Participarea României la

fondurile și programele
comunitare înainte și după
aderare.
 Rolul Fondurilor de pre-aderare și a celor de
post-aderare
• România a beneficiat de fonduri care au provenit de la unuinea
europeana și înainte de a deveni membră a acesteia. Uniunea
Europeană pe perioada anilor 2000 și 2006 a acordat asistență
financiară tuturor țărilor Europei Centrale și a celei de Est care erau
candidate cu scopul de a ajuta țările, care aveau statut de canditat, în
facilitarea primirii dreptului de a fi membru al Uniunii Europene.
Asistența financiară a fost acordată prin prisma celor trei programe :
• PHARE;
• ISPA;
• SAPARD.
• În ceea ce privește perioada cuprinsă între anii 2007 si 2013 Uniunea Europeană vizează
îndeplinirea a trei politici importante după cum urmează :
•
• Politicile cu caracter regional care au ca prim scop dezvoltarea economică și cea de
natură socială. Punerea acestor politici în practică ține de competența autorităților
naționale cât și a celor regionale prin intremediul Fondurilor Structurale precum și a celor
de Coeziune;
• Politice cu caracter extern care aveau ca principal scop influențarea creșterii rolului
Uniunii Europene în țările care nu erau membre ale uniunii cât și în tările care erau
candidate. Aceste politici erau implementate prin intermediul Comisiei Europene cât și
prin intermediul participării autorităților naționale;
• Politicile tematice care erau sprijinite prin intermediul programelor comunitare care mai
sunt cunoscute ca și politici înterne. Aceste politici au ca scop domeniile cercetării,
domeniul IT, energiei ,educației, sănătății. Exercitarea acestor politici sunt coordonate de
către Comisia Europeana care reprezintă un organism executiv.
 Fondurile de pre-aderare.

• Fondurile de pre-aderare sunt un ansamblu de resurse financiare care

erau alocate de către Uniunea Europeană care aveau ca principal scop
acordarea sprijinului necesar destinat țărilor care doreau sa adere la
UE. Fondurile de pre-aderare își încep istoria în anul 1989 odată cu
pregătirea Poloniei și a Ungariei care reprezentau două state cu statut
de candidat.
 PHARE

• Primul program de finanțare nerambursabil creat de către Uniiunea Europeană a fost PHARE.
• Acest instrument de finanțare a fost creat în anul 1989 doar pentru Polonia și Ungaria, iar pe parcurs
programul s-a dezvoltat și din anul 1996 aceasta includea 13 state care beneficiau de fonduri cu caracter
nerambursabil.
• Zece state erau candidate:
• Bulgaria;
• Cehia;
• Estonia;
• Ungaria;
• Letonia;
• Lituania;
• Polonia;
• România; Slovacia;
• Slovenia.
• Iar trei state erau necandidate:
• Albania;
• Bosnia-Herțegovina;
• Republica Iugoslavă Macedonia.
 ISPA – Instrument for structural policie for Pre-
Accession
• Ispa este un instrument destinat politicilor structurale de pre-aderare-
reprezintă al doilea fond de pre-aderare nerambursabil care are ca
scop acordarea suportului necesar statelor care dețin statut de
candidat al Uniunii Europene. Prin programul ISPA se urmărește
dezvoltarea cât și conectarea rețelelor de transport ale României cu
cele trans-europene. Acest instrument financiar și-a început
activitatea în anul 2000 la data de 1 ianuarie, și inițial acesta a activat
în 10 țări după cum urmează:
• Letonia;
• România;
• Bulgaria;
• Slovenia;
• Slovacia;
• Ungaria;
• Republica Cehă;
• Polonia;
• Estonia;
• Lituania.
• Iar din anul 2004 doar România și Bulgaria mai beneficiau de suport prin intermediul
acestui program
 SAPARD

• Sapard este al treilea fond financiar acordat în perioada anilor 2000-

2006 de către Uniunea Europeană care este destinat țărilor candidate.
Prin intermediul acestui instrument financiar Uniunea Europeană
acordă sprijin statelor pentru ca acestea din urmă să poată participa
la Politica Agricolă Comună și de asemenea paritcipă la soluționarea
anumitor dificultăți întâmpinate de aceste state în domeniul ce
vizează agricultura. Acest instrument finaciar poate acorda investiții
pentru următoarele domenii:
• Investiții acordate pentru expoatațiile din domeniul agricol;
• Investiții destinate modernizării atât a producției cât și a
comercializării bunurilor agricole și a produselor piscicole;
• Investiții destinate creșterii calității produselor de origine vegetală cât
și a celor de origine animală;
• Investiții dstinate renovării si dezvoltării regiunilor rurale;
• Investiții destinate dezvoltării profesionale în domeniul agricol;
 Fondurile de post-aderare
• De pe 1 ianuarie 2007 odată cu aderarea României la Uniunea
Europeană ,aceasta nu se mai bucură de finanțarea prin intermediul
celor trei instrumente: PHARE, SAPARD și ISPA, acestea au fost
substituite de fondurile de post-aderare care mai sunt numite fonduri
structurale sau de coeziune. Fondurile de post-aderare sunt : Fondul
European de Dezvoltare Regională (FEDR); Fondul Social European
(FSE); Fondul de Coeziune (FC).
• Diferențele dintre fondurile de post-aderare și cele de pre-aderare
sunt următoarele:
• Creșterea mărimii fondurilor;
• Principii solide care implică parteneriatul pentru programe ,
management și implementare;
• Baze legale și scopuri diferite;
 Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

• FEDR a fost creat în anul 1975 și reprezintă principalul instrument

financiar care vizează dezvoltarea politicilor regionale. Scopurile
acestui instrument financiar vizează dezvoltarea sectoarelor sau
regiunilor care au anumite probleme sau se află în declin.
 Fondul Social European

• FSE este creat în anul 1958 care avea ca scop principal asigurarea unei
coeziuni economice trainice și de asemenea el participă la punerea în
practică a obiectivelor care vizează strategia Uniunea Europene de
ocupare a forței de muncă. Principalul rol al acestui instrument
financiar fiind de a diversifica oporunitățile șomerilor de a-și găsi un
loc mai bun de muncă.
 Fondul de Coeziune

•
• Fondul de Coeziune reprezintă un instrument financiar al Uniunii
Europene care acordă suport țărilor care înregistrează un produs
național brut pe fiecare cetățean care este mai mic de 90% din media
comunitară. Acest fond acordă ajutor acestor țări pentru a-și micșora
deosebirile dintre dezvoltarea economică și cea socială.
• Prin intermediul acestui instrument financiar sunt mobilizate resurse
necesare finanțării următoarelor domenii:
• Investiții destinate finanțării rețelelor de transport transeuropene;
• Învestiții destinate mediului, unde Fondul de Coeziune intervine în
domenii precum energia dacă se pot obține anumite avantaje precum
folosirea surselor de energie regenerabilă. De asemenea vizează
investițiile din domeniul transporturilor care presupun dezvoltarea
rețelelor de transport feroviar.
• Pentru finanțările destinate domeniilor respective fondul de coeziune
a rezervat o sumă în valoare de 63.4 miliarde EUR.