Victor Luncasu

Definitia motorului Stirling

Motorul Stirling defineşte o maşină termică cu
aer cald cu ciclu închis regenerativ. În acest
context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul de
lucru este într-un spaţiu închis numit sistem
termodinamic; "regenerativ" se referă la
utilizarea unui schimbător de căldură intern
care măreşte semnificativ randamentul
potenţial al motorului Stirling.
Descriere
În procesul de transformare a energiei termice în lucru mecanic, dintre maşinile
termice motorul Stirling poate atinge cel mai mare randament. Acest tip de motor
poate funcţiona pe baza unei surse de căldură indiferent de calitatea acesteia, fie ea
energie solară, chimică sau nucleară.

Spre deosebire de motoarele cu ardere internă, motoarele Stirling pot fi mai

economice, mai silenţioase, mai sigure în funcţionare şi cu cerinţe de întreţinere mai
scăzute.

Avantajele motorului Stirling au devenit vizibile în comparaţie cu creşterea costului

energiei, lipsei resurselor energetice şi problemelor ecologice cum ar fi schimbările
climatice.
 Un ansamblu motor
Stirling generator electric
cu o putere nominală de
55 kW, pentru utilizare
combinată ca sursă de
căldură şi energie
electrică.
Tipuri de motoare

Alfa Stirling
Beta Stirling
Gama Stirling
Alfa Stirling

Un motor de tip Alfa Stirling conţine

două pistoane de lucru, unul cald şi
altul rece ,situate separat în câte un
cilindru. Cilindru pistonului cald este
situat în interiorul schimbătorului de
căldură de temperatură înaltă iar cel
al pistonului rece în schimbătorul de
căldură de temperatură scăzută.
Acest tip de motor are o putere
litrică foarte mare dar prezintă
dificultăţi tehnice din cauza
temperaturilor foarte mari din zona
pistonului cald şi a etanşării sale
Beta Stirling

Un motor de tip Beta Stirling are un singur

cilindru în care sunt aşezate un piston de
lucru şi unul de refulare montate pe acelaşi
ax. Pistonul de refulare nu este montat etanş
şi nu serveşte la extragerea de lucru mecanic
din gazul ce se dilată având doar rolul de a
vehicula gazul de lucru între schimbătorul de
căldură cald şi cel rece. Când gazul de lucru
este împins către capătul cald al cilindrului, se
dilată şi împinge pistonul de lucru. Când este
împins către capătul rece, se contractă şi
momentul de inerţie al motorului, de obicei
mărit cu ajutorul unui volant, împinge
pistonul de lucru în sensul opus, pentru a
comprima gazul. Spre deosebire de tipul Alfa
în acest caz se evită problemele tehnice
legate de inelele de etanşare de la pistonul
cald.
Gama Stirling

Un motor de tip Gama Stirling este un Beta Stirling la care pistonul

de lucru este montat într-un cilindru separat alăturat de cilindrul de
refulare, dar este conectat la acelaşi volant. Gazul din cei doi cilindri
circulă liber între aceştia. Această variantă produce o rată de
compresie mai mică dar este constructiv mai simplă şi adeseori este
utilizat în motoare Stirling cu mai mulţi cilindri.
Alte tipuri de motoare

Inginerii şi inventatorii continuă să fie

preocupaţi de realizarea de noi variante
constructive bazate pe ciclul Stirling. O
deosebită preocupare înconjoară motorul cu
piston rotativ Stirling, având ca scop
transformarea puterii preluate din ciclul
Stirling direct în mişcare rotativă, analog cu
motorul cu piston rotativ cu combustie
internă. Până în prezent nu a fost construit
niciun prototip, dar există o varietate de
concepte, modele, şi au fost înregistrate
brevete. Un domeniu deosebit îl reprezintă
motoarele Stirling "cu piston liber", între
care se enumeră şi cele cu piston lichid şi cele
cu diafragmă.
O variantă de motor Stirling este pompa de
apă cu piston lichid utilizând ciclul Stirling.
Forma cea mai simplă include gazul de lucru,
un lichid şi două supape unidirecţionale.
Lucrul mecanic dezvoltat în acest caz este
utilizat pentru pomparea lichidului.
Avantajele motorului Stirling

Pot utiliza fără modificări orice sursă de căldură, nu numai

cele având la bază un proces de ardere, cum este energia
solară, geotermală, biologică sau nucleară.
În cazul sursei pe bază de combustibil procesul de ardere
poate fi continuu (spre deosebire de motoarele cu ardere
internă), reducându-se semnificativ nivelul emisiilor
poluante.
Cele mai multe motoare Stirling au mecanismele de
acţionare şi etanşare pe partea rece, astfel încât necesită
mai puţin lubrifiant şi au perioade de funcţionare mai mari
între revizii decât alte tipuri de maşini.
Mecanismele de acţionare sunt mai simple decât la alte
tipuri de maşini cu mişcare alternativă, nu sunt necesare
supape şi sistemul de ardere poate fi mai simplu.
Dezavantajele motorului Stirling

Dimensiuni şi costuri, costurile materialelor şi de asamblare a schimbătorului de

căldură din partea caldă ajungand la 40% din cel al întregului motor Stirling.
Probleme privind puterea şi cuplul motor. Un motor Stirling nu poate porni imediat,
având nevoie de o perioadă de încălzire. Acest lucru este valabil pentru toate maşinile
cu ardere externă, dar această perioadă poate fi totuşi mai scurtă pentru motoarele
Stirling decât de exemplu la maşinile cu aburi.
Gazul de lucru. Unele maşini utilizează ca gaz de lucru aer sau azot. Aceste gaze sunt
din punct de vedere termodinamic mai puţin eficiente dar în schimb reduc la minim
problemele legate de etanşare şi completare. Utilizarea aerului comprimat pe post de
gaz de lucru, conţinând o cantitate mare de oxigen, în contact cu materiale
inflamabile sau substanţe cum ar fi lubrifianţii poate duce la explozie. Pe de altă parte
oxigenul poate fi înlăturat cu ajutorul unei reacţii de oxidare.
Utilizările motorului Stirling

Aplicaţii de cogenerare (CHP - Combined Heat

and Power)
Generatoare solare de electricitate
Instalaţii frigorifice Stirling - Cryocooler
Pompe de căldură
Energie nucleară
Motoare de navă, avioane si automobile
Energia geotermală
Motoare pentru diferenţe mici de temperatură
Concluzii

Acest motor Stirling prezintă o mare importanţă pentru satisfacerea

unor necesităţi umane, mai ales că acest tip de motor poate folosi
orice tip de energie, cea mai importantă si nepoluantă fiind energia
solară.
Cu ajutorul acestei energii, motorul ne poate fi de folos in domeniul
naval, aerospaţial, dar şi terestru, acest caz ajutând la diminuarea
poluării şi sporirea siguranţei persoanelor care utilizează aceste
motoare deoarece cele cu ardere internă sunt mai periculoase.
Motorul Stirling, deasemenea, este foarte important deoarece in
cadrul industriei nucleare, acesta produce energia electrică înlocuind
turbinele cu abur.
Este un dispozitiv vital pentru omenire, acest lucru având ca
argument drept faptul că motorul Stirling asigură furnizarea în mod
eficient şi în permanenţă a căldurii.