LP 2 Principii generale de preparare a cavităţilor

 1. Deschiderea procesului carios

urmăreşte îndepărtarea smalţului demineralizat, modificat de culoare, nesusţinut de
dentină de la marginile cavităţii şi crearea unui acces suficient de larg pentru a putea
actiona cu instrumentarul adecvat în etapele următoare de preparare a cavităţii.

 Abordarea procesului carios trebuie sa tina cont de respectarea principiului biologic al

ECONOMIEI TISULARE.

 1.1 Acces direct- când se pătrunde în procesul carios de pe acceaşi faţă a dintelui cu
cea pe care este situat procesul carios

 1.2 Acces indirect- când se părtunde în procesul carios de pe o altă faţă a dintelui
faţă de cea pe care este situat procesul carios

 1.3 Acces faclitat- printr-un mijloc de separare rapidă sau lentă se creează spaţiu
suficient pentru a avea ulterior acces direct
1.1 Acces direct

Clasa I
-partea hasurata reprez
extinderea
demineralizarii
dentinare sub boltile
cuspidiene
Clasa II
-Dinte vecin absent
sau cu distrucţie
coronară
-Treme
-Dinte malpoziţonat
-Procesul carios
întrerupe creasta
marginală vestibulară,
orală sau ocluzală
-Două procese
carioase în oglindă
Clasa III
-Dinte vecin absent
sau cu distrucţie
coronară
-Diasteme
-Dinte malpoziţonat
-Procesul carios
întrerupe
continuitatea crestei
marginale de smalt
vestibular sau oral
-Două procese
carioase în oglindă
(Acces frecvent
dinspre fata orala)
Clasa IV
-Accesul direct
pe la nivelul
unghiului
incizal
afectat(distrus)
Clasa V
- Acces direct
uneori fiind
necesara izolarea
parodontiului
marginal
1.2 Acces indirect

Clasa II

- De pe creasta
marginală ocluzală
(cavitate proximo-
ocluzală)
Cavitati ultraconservative

Clasa II
-De pe faţa ocluzală din foseta supraiacentă
procesului carios superficial in S si D care de
regula debuteaza la extremitatea apicala a
punctului de contact - cavitate tip tunel
(conserva creasta marginala)

Clasa II
-De pe faţa orală sau vest. - cavitate de tip şanţ
(conserva creasta marginala ± punctul de
contact)
Instrumentar pt.deschiderea procesului carios:

-Manual: toporişti şi dălţi de smalţ(act.in axul d.)

-Rotativ: freze sau pietre diamantate sferice,
cilindrice, freze 330, 245, freze de fisurotomie
-Cu frezele sau pietrele diamantate se
acţionează la viteze ridicate când se urmăreşte
lărgirea accesului şi la viteze convenţionale
cind se urmăreşte îndepărtarea smalţului
nesusţinut de dentină de la marginile cavităţii
2. Îndepărtarea dentinei infectate- urmăreşte îndepărtarea în
totalitate a dentinei infectate şi menţinerea dentinei afectate,
cu condiţia remineralizării acesteia
Dentina infectată este demineralizată, are matricea colagenică
distrusă şi prezintă un nivel înalt de contaminare microbiană
Dentina afectată este demineralizată, are matricea colagenică
intactă şi un nivel mai scăzut de contaminare microbiană

Diferenţa clinică între cele două straturi de dentină se face pe

baza culorii şi consistenţei acestora.
În cazul leziunilor cronice dentina infectată este moale,
dentina afectată este mai dură si mai închisă la culoare.
În cazul leziunilor acute, diferenţa dintre straturi se
realizează foarte greu, motiv pentru care se pot utiliza
coloranţii dentinari (ex: roşu acid)
 Dezavantajele coloranţilor dentinari:
-unii dintre ei sunt substanţe de tip acid şi pot afecta ţesutul pulpar în cazul
leziunilor carioase profunde
-pot colora şi dentina sănătoasă situată la nivelul joncţiunii smalţ-dentină şi
pe cea circumpulpară ceea ce poate duce la o indepartare excesiva de
dentina sanatoasa.

