GÂNDIREA ECONOMICĂ

DIN ANTICHITATE ŞI
EVUL MEDIU
 PRECURSORII ŞTIINŢEI ECONOMICE

gândirea gândirea gândirea

etico-normativă etico- economică
din Orientul filosofică din agrară din
antic Grecia antică Roma antică

ideile ideile
etico-economice etico-
creştine economice
musulmane
 PRIMELE SURSE DE CUNOŞTINŢE CU
CARACTER ECONOMIC
Ţara Denumirea sursei
Egiptul Antic “Învăţămintele” (Învăţămintele regelui
Heracleopol pentru fiul său “Meriacr”,
“Învăţămintele lui Ipuver”, “Învăţămintele lui
Ahtoi, feciorul lui Duaf”)

Babilonul Antic Codul lui Hammurabi

India Antică Legile lui Manu “Artaastra”
China Antică Laozi “Careta drumului şi a virtuţii”; Confucius
“Discuţii şi sugestii”, “Huan-Ţze”

Grecia Antică Ideile lui Xenofon

IDEILE ECONOMICE REFLECTATE
ȊN OPERELE :

 Controlul resurselor materiale şi

umane ;
 Evidenţa pământului ;
“Învăţămintele”  Evidenţa roadei şi repartizarea ei ;
 Rolul masiv al statului ȋn economie.

“Codul lui  282 articole ce reglementau tranzacţiile

de vânzare-cumpărare, arendă,
Hammurabi” creditare.
“ARTAASTRA”

 Reglementarea preţurilor la pâine şi

“CONFUCIUS” metale preţioase ;
 Crearea rezervelor publice de pâine
şi produse stategice ;
 Înlocuirea impozitelor directe prin
indirecte.
 STATUL IDEAL ȊN VIZIUNEA
GÂNDITORILOR ANTICI
În viziunea lui PLATON
1. Statul este divizat ȋn 3 clase :
filosofi, gardieni, producători.
2. Fundamentul statului ȋl formează
elita, posesoare colectivă a bunurilor.
3. Ordinea ȋn stat este menţinută prin
acţiunea legii diviziunii naturale a
muncii.
4. Statul trebuie să fie o comunitate
agrară, ȋnchisă şi staţionară.
În viziunea lui
ARISTOTEL
1. Statul este divizat ȋn 2 clase :
oameni liberi şi sclavi.
2. Fundamentul statului ȋl formează
mica gospodărie casnică, posesoare
privată a bunurilor.
3. Ordinea ȋn stat este menţinută prin
acţiunea legii dominaţiei şi supunerii.
4. Statul trebuie să fie o comunitate
agrară.
 Marfă

Valoare de Valoare de
schimb întrebuințare

Funcțiile
banilor

Etalon Mijloc de
al valorii schimb
 Crearea Aportul
instituţiilor Romei antice
Cercetarea
economice la eficacitaţii
fundamentale : dezvoltarea activitaţii
Dreptul de gândirii agricole
proprietate şi economice
contractul.
 GÂNDIREA ECONOMICĂ
MEDIEVALĂ CREŞTINĂ
Curentul tomist Curentul nominalist
T.D’AQUINO N.ORESME ,
J.BURIDAN
• Teoria preţului just ; • Ideea că valoarea
• Condiţiile care justifică monedei depinde de
profitul comercial si voinţa monarhului ;
injustitia perceperii
dobânzii. • Valoarea produselor
• Salariul just
depinde de raritatea
şi utilitatea lor.
GÂNDIREA ECONOMICĂ MEDIEVALĂ
MUSULMANĂ

AL BURUNI IBN EL MAKRIZI

KHALDOUN
• Ideea ciclului • Interacţiunea • Cauzele,
economico- ciclului politic manifestarile
social şi a celui şi
economic consecinţele
inflaţiei
 GÎNDIREA ECONOMICĂ
ROMÂNEASCĂ
Deceneu. (sec. I î.Hr)
Deceneu a trait în sec. I î.Hr. ,devenind un simbol al înțelepciunii și
spiritualității străbunior noștri.
*Deceneu a căutat sa-i convingă pe consîngenii
săi să devină mai cumpătați în consum și mai modești în comportament,
debarasîndu-se de un șir de deprinderi urîte cum ar fi :beția ,desfrîul etc.
*El considera asemenea lui Platon ți Aristotel că dezvoltarea economiei
trebuie să fie subordonată atingerii anumitor idealuri de ordin moral.
*Deceneu i-a convins pe semenii săi că prosperitatea și unirea lor într-un
stat unic ,stabil și puternic e posibilă doar în urma unor transformări
radicale sufletești