Comisia Europeană

Uniunea Inovării
Iniţiativă emblematică
Uniunea inovării: Stadiul pregătirilor
• Grupul de inovare al comisarilor
• Grup operativ între RTD, ENTR, JRC, SG cu
implicarea multor altor direcţii generale
• Consultaţii şi dialog cu statele membre şi
părţile interesate:
 2009 Consultare publică privind inovarea
 Grup de afaceri inovare
 Conferinţa ERA 2009
 Grupuri/parteneriate ERA în curs de desfăşurare
 Dialog în contextul Europa 2020
 Dialog cu PE, Consiliu, ERAC, EPG...
 900

800

700 Scăderea cotei de

600
producţie din
PPS€2000 (billions)

ROW
500
Japan cunoaştere în UE
400
Evoluţia cheltuielilor mondiale
300 pentru C&D în termeni reali, PPS€
US la preţurile din 2000 şi ratele de
200
schimb din 1995-2008
100
EU-27
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Figure Private Expenditure on R&D as % of GDP (1) - average annual

growth (%) in the major economies, 2000-2007 (2)

12,0

Scăderea 10,0
9,8

C&D din 8,0

mediul de 6,0 5,0

%

afaceri 4,0
2,5
2,0

0,0
-0,2
-0,7
-2,0
EU-27 US Japan South Korea China
Tendinţe în performanţa de inovare extinsă
(2009 Tabloul de bord al inovării europene)
Stagnare în relaţia cu SUA (SUA = 0) … descrescătoare cu China (UE = 0)

EU27-US EU27 - CHINA

0 0
-10 -20
-20 -25
-40 -35 -33 -31
-22 -22 -39
-30 -23
-60
-32 -29
-40 -80
-50 -100
2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009

Performanţă variabilă în UE (0 = minim; 1 = maxim

0.700

0.600

0.500

0.400

0.300

0.200

0.100

0.000
BG LV RO LT PL HU SK M T IT GR ES P T CZ SI EU CY EE NL FR IE BE LU A T DK UK DE FI SE
 Uniunea inovării: Structura

De la idee la piaţă
Pe bază de Acces la Piaţa inovării
cunoaştere finanţare
european pentru
Parteneriatul

Principii pentru
inovare

• Sisteme UE, naţionale,

regionale
• Cooperare internaţională
• Conducere
Introducere
• Criza Europa 2020:
• Provocări sociale răspunsul este
inovarea
• Noua concurenţă globală
Trebuie să facem
• Condiţii cadru
mult mai mult!
• Fragmentarea eforturilor
• O abordare distinctivă a UE pentru inovare
 Provocări sociale, rolul sectorului public
 Valorile europene, creativitatea şi proiectarea
 Implicarea tuturor: IMM-uri, cetăţeni, coeziune
 Apel către Consiliul European
• Responsabilitate colectivă pentru o politică strategică
a UE axată pe competitivitate & provocările sociale

• Punere în aplicare a acţiunilor la nivel UE şi naţional

de a investi în cunoaştere şi a debloca drumul de la
idee la piaţă

• Conjugarea eforturilor pentru rezolvarea provocărilor

sociale majore - Lansarea primelor Parteneriate
Europene pentru Inovare

• Monitorizarea progresului, inclusiv noul indicator

pentru inovare
De la Idee la Piaţă

Fundamentarea Acces la Piaţa pentru

cunoaşterii finanţare inovare
Baza cunoaşterii
• Probleme
 Bariere în calea fluxului transfrontalier de persoane, finanţare
 Reforme limitate în universităţi; insuficientă disponibilitate & calitate a
competenţelor
 Investiţii limitate în infrastructuri strategice
 Peisaj complex de finanţare cu exploatare insuficientă a rezultatelor
 Recunoaştere sau suport redus pentru autoritatea UE în inovarea non-
tehnologică
• Acţiuni
1. Cadrul ERA pentru fluxul transfrontalier de persoane şi finanţare (2011)
2. Sistem de evaluare a universităţilor & curricula pentru competenţele de
inovare (2011)
3. Cadrul din SM & UE pentru formare pentru cercetare şi cariere (2012)
4. 60% din infrastructurile prioritare ale UE pentru cercetare (2015)
5. Concentrarea şi simplificarea programelor UE pentru R&I (2011)
6. Exploatare mai puternică a rezultatelor din proiectele de cercetare din UE
(2011)
7. Consiliul de Conducere al Proiectării & Alianţa Industriei Creatoare (2011)
8. Inovarea Socială Europeană (2011)
9. Cadrul e-competenţelor(2011)
Accesul la finanţare
• Probleme
 Lipsa finanţării este principala constrângere în companiile inovatoare
 Doar cîteva IMM-uri europene se dezvoltă în companii majore
 Lacune de piaţă specifice pentru start up-uri, pentru companii cu grad
ridicat de creştere şi pentru finanţarea proiectelor majore de cercetare
şi inovare
 Instrumentele financiare RSFF, CIP nu pot satisface cererea
 Potenţial sub-utilizat al Fondurilor Structurale