Recomandari
-Îndepărtarea dentinei se realizează începând cu pereţii laterali ai cavităţii,
lăsând la sfârşit peretele pulpar sau parapulpar.

Scopul indepartarii dentinei infectate:

-Prin îndepărtarea în totalitate a dentinei infectate se previne apariţia
leziunilor carioase recurente şi recidivante
-Conservarea matricii colagenice (dentina afectata) confera capacitate de
remineralizare dentinei prin aport mineral ext.(lineri sau baze) sau
int.(organul pulpo dentinar).
 Instrumentar pt.indepartarea dentinei infectate:
Instrumentar manual- excavatoare şi linguri Black
Instrumentar rotativ- freze sferice, cu mărimea proporţională cu cea a
procesului carios, la viteze convenţionale
Metode mecano-chimice- sistemele Caridex şi Carisolv
Metoda laser
Utilizarea enzimelor-o strategie pentru a dezintegra dentina cariată este
reprezentată de utilizarea unor proteaze. Pronaza a fost capabilă să
solubilizeze selectiv dentina cariată in vitro. Totuşi timpul necesar pentru
procedură a fost foarte lung (24 de ore).
Sistemul Caridex (National Patent Medical Products, USA).

Un aspect important în introducerea unui sistem chemo-mecanic a fost creearea

unui preparat chimic selectiv pentru colagenul denaturat. În anii 1970, Goldman şi
Kronman au găsit că hipocloritul de sodiu ar fi folositor. El reacţionează cu acizii
aminaţi pentru a forma mono- şi di-cloramine la pH ridicat.
Soluţia activă se obţine prin amestecul în volume egale a unei soluţii ce conţinea
NaOCl(0.1%) cu o altă soluţie ce conţine DL-2-aminobutirat, NaOH şi NaCl.
Rezultă din amestec acidul N-monoclor-DL-2-acid aminobutiric

Prodedura clinică:
Substanţa se încălzeşte la 37°C şi se proiectează în cavitate cu ajutorul unei
seringi prevăzută cu un ac a cărui terminaţie este asemănătoare cu a unei
chiurete. Substanţa se lasă să acţioneze câteva minute, după care îndepărtarea
dentinei înmuiate se realizează cu chiureta aflată la capătul acului.
 Sistemul Carisolv (CarisolvTM, Sävedalen, Suedia).

Substanţa activă este reprezentată de un amestec tip gel de hipoclorit de sodiu

(NaOCl, 0.5%) si trei aminoacizi (lizina, leucina si acid glutamic).

Procedura clinică cuprinde aplicarea gelului Carisolv în interiorul leziunii. Timpul

de acţiune este de 30 de secunde, gelul fiind agitat în leziunea cariată utilizând
excavatoarele. Dentina înmuiată este îndepărtată utilizând setul de instrumente
manuale cu forme diferite ale părţii active. Procedura se repetă până la
îndepărtarea în totalitate a dentinei infectate.
Aspectul iniţial al leziunii carioase Aplicarea gelului Carisolv Aspectul final al dentinei
Metoda laser

Energia ce provine de la fascicolul laser este transferată ţesutului dentar şi este

absorbită de moleculele de apă care se evaporă instantaneu, eliminând
particulele de suprafaţă din smalţ şi dentină

Avantajele metodei:
-Nu necesită anestezie
-Nu se lucrează în contact direct cu dintele
-Nu se produc zgomote, vibraţii, presiune (confort pentru medic şi pacient)
-Realizează sterilizarea dentinei restante prin efect bactericid
-Realizează închiderea tubulilor dentinari

Dezavantaje:
-Nu reuşeşete să îndepărteze în totalitate dentina infectată de sub cuspizi, motiv
pentru care se foloseşte în asociere cu un colorant dentinar
-Preţul de cost ridicat

