Dr.

Dumitru Adrian
 Definirea termenilor
 În accepțiunea actuală termenul de tumora este sinonim cu
neoplasmul, deși etimologic, termenul derivă din latinescul
“tumor” (umflatură), care desemnează orice tumefiere tisulară
indiferent de cauza (neoplazica, inflamatorie, circulatorie).
Neoplasm ( gr. Νεο- “nou" + πλάσμα - ‘’plasma’’, -
materie/formă/formațiune,)= populaţie celulară caracterizată printr-o
proliferare excesivă, nestăvilită, autonomă, care nu mai răspunde la
mecanismele normale de control şi influenţele ţesuturilor adiacente şi cu
capacitatea de a disemina pe diferite căi la distanţă de locul de origine.
Populaţia descinde dintr-o celulă suşă transformată (clonă celulară) care, prin
dezvoltare anarhică, duce în final la dezvoltarea unei tumori benigne sau
maligne
Termenul de cancer = denumirea comună pentru orice fel de tumoră
malignă (lat.“cancer” – crab/rac). Noțiune introdusă de Hippocrate din Kos
și dezvoltata apoi de Pavel din Aegina (chirurg bizantin ce a practicat
medicina la Alexandria), care au observat ca tumorile maligne au ramificații
și se ancorează de țesuturile din jur asemeni crabului care își înfige cleștii în
nisip…
 Pavel din Aegina
(c. 625?–690 dHr.)
Consacră termenul
de ,,cancer’’ pentru
a descrie tumorile
maligne

Hippokrátēs; c. 460 iHr, – c. 370 iHr

Folosește prima data termenul
,,karkinos’’

Papirusul Edwin Smith- cel mai vechi izvor istoric scris

în care se menționează o formă de cancer -3000iHr.
 Definirea termenilor
 Stabilirea nomenclaturii care are la bază criteriul histogenetic
 tumorile benigne au denumirea provenită din numele ţesutului sau
organului de origine, la care se adaugă sufixul ,,-om“( există excepții =
melanom, mezoteliom, etc.)
 tumorile maligne → sufixul este:
 “-sarcom” pentru cele provenite din ţesuturile mezenchimale şi
 ”-carcinom” pentru cele de origine epitelială.

Celula/țesutul de Tumora benignă Tumora malignă

origine
Epiteliu Papilom Carcinom scuamos
Celule glandulare Polip/adenom Adenocarcinom
Fibroblaste Fibrom Fibrosarcom
Adipocite Lipom Liposarcom
Mușchi neted Leiomiom Leiomiosarcom
Mușchi striat Rabdomiom Rabdomiosarcom
Os Osteom Osteosarcom
 Definirea termenilor
• Tumorile hematiilor și a limfocitelor sunt
maligne – limfoame, leucemii, mielom multiplu,
policitemia vera
• Tumorile celulelor neurale si gliale și ale
structurilor de suport neural sunt:
neuroblastomul (precursori de celule nervoase),
glioame și meningioame
• Tumorile celulelor germinale: seminoame,
teratoame, teratocarcinomul, coriocarcinomul
• Tumorile mixte au celule tumorale epiteliale și
stromale ex:
Benigne – adenomul pleomorf de parotidă
Maligne – carcinosarcoamele s.a.
 Definirea termenilor
• Tumoră Mixtă =combinația a 2 tipuri tumorale în
aceeași tumoră
• Teratom =tumoră alcătuită din țesuturi derivate din
≥2/3 straturi de celule germinale (ectoderm,
mezoderm, endoderm)
• Blastom =tumoră malignă dezvoltată dintr-un tip
celular (nediferențiat) embrionar
• Hamartom=formațiune pseudotumorală (benignă)
alcătuită din elemente celulare native țesutului la
nivelul căruia se dezvoltă, dispuse dezorganizat și cu
aceeași rată de creștere ca țesuturile din jur.
• Coristom=formațiune pseudotumorală (benignă)
alcătuită din insule de țesut ectopic
 Malign vs. Benign
Carecteristici Tumori benigne Tumori maligne
generale
Capsulate, bine delimitate Neîncapsulate, imprecis delimitate
Prezența capsulei
Nu invadează Invadează
Invazia țesutului
adiacent
Cresc lent Cresc rapid
Creștere
Nu metastazează Metastazeazaă
Metastazare
Crestere coezivă. Capsula & MB Slab coezive și infiltrative.
Invazia locală
sunt intacte
Autolimitată, uneori regresie Evoluţie continuă până la deces
Evoluție
Lent, progresiv, index mitotic Variabila.
Rata de creștere
normal (mitoze puține, cu Mitoze mai frecvente și pot fi
aspect normal) anormale.
Bine diferențiate, celule De la bine diferențiate -
Diferențierea
asemănătoare cu cele ale anaplazic, grad marcat de
țesutului normal din care provin pleomorfism celular și nuclear
 Tumori benigne
1. PAPILOM
2.POLIP ADENOMATOS TUBULAR SIGMOIDIAN
3.FIBROADENOM MAMAR
4.HEMANGIOM CAPILAR CUTANAT
5.LEIOMIOM UTERIN
6.ADENOM PLEOMORF DE PAROTIDĂ
7.CHIST DERMOID OVARIAN
8.SCHWANNOMUL
 Papilomul
Def: Formațiune tumorală benignă a epiteliilor
de tip pavimentos keratinizat sau nekeratinizat .
Aceeași denumire se folosește și pt tumorile benigne epiteliale cu
proliferare intraductală( ex ;la nivelul ductelor de excreție ale
glandei mamare)
Localizari frecvente: la nivelul pielii, mucoasei cavitătii bucale,
laringe, esofag, mucoasa perineală, vezica urinara.
MACROSCOPIC : formațiune sub forma unei excrescente
/proeminente, de regulă de culoarea țesutului învecinat, cu
suprafata netedă sau rugoasă, consistență scăzută sau ferma în
funcție de gradul de keratinizare. După aspectul bazei de
implantare se deosebesc papiloame sesile și papiloame pediculate
.Papiloamele pot fi unice sau multiple.
 Papilomul- aspecte macroscopice