• Acţiuni
10. Re-programarea Fondurilor de Coeziune Funds către C&I,
specializare inteligentă şi proiecte trans-naţionale, extinderea
creditării BEI. (start imediat).
11. O nouă generaţie de instrumente financiare pentru start up-uri, IMM-
uri, companii în creştere şi proiecte C&I (până în 2014)
12. Regim pentru fondurile din capitalul de risc transfrontalier (2012)
13. Revizuirea cadrului Ajutorului de Stat, pentru a permite sprijinirea
tuturor formelor de inovare (2011)
O unică piaţă a inovării
• Probleme
 Sistem costisitor de brevetare în UE şi brevete neutilizate
 Lipsa reglementărilor armonizate pentru inovaţii (e.g. Omologări tip
pentru autovehiculele verzi)
 Stabilirea standardizării UE prea lentă
 Lipsa stimulentelor în achiziţiile publice, cunoaştere sau mărimea
beneficiilor din inovare

• Acţiuni
14. Acord rapid asupra brevetului UE – dacă este necesar prin
intensificarea cooperării (2010)
15. Dezvoltarea pieţelor cunoaşterii în UE pentru comerţ & investiţii în
brevete (2011)
16. Verificarea cadrelor de reglementare referitoare la parteneriate
(2011)
17. Accelerarea stabilirii standardizării UE & referitoare la proiectele de
C&D (2010)
18. Statele membre să stabilească separat bugetele de achiziţii
pentru inovare, cu sprijinul tehnic/ financiar al CE (2012)
Parteneriatele europene pentru
inovare
 Principii pentru
• Sistemele UE de C&I, la nivel
naţional, regional
• Cooperare internaţională
• Guvernare
Sisteme eficiente de cercetare şi
inovare
• Probleme
 Politici naţionale, regionale esenţiale pentru
realizarea unei pieţe unice pentru cercetare şi
inovare
 Sisteme de C&I ale UE, SM, regionale mai eficiente
dacă au trăsături comune cu sistemele performante
 Liniile directoare integrate Europa 2020 trebuie să fie
completate cu instrumente mai specifice.
• Acţiuni
21. SM trebuie să revadă sistemele de C&I prin
instrumente comune de diagnostic la timp pentru
a fi incluse în Programele Naţionale de Reformă
(aprilie 2011)
Cooperare internaţională
• Probleme
 Necesitatea de a atrage cele mai bune talente din afară.
 Necesitatea unei cooperări mai puternice, în special în ceea ce
priveşte provocările globale, dar cu condiţii de concurenţă
echitabile privind accesul reciproc, proprietatea intelectuală,
standarde interoperabile, ridicarea barierelor comerciale.
 UE şi SM slăbite de lipsa de coordonare.

• Acţiuni
22. Atragerea persoanelor cu înaltă calificare prin intermediul
pachetului Blue Card & Visa Ştiinţific (2015)
23. Priorităţi strategice comune la nivel UE-naţional vis-à-vis
de ţările terţe care să contribuie la condiţii de concurenţă
echitabile (2011)
24. Acordul privind infrastructurile majore de cercetare globală
(2012)
 Implementare şi guvernare
Angajament la toate nivelurile
 Consiliul European
Conducere generală (reuniuni dedicate din doi în doi ani)
• Parlamentul European
Dezbatere majoră anuală
 Consiliul UE
Întâlnire ca consiliul inovare odată pe semestru
 Statele membre, regiunile
Revizuire, sistem de reforme; specializare inteligentă
 Toţi actorii
Convenţia anuală pentru inovare
Implementare şi guvernare
Suportul Comisiei
 Iniţiativa propunerilor
 Raport Anual de Progres (Europa 2020)
cu Recomandări Specifice de Ţară
 Revizii independente ale sistemelor naţionale
 Asistenţă tehnică pentru specializare inteligentă şi utilizarea
fondurilor structurale
 Convenţia pentru inovare privind Uniunea Inovării (anual)
 Tabloul de bord privind cercetarea şi inovarea