Important:
Indepartarea dentinei infectate incepe prin curatarea peretilor laterali,lasand la
urma peretele pulpar sau parapulpar.
3. Extensia preventivă- constă în plasarea marginilor cavităţii în ţesut
dentar sănătos şi în funcţie de riscul cariogen al pacientului în zonele accesibile
autocurăţirii şi curăţirii artificiale.
Are un caracter preventiv pentru că împiedică apariţia leziunilor carioase secundare
marginale. Clasa I Clasic
-înglobarea în conturul cavităţii a
întregului sistem de şanţuri şi fosete
ocluzale (freze cilindrice, sferice)
-scoaterea marginilor cavităţii în
zonele de autocurăţire sau curăţire
artificială ( pe pantele cuspidiene, la
întâlnirea a 1/3 de vârf cu 2/3 de
baza cuspidului) (freze cilindrice)

Modern
-Plasarea marginilor cavităţii în ţesut
dentar sănătos
-La pacienţii cu risc cariogen crescut
aducerea marginilor cavităţii în
zonele de autocurăţire sau curăţire
artificială ( pe pantele cuspidiene, la
întâlnirea a 2/3 de vârf cu 1/3 de
baza cuspidului)
Modern
- Pentru sistemul de
şanţuri şi fosete
ocluzale vecine
procesului carios, se
poate realiza, în funcţie
de situaţia clinică:
sigilarea
ameloplastia
 restaurarea preventivă
cu răşini compozite
Sigilarea : se inchid santurile si fosetele retentive
Ameloplastia
(freze conice)
-metoda invaziva
-se indep.smalt
sanatos pt.a
transforma
santurile retentive
in autocuratibile
-se practica doar
pt. santuri si
fosete retentive
sanatoase

Restaurari
preventive:
-carii cavitare de
S si D
-se prepara o
cav.minima cu
freze 330 sau 245
-se restaureaza
cu compozit.
Clasa II Clasic
Pentru componenta verticală a cavităţii
-Extensia în sens vestibulo-oral: plasarea pereţilor
vestibular şi oral înafara ariei de contact cu
dintele vecin, la 2 mm spre vestibular şi 2 mm
spre oral.Orientarea lor este divergenta spre
dintele vecin.

-Extensia în sens ocluzo-cervical: plasarea

peretelui cervical (pragului gingival) la minim 2
mm sub punctul de contact cu dintele vecin,
admiţându-se chiar plasarea subgingivală a
peretelui gingival (freze de infundat pragul
gingival)

-Pentru componenta orizontală a cavităţii-

extensia preventivă este identică cu cea de la
cavitatea de clasa I
Modern
Pentru componenta verticală a cavităţii
În sens vestibulo-oral
-Plasarea marginilor cavităţii în smalţ sănătos
-La pacienţii cu risc cariogen crescut se scot marginile vestibulară şi orală ale
cavităţii înafara ariei de contact la 1 mm spre vestibular şi 1 mm spre oral (freze
cilindrice)
-La pacienţii cu risc cariogen scăzut se admite menţinerea pereţilor vestibular şi
oral în aria de contact
În sens ocluzo-cervical
-Plasarea marginii cervicale în ţesut dentar sănătos
-La pacienţii cu risc cariogen crescut plasarea pragului gingival sub punctul de
contact, ideal între punctul de contact şi marginea liberă a gingiei (freze de
înfundat pragul gingival)
-La pacienţii cu risc cariogen scăzut se plasează pragul gingival sub nivelul
punctului de contact, la o distanţă de 0,5 mm faţă de dintele vecin (freze de
înfundat pragul gingival)
- În cazul plasării subgingivale a peretelui cervical, acesta se aduce juxtagingival
prin gingivectomie

-Pentru componenta orizontală a cavităţii (în situaţia în care aceasta se

realizează)-este identică cu extensia preventivă în cazul cavităţilor de clasa I în
varianta modernă
Cavităţi clasa III, clasa IV si V