Papiloame cutanate, periorbitale unice sau multiple

Hirsuties coronae glandis/ papiloame hirsutoide Multiple papiloame ale corzilor vocale
 Papilomul cutanat
 Microscopic: histopalologic papilomul se caracterizează
prin urmatoarele modificări:
-limita dintre epiderm și derm (papile dermice și crește
interpapilare) este accentuată, aspect cunoscut sub denumirea
de papilomatoză
-acantoză: îngroșarea stratului malpighian
-hiperkeratoză: îngroșarea stratului cornos + la periferie
keratină eozinofilă se desprinde în lamele de exfoliere

În derm, uneori, pot fi prezente infiltrate inflamatorii

predominant limfocitare, dispuse perivascular.
Papilomul cutanat–aspecte microscopice

Papilomatoza
Acantoza
Hiperkeratoza
 Forme particulare de papilom
Veruca vulgară (“negul”)
 Papilom clasic + prezența de celule infectate viral (HPV) =koilocite), cu halou
perinuclear la nivelul stratului granular/cornos superficial
Papilomul de la nivelul mucoaselor

Papilom urotelial

Papiloame de duct lactifer

Papilom mamar intraductal

 Polipul
 Def: Tumoră benignă a epiteliilor cilindro-cubice
dezvoltată la suprafața mucoaselor cu protruzionarea
în lumenul cavităților ( creștere exofitică)
Localizare: nas, tub digestiv, endometru, etc.
 MACROSCOPIC : Formațiune tumorală exofitică, de
dimensiuni variabile (mm- 1, 2 cm maxim) , cu
suprafața netedă, lucioasă, umedă, având baza de
implantare pediculată sau sesilă. Există situații când
se întâlnesc multipli polipi iar boala poartă numele
de polipoză.
 Polipii pot fi non-neoplazici (polipi hiperplazici,
hamartomatoși, polipi Peutz-Jeghers, inflamatorii,
limfoizii etc) sau neoplazici/adenomatoși (tubulari,
viloși, tubulo-viloși
 Polipul
Aspecte macroscopice

Polipi colonici (sesil si pediculat)

Polipoză colinică familială ( multipli

polipi sesili si pediculați)
 Polipul – aspecte microscopice
 Tumora este alcatuită din numeroase structuri
glandulare al căror perete conține celule înalte,
uninucleate, așezate pe membrana bazală, ce au în
citoplasmă mici picături de mucus; uneori lumenul
glandular este dilatat. Tumora prezintă un ax
conjunctivo-vascular.
 Stroma laxă are un redus infiltrat limfomononuclear,
probabil pe seama unor agresiuni mecanice.
 Uneori celulele glandulare pot prezenta pseudostratificări
(aspect de palisadă) mai ales la suprafața polipului.
 Atipiile citologice și absența diferențierii sunt cele
mai clare diferențe între polipii neoplazici și cei
hiperplazici (non-neoplazici)
Polipi non-neoplazici – aspecte
microscopice

Polip hiperplazic (cripte în stea și

hiperplazie de celule goblet)

Popil hamartomatos (juvenil)

pediculat cu glande dilatate chistic
 Polipi non-neoplazici – aspecte
microscopice
Polipi hiperplazici sesili

