TULBURARI DE SPECTRU AUTIST (TSA)

CDC: 1/ 88 copii TSA

de 5 ori mai frecvent la baieti (1/54) vs fete (1/252)

-dificultati de interactiune
sociala

-dificultati de comunicare
verbala / non-verbala

-dificultati participare jocuri

interpersonale
TULBURARI DE SPECTRU AUTIST (TSA)

PROBLEME ALIMENTARE IN TSA –definitie:

-incapacitatea persitenta de a manca adecvat SAU

-↑ / ↓ semnificativa G de cel putin 1 luna
-nedatorata unei anumite boli, tulburari se sanatate mintala / lipsei de
alimentatie
-cu debut >6 ani
→ falimentul cresterii
TULBURARI DE SPECTRU AUTIST (TSA)

PROBLEME ALIMENTARE IN TSA

-selectivitate alimentara in fct de tip, textura, brand, recipient/ambalaj,

temperatura
-dieta limitata la 2-3 alimente
-obsesii, neofobie, anxietate
-refuz alimentar
-deficit oral motor
-interactiune parinte-copil
-alergii
-dependenta de alimentatia pe tub naso-gastric
-dificultati acceptare noi alimente

PROBLEME GASTRO-INTESTINALE IN TSA

-diaree, constipatie, dureri abdominale, evacuare gastrica intarziata
COMPORTAMENT PERSEVERENT LA MASA

-anumita ceasca/sticla
-ustensile, boluri
-prezentare pe platou intr-un anumit fel
-alimentele sa nu fie atinse
-mananca doar 1 aliment intr-un anumit moment
REFUZUL ALIMENTELOR

-intoarce capul
-bate cu lingura
-arunca alimente
-scuipa mancarea
-tine mancarea in gura
-tipa
-paraseste masa
-refuza sa stea asezat pe scaun
PROBLEME MOTORII ORALE

-lateralizarea limbii
-probleme masticatie
-hipersensibilitate
-muschi masticatori slab dezvoltati
-dificultati muscare alimente
-tulburari tactile
PROBLEME LEGATE DE MEDICATIE

-↑ apetit / G (antipsihotice)
-↓ apetit / G (antiepileptice)
-moment administrare (interactiune cu alimentele)
INFLUENTA DIFERITELOR
DIETE ASUPRA TSA

1.Dieta fara gluten, fara cazeina

= cea mai populara

-nu trebuie recomandata

ca trat. standard datorita
studiilor limitate
2.Excluderea compusilor fenolici si a alimentelor bogate in
salicilati

-unii bolnavi: nivele ↓ ale enzimelor necesare digestiei alimentelor bogate in

salicilati + compusi fenolici

nivele ↑ neurotransmitatori (serotonina)

afectare comportament
3.Excludere aditivi alimentari

-nu pot tolera aditivi: Aspartam, coloranti artificiali (E110, E102, benzoat Na)

Efecte adverse asupra comportamentului

4. Dieta fara drojdii

-simptomele caracteristice TSA = reactii alergice /datorita susceptibilitatii

crescute la alergeni

-prin eliminarea drojdiilor din dieta : simptomele pot fi prevenite.

5.Suplimente

-vita.A, C,B6, Mg, Zn = benefice , dar studiile sunt neconcludente.

6. Suplimente cu ulei de peste / alte suplim. cu Ω3

-amelioreaza tulb. neurodezv. / dificultatile de invatare, atentie, coordonare,

dar nu sunt suficiente inTSA.

7.Probiotice

-nu exista studii asupra beneficiilor lor.

VITAMINA D

-ratia zilnica > 600UI/zi

-surse: somon, ton, lapte fortifiat, cereale fortifiate.

APORT NIVEL SERIC VIT.D

adecvat 30-50 ng/ml

insuficient 20-29 ng/ml

deficit < 20 ng/ml

exces > 50 ng/ml

Management bolnav TSA + supraponderalitate / obezitate

- intensificare activitate fizica

-portii mai mici
-lichide cu continut caloric scazut
-reducere fast-food
-consum crescut fibre
-lapte 1% grasime
-diluare suc 100% natural cu apa
-respectare orar masa
Management bolnav TSA + subponderal

-mese regulate
-lapte mai bogat in grasimi
-folosire ulei la gatit
-adaus branza la salate, cartofi, vegetale
-fructe uscate, nuci la gustari
STRATEGII PT. COMPORTAMENT SELECTIV

-servire masa la aceeasi ora + in acelasi loc

-incurajat sa stea la masa

-mediu calm

-unii mananca mai mult cand aud muzica / video

• Exercitiile de kinetoterapie se desfasoara sub forma:

-unor ore de joaca

-gimnastica
-efort si relaxare, mentinandu-se motivatia si dorinta copiilor de a reveni la
terapie.

• Kinetoterapia sau terapia prin miscare pentru copii cu autism contribuie la

imbunatatirea abilitatilor motrice si senzoriale, cat si pentru imbunatatirea
controlului comportamental.

• Terapia prin miscare pentru copii le imbunatateste capacitatea de intelegere

si raspuns a diferitelor activitati ,dar si imbunatatirea interactiunii si stabilirea
contactului vizual.
• Miscarea pentru copii cu autism ajuta la diminuarea agresivitatii si
autoagresivitatii, a stereotipiilor caracteristice, cat si a comportamentului
hiperkinetic → copiii se vor putea integra mai bine în mediul social înconjurător.
La început, exerciţiile sunt mai mult de tip static, urmărindu-se cu timpul să
devină cât mai dinamice, desfăşurate pe distanţe din ce în ce mai mari – de la
interacţiunea într-un colţ al camerei către toată camera.