Extensia preventiva: se plasează marginile cavitatii in smalţ sănătos

 4. Crearea formei de retenţie- urmăreşte obţinerea unei cavităţi astfel
încât materialul de restaurare să nu se deplaseze sub acţiunea forţelor ocluzale
Direcţiile de deplasare ale obturaţiei: cervico-ocluzal, ocluzo-cervical, mezio-
distal, vestibulo-oral sau combinaţii
Forma de retenţie se realizează diferit în funcţie de materialul de restaurare
utilizat (materiale adezive sau neadezive)
A. Pentru amalgam (material neadeziv) – cavităţile trebuie să fie retentive
Cavităţi de clasa I pt. amalgam
Clasic
-Pereţii laterali ai cavităţii se realizează paraleli 2 câte 2 (freze cilindrice) sau
uşor convergenţi spre ocluzal (freze con invers)
-Unghiurile interne ale cavităţii ascuţite (frezele con invers)
-Planşeul cavităţii (peretele pulpar) plan sau în trepte(freze con invers)
Modern
-Pereţii laterali ai cavităţii se realizează paraleli 2 câte 2 (freze cilindrice) sau
uşor convergenţi spre ocluzal (freze con invers)
-Unghiurile interne ale cavităţii accentuate (frezele sferice mici (1/4, 1/2))
-Planşeul cavităţii plan sau în trepte(freze con invers)
- În situaţia în care rezultă un planşeu concav, acesta se realizează plan prin
plasarea unei obturaţii de bază

Cavităţi de clasa a IIa pt. amalgam:

Clasic
-Retenţia în sens cervico-ocluzal: pereţii vestibular şi oral se realizează uşor
convergenţi spre ocluzal (freze con invers sau cilindrice)
-Retenţia în sens ocluzo-cervical: peretele cervical se realizează perpendicular
pe peretele axial (freze cilindrice)
-Retenţia în sens vestibulo-oral: unghiurile dintre pereţii laterali vestibular şi
oral şi peretele axial şi dintre pereţii laterali vestibular şi oral şi peretele
gingival ascuţite (freze con invers)
-Retenţia în sens mezio-distal: se realizează o cavitate suplimentară de
retenţie pe faţa ocluzală cu caracteristicile unei cavităţi de clasa I care
realizează unirea cu cavitatea verticală la nivelul unui istm.
Modern
-Retenţia în sens cervico-ocluzal: pereţii vestibular şi oral se realizează uşor
convergenţi spre ocluzal (freze con invers sau cilindrice)
-Retenţia în sens ocluzo-cervical: peretele cervical se realizează
perpendicular pe peretele axial (freze cilindrice)
-Retenţia în sens vestibulo-oral: -unghiurile dintre pereţii laterali vestibular
şi oral şi peretele axial şi dintre pereţii laterali vestibular şi oral şi peretele
gingival accentuate (freze sferice 1/4, 1/2)
-- mijloace suplimentare de retenţie lăcaşe aproximale in unghiurile de
intalnire dintre peretii vestibular,oral si axial Se realizeaza cu freze fisure
169 L cu gât foarte lung si se intra 0,5 mm in dentină.
-Retenţia în sens mezio-distal: -mijloc suplimentar de retenţie şanţ la nivelul
pragului gingival (freze sferice 1/4, ½)
- în cazul în care se realizează o cavitate
compusă proximo-ocluzală, cavitatea de pe faţa ocluzală serveşte şi pentru
retenţie. Caracteristicile cavităţii sunt cele ale cavităţii de clasa I în varianta
modernă
 Cavităţile de clasa a III a- clasic se restaurau cu ciment silicat (material
neadeziv), modern se restaurează cu materiale adezive
Clasic
- Unghiurile dintre pereţii laterali şi peretele
parapulpar ascuţite (freze con invers)
-Realizarea unei cavităţi suplimentare de
retenţie pe faţa orală a dintelui sub formă de
coadă de rândunică (freze cilindrice, con
invers)
-Unghiurile dintre pereţii laterali ascuţite, în
special cel incizal
Cavităţile de clasa a IV a- clasic se restaurau cu ciment silicat (material neadeziv),
modern se restaurează cu materiale adezive
Clasic
- Unghiurile dintre pereţii laterali şi peretele
parapulpar ascuţite (freze con invers)
-Realizarea unei cavităţi suplimentare de
retenţie pe faţa orală a dintelui sub formă de
coadă de rândunică (freze cilindrice, con
invers)
-Unghiurile dintre pereţii laterali ascuţite, în
special cel incizal
Cavităţi de clasa a Va- clasic se restaurau cu amalgam,
modern se pot restaura cu amalgam sau materiale
adezive
Clasic
-Pereţii laterali se realizează convergenţi spre
deschiderea cavităţii (freze con invers)
-Unghiurile dintre pereţii laterali şi peretele parapulpar se
realizează ascuţite (freze con invers)
-Peretele parapulpar se realizeaza putin convex pentru a
nu afecta pulpa dentara

