00 6.218,00 5.470,00

sursa: http://www. ec.europa.eu/eurostat

 Producția de sfeclă de zahăr la ha
STRUCPROYield (100 kg/ha)
CROPS Sugar beet (excluding seed)

GEO/TIME 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
European Union
: (EU6-1972,
: EU9-1980,: EU10-1985, : EU12-1994,
: EU15-2004,
: EU25-2006,
: EU27-2013,
: EU28) :
European Union
: (28 countries)
: : : : : : : :
Belgium : : : 756,30 736,80 740,69 817,50 850,80 :
Bulgaria : : : : 0,00 0,00 0,00 418,10 :
Czech Republic
: : 543,60 668,40 632,56 599,96 702,80 593,80 633,50
Denmark : : 601,00 676,00 650,00 605,20 597,00 669,00 :
Germany (until
: 1990 former
: territory of the 643,50
FRG) 743,00 688,50 638,80 798,60 721,70 :
Estonia : : : : : : : : :
Ireland : : : : : : : : :
Greece 825,22 661,83 576,70 589,27 540,18 586,28 666,17 641,73 507,45
Spain : : 762,60 817,69 889,90 898,51 922,10 958,68 943,86
France : : 821,65 927,87 866,00 854,03 932,60 : 836,90
Croatia : : 470,00 : 400,00 520,00 636,00 544,91 :
Italy : : 600,49 : : : : : :
Cyprus : : : : : : : 0,00 :
Latvia : : : : : : : : :
Lithuania : : 462,60 490,00 510,00 546,60 530,00 506,10 500,00
Luxembourg: : : : : : : : :
Hungary : : 583,42 513,97 445,10 48,40 691,98 587,19 618,22
Malta : : : : : : : : :
Netherlands : : 725,00 807,00 789,00 760,00 874,00 833,00 833,00
Austria : : 700,75 742,00 632,20 681,60 838,70 628,00 839,90
Poland : : 491,00 506,00 536,00 529,00 548,00 520,00 517,10
Portugal 863,82 489,78 256,98 247,82 509,27 258,93 376,27 258,93 576,10
Romania 345,64 382,96 380,36 351,03 263,63 365,69 447,11 391,35 410,58
Slovenia : : : : : 0,00 0,00 : :
Slovakia : : 508,99 641,40 455,60 497,70 610,40 560,13 645,69
Finland : : 315,20 382,90 347,90 387,80 382,10 327,40 401,90
Sweden : : : : 557,80 642,00 735,00 608,00 :
United Kingdom
: : 626,00 650,00 700,00 684,00 801,00 690,00 :
sursa: http://www. ec.europa.eu/eurostat
 E L I M I N A R E A S I S T E M U L U I D E C O T E VA M O D I F I C A R A D I C A L P I A Ţ A

• NOUA POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ PROPUSĂ LA MIJLOCUL LUNII OCTOMBRIE DE CĂTRE COMISIA
EUROPEANĂ

(CE) PREVEDE O ÎNCETARE A SISTEMULUI DE PRODUCŢIE ÎN COTE ÎNCEPÂND CU ANUL DE PIAŢĂ 2015/16.

ACEASTA IMPLICĂ ŞI ANULAREA PREŢULUI MINIM GARANTAT PENTRU SFECLĂ ŞI MODIFICĂ RADICAL
ACEASTĂ PIAŢĂ,

FIIND ÎNSOŢITĂ ŞI DE EFECTE NEDORITE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CREŞTEREA VULNERABILITĂŢII

SECTORULUI LA INFLUENŢELE

EXTERNE ŞI ALE BURSELOR DE MĂRFURI, ADESEORI SPECULATIVE.

 Din cauza secetei din unele părți ale Europei și a reducerii suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr,
mai multe țări europene nu-și vor atinge cota UE pentru sezonul 2015-2016. Producția de zahăr alb
a UE va fi mai mică decât cea din 2014-2015 (17,8 mil. tone), în condițiile în care Suedia,
Danemarca, Finlanda și Marea Britanie se vor număra printre statele care vor produce mai puțin
decât cotele introduse după reforma zahărului din 2006.

Uniunea Europeană, cândva al doilea mare exportator mondial de zahăr, s-a

străduit timp de mai mulți ani să-și reducă producția, după ce Organizația
Mondială a Comerțului a decis ca UE să nu mai invadeze piețele mondiale cu
zahăr subvenționat. Pe fondul reducerii producției, o parte din cererea UE de
zahăr a început să fie acoperită de importuri, scutite de taxe sau cu taxe mai
mici. În plus, diminuarea producției interne și creșterea prețurilor a făcut și mai
profitabilă rafinarea zahărului, ceea ce a stimulat și mai mult importurile de
zahăr brut din trestie.

