DUREREA CRONICA

Dr.Dana Anton-Paduraru
DUREREA –definitie

Asociatia internationala pt studiul durerii (IASP):

-durerea = “o experienta senzoriala si emotionala neplacuta

asociata cu lezarea tisulara prezenta sau potentiala”

-durerea = perceptia unei senzatii neplacute a corpului produs

de o agresiune fizica potential daunatoare sau de o stimulare
nociceptiva excesiva.
CLASIFICAREA DURERII

-localizare: exacta, vaga, genralizata, circumscrisa

-severitate: usoara, severa, sacaitoare, insuportabila

-durata: acuta / cronica, intermitenta, persistenta, progresiva, sezoniera

-calitate: rasucire, zdrobire, apasare, strangere, sfredelire

-teritoriu: nervos – central, somatic, vegetativ

-etiologie: psihogena, exces de nociceptie

-propagare: primara / secundara

 CARACTERELE DURERII ACUTE SI CRONICE
Durerea acuta Durere cronica
Localizare Definita Difuza, extinsa
Descriere Usoara Dificil de descris
Durata Scurta Continua
Efecte Durere redusa Agravare
Stare sufleteasca Anxietate, frica Depresie, furie, frustrare,
iritabilitate, disperare
Raspuns medic/familie Incurajator, suportiv Descurajant, redus
Tratament Cauzal Simptomatic
Toleranta Buna Scazuta; redusa in timp
DUREREA CRONICA:

-persista minimum 3 luni

-este rezistenta la majoritatea tratamentelor medicale
-poate fi inrautatita de factorii de mediu sau psihologici
-poate cauza probleme grele pacientilor
-afecteaza toate aspectele vietii: starea gen, apetit, mobilitate,
somn, dezvoltarea normala a copilului, calitatea vietii
(oboseala cr, anxietate, depresie)
TIPURI DE DURERE CRONICA

-episodica: durere persistenta, nu este continua, dar apare

doar din cand in cand (ex: migrena)

-persistenta: durere continua, ca o durere surda, cu o

anumita intensitate

-persistent progresiva: durere continua, de lunga durata,

creste progresiv in intensitate (ex: cancer)
FACTORI CARE INFLUENTEAZA PERCEPTIA DURERII
LA COPIL

-Factori biologici: genetici (cant neurotransmitatori si receptori)

sex
varsta (diferente perceptie sugar /copil)
maturarea nervoasa

-Factori cognitivi (influenteaza capacitatea de intelegere si descrierea

experientelor anterioare)

-Factori psihologici: temperament (dificil, maleabil), modul individual de a

face fata

-Factori socio-culturali: parinti (reactia la experienta nociceptiva a copilului)

cultura –educatie (modul de a comunica /exterioriza
durerea)
METODE DE EVALUARE A DURERI CRONICE
REUMATISMALE

ANAMNEZA

-istoric: moment debut, evolutia simptmelor, tratamente efectuate,

raspunsul la trat.
-caracterul durerii (ascutita/surda, constanta/intermitenta, intensitatea)
-terirotiul afectat, intensitatea, durata, factori de agravare / ameliorare
-probleme psihologice, psiho-comportamentale
EXAMENUL CLINIC

-semne legate de patologii asociate

-semen de modificare a statusului anatomo-functional normal
-evaluarea musculo-scheletala: -modificari clinice articulare +
periarticulare, atitudini particulare, deviatii
ale segmentelor participante la articulatie
-mobilitatea articulara
-aspectul maselor musculare, tonus, forta
-modificari patologice: hipotrofie, atrofie,
contractura, spasticitate

BILANTUL ARTICULAR

-laxitatea ligamentara: poate fi o cauza de atitudine vicioasa

-contractura in flexie
-laxitatea complexa capsulo-ligamentara
BILANTUL MUSCULAR
-apreciere tonus, forta, rezistenta musculara

SISTEM INTERNATIONAL DE COTARE (scala de la 0 la 5):

valoarea 0: nu se simte tensiune in tendon si masa musculara

nu apare schita de contractie (muschi denervat)

valoare 1: apare tensiune in tendon si masa musculara

contractie modesta, fara executarea miscarii

valoare 2: contractie prin care se deplaseaza segmentul scos de sub forta

gravitatiei sau alta rezistenta

valoare 3: contractie suficienta pt a deplasa segmentul antigravitational,

dar fara alta rezistenta

valoare 4: contractia realizeaza mobilizarea segmentului contra gravitatiei

+ o rezistenta medie

valoare 5: contractie posibila, realozeaza deplasarea segmentului contra gravitatiei +

o rezistenta marcata
METODE DE EVALUARE A DURERII CRONICE
LA SUGAR SI COPIL DE VARSTA MICA

-expresia faciala
-miscarile corpului
-starea comportamentala
-plans
-parametrii fiziologici: cardio-respiratori, cortizon , catecolamine, renina serica
METODA SCALELOR

-scala FLACC (Fata, Picioare, Activitate, Plans, Consolare)- copii 3 luni-7 ani

-scala culorilor

-scala chipurilor (copii peste 3 ani)

-scala numerica a durerii

-scala grafica a cuvintelor

-desenul
Scala FLACC

punctaj
0 1 2
Fata Fara o anumita Ocazional incruntat, Barbia tremura,
expresie/zambet dezinteresat maxilar inclestat

Picioare Pozitie normala /relaxata Nelinistit, agitat, Miscare picioare

incordat

Activitate Intins usor, pozitie Zvarcolire, incordare, Arcuit, rigid,

normala, miscare usoara schimbare pozitie spasme

Plans Fara plans Geamta, scancet, Plans constant,

ocazional plange frecvent; strigate,
suspine
Consolare Bucuros, relaxat Incurajare prin Dificil de consolat
imbratisari,
mangaieri, discutii pt
distragere atentie
Scala analoga color

-rosu intens = durere arzatoare

-dupa 5 ani: un cursor este deplasat de copil de-a
lungul unei scale mici; cursorul merge de la pozitia
“nu doare deloc” la “doare foarte tare”.

