Compania în…viitor

• Jean Guy Merigot:

• “Antrepriza este o realitate
polimorfa si proteica, vivanta,
complexa si pluridimensionala….”
Antrepriza, o realitate “polimorfa si proteica”

Antrepriza apare sub aspecte diferite si schimbatoare:

• domeniu de activitate
• dimensiune
• statut juridic
• pozitia strategica, concurentiala si organizationala
 Antrepriza, “o realitate vivanta”
Antrepriza raspunde etapelor succesive unui
ciclu de viata:

Moartea
Creatie Debut Crestere Maturitate Declin antreprizei
activitate
 Antrepriza, “o realitate complexa si
pluridimensionala”
Antrepriza este o realitate:

economica: in legata de societate:

umana: ca loc de
termeni de productie, ca legatura cu viata
munca si relatii umane
cheltuieli colectiva
Organizarea științifică a lui Taylor se bazează pe o diviziune tehnică a muncii
(organizată prin funcție)
Obiectivele lui Taylor :
• să lupte împotriva plimbării sistematice a lucrătorilor în atelier
• să propună o metodă optimă de fabricație ("one best way")
• să creeze un salariu de merit ("fair's day work"), conform ritmului
H.Ford îmbunătățește preceptele Taylor în trei moduri:
• linia de asamblare este impusă prin instalarea transportoarelor care
deplasează automat produsele, impunând astfel cadența și parcelarea
activităților
• standardizarea este împinsă la extrem (un model unic: Ford T, negru), care
permite producerea în masă
• muncitorii primesc un salariu mai mare decât media înregistrată în industrie
în acel moment ("cinci dolari pe zi")
La sfârșitul anilor '70, Toyotism a fost primul răspuns la dificultățile modelului
Taylorist-Ford, datorită reacției sale la piață.
Procesele de fabricație se bazează în primul rând pe o mai bună integrare a
personalului, capabil să realizeze proiectarea, depanarea și întreținerea, precum și
controlul calității producțiilor.
Anii 1970-1980, apare intreprinderea neo-tayloristă care s-a bazat pe o anumită
imaginație economică și socială: acumularea individuală de capital material,
destinat să ofere tot mai multe obiecte de calitate si sofisticate pentru un preț
tot mai mic.
Cine ne putea spune că posesia obiectelor va rămâne totusi idealul nostru de viață?
Anii 1970-1980, apare intreprinderea neo-tayloristă care s-a bazat pe o anumită
imaginație economică și socială: acumularea individuală de capital material,
destinat să ofere tot mai multe obiecte de calitate si sofisticate pentru un
preț tot mai mic.
Cine ne putea spune că posesia obiectelor va rămâne totusi idealul nostru de
viață?
Sfârșitul secolului al XX-lea, anunța o lume în evoluție perpetuă și apariția
mașinilor și a altor "computere“.
Compania câștiga în calitate și valoare adăugată prin reducerea costurilor și
creșterea producției: o oblige competitvitatea
Mii de companii au apărut, altele au fost închise.
Munca este o preocupare care se referă la aproape toți cetățenii lumii moderne.
Secolul s-a încheiat după ce s-a confruntat cu preocupări sociale puternice:
crizele economice din 1929 și 1973 și din punct de vedere politic cele două
războaie mondiale.
Astăzi, schimbarea îi solicită pe individ.
Relațiile sale profesionale evoluează și se schimbă în conținut.
Sursa de dezvoltare constă în:
capacitatea oamenilor de a coopera pe tot parcursul vieții,
de a dezvolta relații de lucru noi și de înaltă calitate cu clienții interni sau
externi
lucrul în echipă este central
 confruntată cu instabilitatea care va deveni regula,

confruntată cu noul ecosistem adus de tehnologiile digitale,

compania va trebui să evolueze în profunzime pentru a rămâne eficientă,

durabilă și rezistentă

Abilitatea de a înțelege mediul înconjurător, de a se adapta, chiar de a se reinventa, va

fi mai mult decât oricând un atu, condiționând nu numai dezvoltarea, ci
supraviețuirea unei companii: nu este vorba doar de a vedea atacul venind, ci de a
răspunde cu strategia potrivită
Cum va fi lumea economică de maine?

o lume deschisă, în care accesibilitatea crescândă a

tehnologiilor va permite jucătorilor noi să investească
în sectoare protejate anterior

valul digital va continua să străpungă lumea, iar inovațiile

sale radicale vor redefini piețele, metodele de producție
 Sfârșitul avantajului competitiv?