LA SFÂRȘITUL LUNII OCTOMBRIE 2015, PREȚURILE LA ZAHĂR, ÎN EUROPA

OCCIDENTALĂ, SE SITUAU LA NIVELUL DE 495 DE EURO PE TONĂ, ÎN TIMP
CE PREȚUL LA ZAHĂRUL ALB CU LIVRARE ÎN ZONA MEDITERANEI ERA LA
NIVELUL DE 525 EURO/TONĂ, CREȘTERE SEMNIFICATIVĂ FAȚĂ DE ACEL
MINIM ISTORIC DE 430 EURO/T DE LA FINELE ANULUI 2014. CU TOATE
ACESTEA, ȚĂRILE DIN REGIUNE VOR UTILIZA ZAHĂRUL RĂMAS DE ANUL
TRECUT PENTRU A FACE FAȚĂ VÂNZĂRILOR DIN ACEST SEZON. EXISTĂ ÎN
CONTINUARE STOCURI SUFICIENTE DE ZAHĂR, A DECLARAT CLAUDIU
COVRIG, ANALIST LA KINGSMAN GENEVA LA RÂNDUL SĂU, COMISIA
EUROPEANĂ A SUBLINIAT CĂ NU VOR EXISTĂ PROBLEME CU
APROVIZIONAREA CU ZAHĂR ÎN PERIOADA URMĂTOARE.
Sursa: http://www.apia.org.ro/
CONCLUZII
• SUPRAFETELE CULTIVATE CU SFECLA DE ZAHAR AU SCAZUT MULT DUPA 1989, DAR IN MOMENTUL

• ACTUAL SI IN VIITOR, CULTURA SFECLEI DE ZAHAR VA TREBUI SA FIE IN ATENTIA CENTRELOR DE CONSULTANTA DE LA
SATE SI COMUNELE DIN FIECARE JUDET AL TARII PENTRU REORIENTAREA STRUCTURII CULTURILOR.

• ASTAZI SE POATE FOLOSI SAMANTA MONO-GERMA DE SFECLA CARE USUREAZA MULT LUCRAREA DE
RARIT DIN CULTURA SFECLEI DE ZAHAR.

• TREBUIE RETINUT CA SFECLA DE ZAHAR LASA TERENUL AFANAT SI FARA BURUIENI DAR NECESITA SI UN PAT
GERMINATIV AFANAT, UMED PENTRU O RASARIRE UNIFORMA SI PLANTUTE FRAGEDE.

• CELE MAI BUNE PREMERGATOARE SUNT ORZUL, INUL, CARTOFUL SI SECARA. NU SUPORTA MONOCULTURA
DIN CAUZA ATACULUI CU NEMATOZI, RATISOARA, GARGARITA, MOLIA SFECLEI.

• NU SE RECOMANDA CULTIVAREA DUPA PORUMB SI FLOAREA SOARELUI DIN CAUZA DAUNATORILOR. ESTE
O MARE CONSUMATOARE DE AZOT, PENTRU CA ARE NEVOIE DE MASA FOLIARA BOGATA DAR IN EXCES AZOTUL
DEVINE DAUNATOR.

• VALORIFICA FOARTE BINE GUNOIUL DE GRAJD APLICAT DIRECT CULTURII DE SFECLA DE ZAHAR. IN
CONDITII DE IRIGARE VALORIFICA SI MAI BINE INGRASAMINTELE ATAT CELE CHIMICE CAT SI PE CELE ORGANICE.

• PREFERA ARATURA ADANCA DE TOAMNA URMATA DE PREGATIREA PATULUI GERMINATIV IN PRIMAVARA.

SAMANTA MONOGERMA DE SFECLA INDIFERENT CA ESTE MONOGERMA GENETIC SAU MECANIC TREBUIE SEMANATA
MAI LA SUPRAFATA CU 1 CM.

• REUSITA FOLOSIRII ERBICIDELOR DEPINDE DE AMESTECAREA ERBICIDELOR CU PAMANTUL MAI ALES LA CELE
VOLATILE.
1. HTTP://WWW.TRADEMAP.ORG/TRADESTAT/COUNTRY_SELCOUNTRY_MQ_TS
.ASPX
2. HTTP://EUR-
LEX.EUROPA.EU/SEARCH.HTML?QID=1480935941175&TEXT=SFECLA%20DE%
20ZAHAR&SCOPE=EURLEX&TYPE=QUICK&LANG=RO
3. HTTP://EUROPA.EU/GENINFO/QUERY/RESULTACTION.JSP?QUERYTEXT=ZAH
AR&EUROPA_SEARCH_SUB
4. HTTP://STATISTICI.INSSE.RO/SHOP/
5. HTTP://WWW.EC.EUROPA.EU/EUROSTAT