Morfologia dintilor

temporari

- Curs 3 -
Morfologia dintilor temporari

• Cuprinde 20 de dinti, cate 5 pe fiecare

hemiarcada;

• Au culoare alba, usor albastruie (dintii

permanenti au culoarea alb-galbui);
Dentitia temporara
1. Dimensiune:

− frontali cu 1/3 mai redusi decat cei permanenti;

− molari cu 1/3 mai redusi decat cei permanenti;
− molarii vor fi mai mari decat dintii lor succesori
(premolarii);
− molarul 1 maxilar > premolarul1 superior cu 0,1 mm;
− M1 mandibular: 0,7 mm;
− M2 maxilar: 1,4 mm;
− M2 mandibular: 2,7 mm.
2. Pozitia de eruptie:
− mai verticala la dintii temporari decat la cei permanenti;

3. Forma coroanei:
− coroanele dintilor temporari sunt mai scurte si mai
rotunjite, par mai globuloase, au o zona de retractie la
nivelul coletului ce este accentuata de existenta unei
protuberante de smalt plasata imediat deasupra lui;
− cuspizii:
a) mai ascutiti imediat dupa eruptie decat cei ai dintilor
permanenti
b) cu timpul are loc abraziunea fiziologica(cuspizi + varf C);
− frontalii temporari nu au lobi de crestere;
3. Suprafetele de contact:
- se maresc odata cu inaintarea in varsta
- implicatie clinica: obturatiile se modeleaza mai atenuat;

4. Cavitatile pulpare:
- Camera pulpara este mai voluminoasa decat la D.P;
- implicatie clinica: deschiderea accidentala in timpul
tratamentelor;
- forme asemanatoare cu ale coroanei;
- coarne foarte apropiate de suprafata.
5. Radacinile:

- Sunt mai lungi, mai subtiri fata de coroana decat la dintii

permanenti;

- de 2 ori mai lungi ca la dintii permanenti (mai ales la canin);

- frontalii sunt monoradiculari;

- molarii sunt pluriradiculari;

- pornesc direct de sub podeaua camerei pulpare, fara

trunchi comun.
 INCISIVII TEMPORARI:

1. Trasaturi de grup:

- Sunt in numar de 8 (4 superiori si 4 inferiori);

- pozitii: 1 sau 2 de la linia mediana;

- Forma coronara asemanatoare celor permanenti, dar

dimensiuni mult mai reduse; forma coronara este mult mai
constanta, iar variatiile de dimensiuni ale lateralilor sunt
extrem de rare.
1. Trasaturi de grup (continuare):

- Pe fata orala: - cingulum mai putin accentuat;

- Fata vestibulara este usor convexa, iar cea palatinala este
concava;

- Marginea incizala este neteda, unghiul mezial este mai

ascutit iar cel distal mai rotunjit;

- Centralii inferiori au unghiuri inegale;

- Incisivii temporari nu prezinta lobi de crestere;

- Exista un singur canal larg, ovalar , care se termina cu
foramenul apical larg.
Incisiv central superior temporar stanga
1. Trasaturi de grup (continuare):

- camera pulpara: voluminoasa in raport cu dintele, are

forma de evantaj cand este privita dinspre vestibular;

- zona de pulpa mezio-vestibulara este foarte aproape de

suprafata;

- radacini: monoradiculari, in zona apicala, radacina

prezinta o inclinare spre V si D in concordanta cu
deplasarea intraosoasa a succesionalilor
2. Caractere individuale:

- incisivul central superior:

- are diametrul M-D mai mare decat cel cervico-incizal;
- are cingulumul cel mai proeminent;
- canal radicular ovalar, lung;
- incisivul central inferior:
- cei mai mici dinti;
- cingulum foarte redus;
- unghiuri incizale simetrice;
2. Caractere individuale (continuare):

- incisivul lateral superior:

- are cingulum mai mic decat al IC;
- unghiurile incizale sunt inegale;
- este mai mic decat IC superior;
- incisivul lateral inferior:
- seamana cu incisivul central inferior, dar este mai
mare in dimensiuni decat acesta;
Centralii (I) si lateralii (II) inferiori – vedere vestibulara si linguala
 CANINII:

1. Trasaturi de grup:
- Sunt in numar de 4, 2 superiori si 2 inferiori;
- pozitie: 3;
- Au forma clasica de C cu un cuspid agresiv pana
la 4-5 ani cand apare abraziunea fiziologica;
- Dupa 4-5 ani, C devine globulos, scurt, fara
cuspid;
- Prezinta un cuspid ascutit ce se continua cu 2
pante cuspidiene ce se intalnesc pe fetele
proximale in zona cea mai larga a coroanei.
1. Trasaturi de grup (continuare):

- Fata orala: - cingulum, ce se continua spre incizal cu o

creasta de smalt ce imparte suprafata orala in 2 suprafete
concave;
- La caninul superior este mai afectata de abraziune panta
M, iar la caninul inferior este mai afectata panta D;

- camera pulpara este voluminoasa, are forma romboidala;

- Caninii sunt dinti monoradiculari, au radacina de 2 ori mai

lunga decat coroana, iar in zona apicala aceasta este
inclinata spre distal.
Caninii superiori (I) si superiori (II) – vedere
vestibulara si palato-linguala
2. Caractere individuale:

- canin superior:
- este mai mare decat caninul inferior;
- panta meziala a cuspidului este mai mare decat
panta distala;
- varful cuspidului se abrazeaza frecvent – diferentiere
canin temporar/canin permanent;
- Canin inferior:
- mult mai mic decat caninul superior;
- mai inalt si mai ingust;
- panta distala a cuspidului este mai mare decat cea
meziala.
 MOLARII:

1. Trasaturi de grup:
- Sunt mai mici decat cei permanenti;
- Diametrul M-D mai mare decat al premolarilor
care ii inlocuiesc;
- Suprafetele laterale coronare sunt convergente
spre ocluzal;
- Radacinile sunt divergente si pornesc direct de
sub coroana;
- Sunt pluriradiculari, au intre 2 si 3 radacini cu 3-4
canale;
1. Trasaturi de grup (continuare):

- Nu prezinta trunchi comun corono-radicular ca in

cazul D.P;
- Intre radacini se gasesc mugurii succesionali;
- Radacinile sunt lungi si subtiri;
- Peretii radiculari sunt subtiri;
- Canalele radiculare sunt inguste si sinuoase;
- Orificiile de patrundere in canalele radiculare sunt
dispuse in mod constant la periferia podelei
camerei pulpare;
1. Trasaturi de grup (continuare):

- sunt dinti pluricuspidieni, au intre 3 si 5 cuspizi;

- Au santuri intercuspidiene care se prelungesc pe

fata vestibulara si fata orala printr-un sant scurt si
putin adanc si se termina cu o gropita (M2);
2. Caractere individuale

a) Molarul 1 superior (M1S):

- cel mai mic molar temporar;

- Are frecvent tipar premolarian, cu 2,3-4 cuspizi putin

proeminenti, asemanator cu premolarul 1(cuspizii la
premolar sunt mai proeminenti);

- Diametrul M-D este mai mare decat diametrul V-O;

 Molarul 1 superior (M1S): (continuare)

- Peretii vestibulari si orali sunt convergenti spre ocluzal

astfel incat diametrul ocluzal este mai mare decat cel
cervical;

- Are 3 radacini: 1 P si 2 V si 3 canale: 1 P si 2 V;

- Camera pulpara este voluminoasa, cornul M-V este cel

mai aproape de suprafata
 Primul molar superior: a – privire vestibulara; b –
privire palatinala; c - fata ocluzala tip premolar; d – fata
ocluzala tip molar
b) Molarul 1 inferior (M1I):

- Are frecvent tipar molariform;

- Diametrul M-D este mai mare decat diametrul V-Oral;
- Este mai mare decat M1 superior;
- Prezinta 4 sau 5 cuspizi: 2, 3 V si 2 Orali;
b) Molarul 1 inferior (M1I) - continuare:

- Prezinta tuberculul Zucker-Kandl evident;

- Are 2 radacini: una meziala si una distala(cea meziala

este voluminoasa) si 3-4 canale: 2 canale pe radacina
meziala si 1-2 canale pe radacina distala;

- Pe suprafata ocluzala exista o creasta transversala de

smalt ce uneste cuspidul M-V de cel M-L
Primul molar inferior: a – vedere vestibulara;
b – vedere linguala; c – fata ocluzala
c) Molarul 2 superior (M2S):

- molarul de 6 ani in miniatura;

- Seamana cu M1 definitiv, dar este mai mic;

- Suprafetele V si O convergente spre ocluzal;

- Fata P – tuberculul lui Carabelli;

- Are 4 cuspizi: 2 V si 2 Orali;

c) Molarul 2 superior (M2S) - continuare:

- Prezinta o creasta oblica de smalt care uneste cuspidul M-

P cu cel D-V;

- Camera pulpara este voluminoasa cu 4 coarne pulpare,

cornul M-V este cel mai apropiat de suprafata;

- Are 3 radacini: 1P, 2 V si 3 canale: 1 P si 2 V;

 Molarul secund superior: a – vedere
vestibulara; b – vedere palatinala; c – fata
ocluzala
d) Molarul 2 inferior (M2I):

- cel mai voluminos dinte, cu 2,7 mm mai mare decat

premolarul 2;
- Seamana cu M1 inferior definitiv;

- Coroana are un aspect globulos;

- Prezinta 4-5 cuspizi cu dimensiuni aproape egale: 3

vestibulari si 2 Orali;

- Are 2 radacini: M si D si 3-4 canale: 2 M si 1-2 D;

Molarul secund inferior: a – vedere vestibulara;
b – vedere linguala; c – fata ocluzala
 PARTICULARITATILE DE STRUCTURA ALE
DINTILOR TEMPORARI

1. Smalt:

- grosime 1 mm;
- este mai poros decat smaltul D.P.;
- se abrazeaza mai usor;
- prezinta un strat superficial de smalt aprismatic mai
rezistent la atacul acid;
- orientarea prismelor de smalt: prisme paralele cu axul
lung al dintelui la nivel ocluzal si orizontale la colet.
2. Dentina:

- grosime 2-3 mm;

- canaliculele dentinare mai largi, mai ales la

jonctiunea smalt-dentina => difuzarea germenilor
microbieni in carie se va face mai rapid la DT;
2. Dentina (continuare):

- podeaua camerei pulpare la DT este mai subtire

si mai poroasa cu numeroase canalicule
dentinare ce comunica cu spatiul parodontal =>
difuzarea infectiilor din camera pulpara in spatiul
periodontal.
3. Cementul:

- mai subtire ca la DP;

- relatia dintre smalt-cement este:

- in 60% din cazuri cementul nu acopera
smaltul (se termina cap la cap);

- in 30% din cazuri - spatii intre cement si

smalt;

- in 10 % din cazuri smaltul acopera cementul.

4. Pulpa dentara:

- camera pulpara este voluminoasa;

- are aceleasi componente ca la dintii permanenti:

celule, fibre, vase, nervi;

- odata cu avansarea in varsta ele sufera

fenomene de imbatranire (modificari regresive)
Molarul 2 temporar superior exfoliat de pe
arcada