Professional Documents
Culture Documents
RESUSCITAREA
CADIORESPIRATORIE
DEFINITIE:
1. BCI -- Ateroscleroza
-- Sifilis si alte infectii
-- Anomalii congenitale
-- Tromboze coronariene
-- Anevrisme coronariene
2. Valvulopatii: -- PVM
-- Stenoza aortica
3. Cardiomiopatii si miocardite
-- CMD idiopatica
-- CMH ( O si NO)
--Infectii
-- Sarcoidoza
-- Amiloidoza
-- Displazia aritmogena a VD
4. Intervalul QT lung: --Idiopatic
-- Congenital
-- Medicamentos
5. Anomalii metabolice
-- Hiper / hipo K-emie
-- Hipo Mg – emie
-- Hiper / hipo Ca – emie
-- Cresterea catecolaminemiei
6. Boli cardiace congenitale
-- Tetralogia Fallot
-- Blocuri AV
-- DSV
7. Tumori cardiace
8. Sindroame de PEV
• BCI – 80% din MS
- Precedata sau nu de angina
- Antecedente de IM factor predictiv
- Angina postinfarct
- Aritmii ventriculare
- TR, TC, Insuficienta cardiaca
• Anomalii congenitale, sau Anevrisme
coronare, rareori
• Stenoza aortica – MS complicatie
frecventa, prima manifestare in 5%
• PVM benign – 1% din MS, probabil prin
aritmii
• CM idiopatice – cea mai frecventa cauza
dupa IM. CMD 7-23% din MS
necoronariene
• Miocarditele – MS la tineri
• CMHO – MS (33 – 64% din decese) MS
cu distributie familiala.
Oprire cardiaca prin - obstructie
hemodinamica
- aritmie
• Displazia aritmogena a VD.
- la copii si tineri
- simptome premonitorii: palpitatii,
sincope, agravate de efort
• Sindromul QT lung - >440 ms. sau unde
U gigante (QT – U prelungit)
- congenital + surditate (Jerwall-
Lange-Nielsen)
- congenital fara surditate (Romano-
Ward)
Cresterea act. simpatice lungeste QT
• Sindroame PEV: Initial benigne
Fi. A – FV (Digoxin sau Verapamil)
Cresterea conducerii prin fasciculul
accesor (neomogenitate de excitabilitate
ventriculara)
• Medicamente
Chinidina – TV, Torsada, in special in
asociere cu digitala
Factori de risc ai MS
• Factori majori
-Disfunctia ventriculara FE < 40%
-Stenozele coronariene
-Tulburari de ritm complexe
• Alti factori (“minori”)
1. Varsta
2. Sexul B/F (3/1 – 7/1)
3. Ereditatea (WPW. QT lung, CMH)
4. Capacitate vitala scazuta
5. Hematocrit crescut
6. Obezitate
7. Hipercolesterolemie
8. HTA
9. Fumatul
10. Tulb. de conducere
11. Alcoolul
Mecanismele MS cardiace
Oprirea functiei de pompa
• Cauze aritmice:
-Fibrilatia ventriculara
-Tahicardia ventriculara
-Bradiaritmii
-Asistola
• Cauze nonaritmice:
-Disociatie electromecanica (paralizie
miocardica)
-Tamponada cardiaca
-Obstructia mecanica
-Ruptura aortei
- Ischemia miocardica – factor major al aritmiilor
ventriculare letale
Disociatia electromecanica (act. electrica, fara act.
mecanica) – boli terminale, ischemie globala, paralizie
moicardica)
Ruptura de cord – IMA, tamponada
Clinica
Aparent brusc, instantaneu, dar exita o
succesiune:
Prodroame – Eveniment terminal – Oprire
cardiaca – Moarte biologica.