Modern
-Pereţii laterali se realizează convergenţi spre
deschiderea cavităţii (freze con invers)
-Unghiurile dintre pereţii laterali şi peretele parapulpar se
realizează accentuate (freze sferice mici, sub nr.1)
-Mijloc suplimentar pentru retenţie: şanţ la întâlnirea
dintre pereţii laterali şi peretele parapulpar numit şanţ
circumferenţial de retenţie (freze roată, freze sferice
mici ½ ,¼)
B.Pentru răşini compozite forma de retenţie devine forma de adeziune
pt.toate tipurile de cavitati (I-V)
-Bizotarea marginior de smalţ
-Condiţionarea smalţului şi a dentinei
-Utilizarea adezivilor amelo-dentinari
5. Crearea formei de rezistenţă- urmăreşte realizarea unei
cavităţi astfel încât structura dentară restantă şi materialul de restaurare să
reziste la acţiunea forţelor ocluzale

La cavităţile de clasa I:

-Pereţii laterali ai cavităţilor trebuie să aibă o grosime minimă de 2mm.

Dacă nu au, se secţionează pereţii până se obţine grosimea de 2 mm,
porţiunea secţionată urmând să fie restuarată cu material de obturaţie (freze
cilindrice sau roată)

-Unghiurile interne ale cavităţilor trebuie să fie rotunjite (freze sferice mici)

-Planşeul cavităţilor trebuie realizat astfel încât să fie perpendicular pe

direcţia forţelor ocluzale

-Bolţile cuspidiene nesusţinute de dentină sunt căptuşite cu ciment

-Trebuie să se asigure o profunzime a cavităţilor de 2mm pentru cavităţile

ce vor fi restaurate cu amalgam şi de 1,5 mm pentru cele restaurate cu răşini
compozite
- La cavităţile de clasa a IIa : se bizotează pragul gingival pentru a obţine
prisme de smalţ susţinute de dentină pe toată lungimea pragului gingival
(bizotatoare de prag gingival) daca se obtureaza cu amalgam.

-La cavităţile de clasa a IIa compuse se teşeşte unghiul de întâlnire dintre

pereţii pulpar şi parapulpar în unghi de 45° (freze cilindrice, efilate )

Cavităţi clasa III

-se pot menţine pereţi vestibulari de smalţ subţiri
-deschiderea se face adesea de pe creasta marginala orala si trebuie sa fie cat
mai redusa.

Cavităţi clasa IV
-Se admit pereţi vestibulari se smalţ subţiri

Cavităţi clasa V
-profunzimea cavitaţii trebuie sa fie de cel puţin 2mm
6. Finisarea marginilor- urmăreşte obţinerea unor margini ale cavităţii
netede, lipsite de anfractuozităţi şi a unor unghiuri externe ale cavităţii
rotunjite
Finisarea urmăreşte realizarea unui contact cât mai bun între materialul de
restaurare şi dinte, ceea ce determină obţinerea unei obturaţii etanşe.
Se realizează cu ajutorul frezelor cilindrice sau conice la viteze
convenţionale, cu ajutorul discurilor abrazive, a gumelor şi cupelor de
cauciuc cu paste abrazive.
Etapa de finisare a marginilor cuprinde şi bizotarea marginilor cavităţilor
care vor fi restaurate cu răşini compozite, precum şi a marginii gingivale(la
prag)în cavităţile de clasa a I a ce vor fi restaurate cu amalgam
 7. Curăţirea finală a cavităţii- urmăreşte îndepărtarea fragmentelor
de smalţ şi dentină, a urmelor de sânge şi salivă din interiorul cavităţii.

Se realizează cu spray-ul de apă/aer de la unit ( nu este foarte indicat), cu

ser fiziologic, apă distilată, anestezic fără vasoconstrictor.

Sunt produse care realizează curăţarea şi uscarea cavităţii prin

evaporarea solventului.De exemplu: CAVIDRY,CAVILAX.