 Cripte in stea si
hiperplazie de celule
goblet
Popilii neoplazici –aspecte microscopice
Polip (adenom) tubular=(maxim 25% vilos);
Microscopic: glande uniforme: celule înalte, slabă diferențiere
mucosecretorie, nuclei prezintă pseudostratificări atât în suprafață cât și în
profunzime ,nu depășesc muscularis mucosae. Se pot transforma malign; sub
1 cm, tm = 1% peste 2cm, tm = la 40% ).
Polip(adenom)vilos = uneori de dimensiuni mari. Tumora de obicei sesilă
lobulată, ulcerată sau hemoragică. Are > 50% structura papilară/viloasă de
epiteliu înalt, mucosecretor, pe axe fibrovasculare .Este o leziune
precanceroasă

Polip(adenom) tubulo-vilos = componenta viloasă 25 - 50 %

Componenta tubulară este reprezentată de celule tumorale dispuse sub
formă de tubi deformați, tapetați de epiteliu cu diverse grade de displazie
(pluristratificare, scăderea mucosecreției, cu sau fără mitoze atipice).
Componenta viloasă este reprezentată de formațiuni digitiforme, subțiri, cu
ax conjunctivo-vascular, tapetate de epiteliul displazic. Trecerea de la
mucoasa normală la epiteliul displazic este bruscă. Musculara mucoasei
este integră, submucoasa nefiind invadată
Popilii neoplazici –aspecte microscopice
Polip tubulo-vilos
Popilii neoplazici –aspecte microscopice

Polip tubulo-vilos
Adenofibromul/Fibroadenomul mamar
Def : Tumoră benignă care se dezvoltă la nivelul glandei
mamare, fiind o proliferare compusă din țesut
conjunctiv fibros și țesut glandular.
 Poate fi solitară sau multiplă. Tumora este hormon-
dependentă
 Macroscopic: Nodul tumoral bine delimitat de o ,,capsulă
conjuctivă’’; de dimensiuni variabile(2-4 cm sau mai mare),
uneori cu aspect lobulat, culoare alb-gri, consistență fermă.
Tumora este mobilă pe planurile subiacente și frecvent
este localizată în cadranul supero-extern.
Adenofibromul/Fibroadenomul mamar.
Aspecte macroscopice
 Adenofibromul/Fibroadenomul mamar
 Microscopic:
 În jurul canalelor galactofore și a acinilor glandulari se
constată proliferare de țesut conjunctiv care poare avea o
distribuție uniformă, sub formă de manșon (pattern
pericanalicular), sau poate avea o distribuție neuniformă,
deformând ductele și structurile glandulare și conferindu-le
un aspect asemănător ,, coarnelor de cerb’’(pattern
intracanalicular).
 Cele 2 pattern-uri pot coexista, dar poate să domine unul
dintre ele. Pot există spații chistice, iar stroma poate avea
aspect mixoid.
 La periferia tumorii se constată o densificare a fibrelor
de colagen care constituie capsula
Adenofibromul/Fibroadenomul
mamar. Aspecte microscopice

Pattern intracanalicular- aspect de Pattern pericanalicular)

,,coarne de cerb’’
Adenofibromul/Fibroadenomul
mamar. Aspecte microscopice

Fibroadenomul mamar cu predominanța pattern-ului pericanalicular

 Hemangiomul
 Def : Formațiune tumorală benignă cu punct de
plecare din vasele sanguine. De regula cu caracter
congenital ( hamartom –prezența unor structuri în
exces într-un țesut unde se întalnesc de obicei).
 Localizare: piele, subcutanat, mucoase, buze,
cavitatea orală, viscere (ficat,splina, rinichi)
 Macroscopic: -dimensiune variabilă(mm/cm),
culoare roșie-albăstruie. Tumora este plană sau
ușor elevată, rar pediculată,de consistență moale,
cu suprafață neregulată, nu este bine delimitată
si se decolorează la vitropresiune. Epiteliul de
acoperire este de obicei intact.
 -aspect de fragă la nou-nascut, crește rapid
în câteva luni, începe să regreseze la 1-3 ani și dispare
la 5 ani la aprox 80% din cazuri.
 Hemangiomul –aspecte macroscopice
1

2
Hemangioame cutanate (1, 2, 3) Hemangiom hepatic(4)

4
3
 Hemangiomul – aspecte microscopice
 Epidermul este subțire. La nivelul dermului se identifică
numeroase vase sangvine de dimensiuni diferite ( capilare
 caverne vasculare), grupate, cu peretele subțire (capilare)
cu celulele endoteliale turtite. Lumenele vasculare conțin
hematii. Limitele tumorii nu sunt bine definite
 Hemangiomul – aspecte microscopice

Hemangion cavernos

Hemangiom juvenil(capilar)
 ..All you have to
decide is what to do
with the time that is
given to you..