1. PRODROAME:
Dureri toracice Simptome noi,
Palpitatii sau agravarea celor
Dispnee vechi: zile - luni
Slabiciune
Oboseala
2. EVENIMENTUL TERMINAL:
Aritmii, hipo-TA, durere toracica,
dispnee, tulburari de vedere
instantaneu – 1 ora
3. OPRIREA CARDIACA:
Pierderea circulatiei efective (puls, TA)
Pierderea constientei
minute – saptamani
4. MOARTEA BIOLOGICA:
Prin esecul sau absenta resuscitarii
Identificarea riscului
Investigatii:
• Ischemia miocardica: EKG, test de efort,
Holter, coronarografie
• Functia cardiaca: ecocardio, scintigrama
miocardica, cateterism cardiac
• Aritmii ventriculare: Holter, test de efort,
electrofiziologie
• Tulburari HE si AB: ionograma (Na, K),
Ph sangiun baze sanguine
• Medicamente: ekg, digoxinemie
Profilaxia MS CV
FAZA I
Diagnosticul bolii predispozante, factorilor
favorizanti si masuri terapeutice generale
Majoritatea bolnavilor cu BCI
- supravietuitorii unui IM
- bolnavii cu by pass
- supravietuitorii unei MS
Tratament medical sustinut: antiischemic
antiaritmic
FAZA II
Aritmii necontrolate cu potential letal:
- Amiodarona, Sotalol, etc.
daca nu se controleaza medical:
- Defibrilator automat implantabil
FAZA III
Terapie chirurgicala: - ablatia prin
electrorezectie a focarelor aritmogene
- excizia g. stelat stg. la bolnavii cu QT
lung
- anevrismectomie, revascularizatie
- ISTORIC
- 1950 Peter Safar descopera respiratia “gura
la gura “
- 1957 Stoparea unei FV prin electricitate
aplicata extern
- 1960 Kouwenhoven observa:
compresiunile pe torace produc pulsatii
arteriale
- Combinarea respiratiilor cu compresiile pe
torace = BASIC CPR
- “ALL that you need is 2 hands” = tehnica
simpla
PRINCIPALELE CAUZE DE SCR(4H SI 4T)
4H
4T
! C-A-B NU A-B-C
MCE (masajul cardiac extern)
• APROXIMATIV 100 compresiuni/min
• Precedat de “lovitura de pumn”
• APROXIMATIV 30 compresiuni la 2 respiratii (presiunea
de perfuzie coronariana creste gradat cu performanta secventelor
de masaj)
• Tehnica: decubit dorsal, plan dur, pozitionarea mainilor
in ½ inf. a sternului, coate intinse, umerii pozitionati
deasupra mainilor. Sternul se comprima cu aprox 4-5
cm, lasat sa revina la pozitia normala ; 50% din ciclu
este compresiunea (durata egala compresie-
decompresie)
• ! Puls palpabil la carotida sau la femurala
ACLS (advance cardiac life suport)
- Manevrele care duc la tratamentul precoce
si adecvat al stopului CR
- BLS ( basic life suport)
- Ventilatie, circulatie eficienta cu
echipament si tehnici avansate
Monitorizare EKG si recunoastere aritmii
- Stabilirea liniei venoase
- Metode de tratament al cauzelor ce au dus
la SCR
Controlul caii aeriene si
ventilatia
-Masca faciala
-Balonul cu valva (Ruben)
-Pipa Guedel
-Combitubul ET
-Sonda de intubatie traheala “gold
standard” beneficii, riscuri, verificare pozitie
-Tehnici chirurgicale de urgenta:
cricotiroidectomia si cateterul transtraheal
(traheostmia)
Defibrilarea electrica
automata
RCR inaintea defibrilarii
Folosirea imediata a defibrilatorului odata ce
acesta este disponibil a fost un element cheie in
toate ghidurile de RCR de pana acum, fiind
considerata de importanta capitala pentru
tratamentul fibrilatiei ventriculare.
-ASISTOLIA si ACTIVITATEA
ELECTRICA FARA PULS
TERAPIA FARMACOLOGICA
-Initial vena periferica,(antecubitala,
jug.ext) drogurile au latenta 1-2 min, este
fara riscuri, nu intrerupe resuscitarea,
simplu de invatat