Inovații sub ochii nostri : noi modele de afaceri (crowdfunding),

descentralizarea producției, revoluția modurilor de distribuție cu “capcaunul
Amazon” și complicii lui, răsturnarea regulilor proprietății intelectuale cu
hackerii ...Alte războaie vin, unele deja în germeni, altele neasteptate
Sectoarele scutite până acum de valul digital încep să se
îngrijoreze:
• industria de lux, care a reușit să-și protejeze domeniul și a
căror mărci majore sunt în plină ascensiune, ar putea avea
pauze în curând
• automobilul a început metamorfoza, iar noii intrați, cum ar
fi Tesla, pun constructorii sub presiune
• mobilierul, construcțiile, agricultura, hotelurile și
restaurantele se confruntă deja cu sosirea unor noi actori,
deseori inventivi uneori devoratori
Materie si fluxuri
• Automobilul, obiectul emblematic al celei de-a doua revoluții industriale, este
împărțită sau închiriată: este din ce în ce mai puțin privită ca un bun și tot mai mult
ca un serviciu.
• Mărfurile produse de Ikea sunt din ce în ce mai efemere: le cumparam, le folosim, le
aruncam. Orizontul producției de masă, astăzi, nu sunt obiecte, ci fluxuri, care trec
în viața noastră, fără a se opri acolo foarte mult timp.
• E-book-urile și filmele sunt simbolul acestor noi utilizări: le cumpărăm, dar putem
spune că le deținem? Le dobândim, le consumăm, dar ele sunt obiecte imateriale,
stocate la distanță.
• Cu unele oferte de la Amazon sau Netflix, nu posedam decat un card de acces, deși
aproape nelimitat, dar nu mai putem fi calificați drept proprietari.
• Obiectele conectate sunt fizice, dar își găsesc valoarea în datele intangibile care trec
prin ele, în sistemele informatice în care sunt înscrise.
Modelul Hollywood sau capitalul relațional

• Clasificarea companiilor: în funcție de legăturile lor mai mult sau mai

puțin strânse cu rețele de companii de mărimi eventual diferite, care se
alătură pentru a face afaceri și a crea valoare.
• Modelul "Hollywood", în care companiile se reunesc un timp pentru a face un
film și apoi pentru a se alătura unui alt proiect, face posibilă înțelegerea noii
paradigme: este vorba de punerea în comun și coordonarea resurselor
materiale, de abilitățile de acces și know-how-ul la un cost mai mic.
• Protejați-vă minimul de resurse, garantând în același timp accesul tuturor:
aceasta ar fi rețeta.
Denis Ettighoffer sustine:

• “Societatea contemporană devine o societate relațională și trebuie ca

atare să construiască un capital de relație. Metodele de generare a ideilor și de
creare a valorii nu au nimic de-a face cu metodele tradiționale de
productivitate.
• În întreprinderea din rețea, logica funcțiilor dă drumul unei logici a relației.
Expansiunea continuă a cunoașterii provoacă o pauză în aprecierea bogăției.
• Ceea ce creează valoarea nu mai este partea fizică a muncii, ci componenta
creativă și relațională a activității fiecărui operator uman.”
Denis Ettighoffer avertizează liderii:

• În economia relațională circulația cunoștințelor și intensificarea

schimburilor sunt calea regală de a crea valoare.
• Schimburile se bazează pe o deschidere meticuloasă și sistematică către
exteriorul societății, amintind de o lege empirică: 80% din inovațiile
privind procesele provin din interiorul companiei și 80% din inovațiile
asupra produselor și serviciile provin de la parteneri și clienți.
• “De prea multe ori, utilizarea rețelelor rămâne limitată la dezvoltarea
productivității, mai degrabă decât la dezvoltarea proceselor de ideație,
cheia combinată a valorii adăugate".