Prin metode specifice:

- invata cum sa se relaxeze
- invata sa-si creasca puterea de concentrare, coordonare si atentie, precum
si dorinta de miscare.

Programele complexe de exercitii terapeutice sunt alcatuite individual in

functie de evolutia fiecarui copil.
Se recomandă o frecvență de 2 sedinte săptămânale, individuale, de 45 de
minute fiecare, dinn care 30 de minute vor fi dedicate tratamentului prin
kinetoterapie și 15 minute pt derularea activității de dezvoltare a
psihomotricității ( motricitate fină, creșterea capacității de concentrare a
atenție, coordonare, stabilitate).
Programul de recuperare trebuie sa contina:
• Exerciții de percepție tactilă pe bază de stimuli (bureți, cremă, pieptăn, perie
etc.).
• Exerciții de coordonare (mers de-a bușilea, cățărare, urcarea scărilor etc.).
• Exerciții de propriocepție (prin stimulare).
• Exerciții de echilibru.
• Exerciții de percepție vestibulară (balansări, legănare, etc.).
• Exerciții de stimulare motorie.
• Exerciții de stimulare vizuală.
 Obiectivele programului propus sunt:

• Reducerea contracturilor produse prin hipertonie.

• Recuperarea tonusului pierdut în caz de hipotonie.
• Creșterea senzației proprioceptive a diverselor părți ale corpului.
• Reducerea incidenței pozițiilor bizare.
• Îmbunătățirea mersului.
• Îmbunătățirea coordonării între membre.
• Creșterea recunoașterii schemei corporale.
• Dezvoltarea capacitatii de perceptie
•Educarea echilibrului static si dinamic;
• Educarea ritmului si coordonarii miscarilor;
• Îmbunătățirea contactului vizual și creșterea capacității de concentrare a
atenției.
• Dezvoltarea motricitatii generale, grosiere cat si a celei fine.
Ce manifestări ale copilului cu TSA ce pot fi tratate prin kinetoterapie?

• Caracteristicile activității motorii.

• Modificarea tonusului muscular. De obicei, la copiii cu TSA tonusul este
greu de evaluat.
• Hipotonia moderat izolată se observă la peste 50%dintre ei și poate fi o
cauză a deformărilor coloanei vertebrale (scolioză) la pubertate. Cu toate
acestea, la anumiți copii poate apărea hipotonia sau chiar alternanța celor
două tipuri descrise mai sus.
• Poziții și activități. Deseori sunt bizare, neechilibrate și neconfortabile.
• Mersul. Sincronizarea mișcărilor în timpul mersului poate fi absentă sau
redusă. Mersul (fără deformări sau disfuncții neurologice) se poate observa la
19% dintre cazuri.
• Întârzierea psihomotorie. Există o întârziere în învățarea mișcărilor naturale
(cum ar fi coborâtul scărilor alternând mișcările picioarelor) și dificultăți legate
de dobândirea motricității fine (îmbrăcat și dezbrăcat, desen și scris precum și
probleme legate de mobilitatea degetului mare de la mână). Această
stângăcie influențează negativ viața de zi cu zi a copilului și complică
posibilitatea de practicare a unui sport.
• Comportamentele stereotipe. Trebuie să se țină seama de acestea,
deoarece au o influență negativă semnificativă asupra vieții sociale. Răspund
nevoii de a exprima emoții prin mișcare și sunt însoțite de o senzație de
relaxare și de căutare a plăcerii. Pot fi variate și pot cunoaște evoluții la
același copil și, pe termen lung, pot avea repercusiuni asupra aparatului
locomotor.
• Vocea. Este o caracteristică importantă la copiii cu TSA. Datorită aspectelor
motorii pe care le implică fonologia, aceasta poate avea sau nu rol în
comunicare.
Kinetoterapie pentru integrare socială
În programele de kinetoterapie, abilităţile sociale, emoţionale, cognitive şi
comunicarea sunt antrenate la fel ca şi aptitudinile motrice.
Activităţile motrice sunt o componentă importantă a programelor educative,
mişcarea ajutând copilul nu doar din punct de vedere motric, ci şi emoţional şi
social. Copiii cu tulburare din spectrul autist şi sindrom Asperger pot avea
deficienţe în ceea ce priveşte: forţa musculară, coordonarea, echilibrul,
însuşirea deprinderilor motrice de bază şi utilitare, funcţiile senzorio-motrice,
motricitatea fină şi capacitatea de relaxare. Un program de kinetoterapie
complex îi ajută pe copii atât prin exerciţiile practicate cât şi prin atitudinea de
relaţionare susţinută de către kinoterapeut, să-şi cunoască mai bine propriul
corp, să se integreze mai bine în mediul înconjurător şi să relaţioneze mai bine
cu ceilalţi oameni.
Pe lângă acestea, copilul diagnosticat cu autism mai trebuie să urmeze și
terapie ABA, terapie care are ca scop creşterea abilităţilor de comunicare,
gândire, socializare, joacă şi diminuarea, stingerea comportamentelor
negative care afectează învăţarea în general, dar și terapie creativă,
program ce-i oferă copilului posibilitatea de a se exprima liber, într-un
mediu securizat fără să simtă presiunea de a căuta cuvinte potrivite pentru
lucrurile pe care le trăieşte.