-pe rigla gradata: se noteaza

intensitatea durerii de la 0 la 10.

-durerea = suportabila pana la 30%

-trebuie tratata la peste 30%

-peste 50% = puternica

scala incearca sa stabileasca o

corespondenta intre masuratoa-
rea obiectiva pe rigla gradata si
intensitatea durerii.
Scala numerica simpla

-pacientul descrie intensitatea durerii pe numere 1-10, de la nici un fel de

durere pana la o durere chinuitoare.

-este o alternativa simpla pt copiii cu dificultati verbale

Scala chipurilor

-peste 3 ani

-fiecare fata reprezinta o persoana care: nu are durere, cu putina durere, cu

durere de neimaginat

-pacientul alege fata care se potriveste cel mai bine modului in care el simte
durerea / cat de mult sufera din cauza durerii.
Scala verbala simpla

-copilul noteaza durerea prin punctaj de la 0 la 4: 0 = deloc,

1=putin, 2 = potrivit, 3= tare, 4 = foarte tare.

Desenul

-desenul unui omulet permite copilului sa localizeze durerea si sa

indice intensitatea ei prin culori diferite
METODE DE EVALUARE PT COPII MARI SI ADOLESCENTI

-metoda de autoevaluare

-masuratori comportamentale

-monitorizarea unor parametri biologici

METODA DE AUTOEVALUARE
metoda descriere varsta avantaje dezavantaje

Scala faciala Mimica fetei indica 6-8 ani Testare adecvata / Validitate
intensitatea durerii incredere in incompleta
retestare

Analogic vizuala Linii verticale 5 ani Demn de incredere, Trebuie inteleasa

valid proportionalitatea

Exprimarea durerii 6 foto ale unor copii 3-12 ani Prezentarea foto Trebuie inteles
care exprima proportionala cu conceptul
durerea varsta

Jurnalul durerii Enumerarea de-a adolescent Util in identificarea Necesita luarea

lungul timpului a tipului de durere si unui angajament de
activitatilor, de autoinvatare a folosire
medicatiei primite metodelor de trat
ALGOMETRIA

-algometrul (dolorimetrul, algeziometrul): cuantifica pragul de

presiune la apasare care poate declansa o durere intr-un punct de
pe suprafata corpului.
METODE NON-FARMACOLOGICE DE COMBATERE A DURERII

Kinetoterapia – imbunatateste starea de sanatate a cartilajului prin facilitarea

procesului de hranire si preluare a substantelor rezultate din metabolism,
precum si prin reducerea nr articulatii afectate.

-Rolul KT: constientizarea copilului si familiei in ce priveste importanta trat fizic

ca parte integranta a managementului global.

-program KT – individualizat, implica copilul si membrii familiei.

-trat cel mai simplu si potrivit, mai putin dureros si costisitor

KT va fi aplicata ca terapie de prima intentie in toate formele d eboala impreuna

cu cea farmacologica
METODE FIZICE DE COMBATERE A DURERII SI REDORII MATINALE

CALDURA

-reduce spasticitatea fibrelor musculare si imbunatateste functia acestora

-creste elasticitatea tesuturilor cu colagen (utila inainte de stretching)

-caldura superficiala creste temperatura tesuturilor si asigura cel mai bun efect
la 0,5 cm de suprafata pielii

Tehnici de caldura terapeutica

Tehnici superficiale Tehnici profunde

Pachete calde Diatermie: unde scurte
Sticle cu apa calda Ultrasunete
Comprese umede calde
Perne incalzite: electric, chimic, cu gel
Hdroterapie
CALDURA

Efectele fiziologice ale caldurii:

-reduce nivelul durerii

-creste flexibilitatea tesuturilor cu colagen
-reduce spasmul muscular
-creste afluxul de sange
-relaxare mentala
EXERCITII TERAPEUTICE

-ajuta la mentinerea mobilitatii articulare, fortei musculare

-imbunatatesc starea generala
-restabileste domeniul de miscare complet in articulatie
-dezvoltarea grupelor musculare

-trebuie efectuate zilnic

-program individualizat

-exercitii in apa
MASAJUL TERAPEUTIC

-amelioreaza anxietatea asociata cu durerea

-chiar si pt timp scurt (15 min) permite diminuarea semnificativa a durerii si

imbunatatirea starii generale

-destinde muschii
-realizeaza o buna oxigenare a tesuturilor

-contraindicatii: interv chirurgicale majore (plaga/cicatrice recenta), inf cutanate,

tumori, in timpul menstruatiei, sarcina peste 3 luni,HTA

-alergiii: nu ulei pe baza alune, nuci, arahide.

ELECTROTERAPIA

-electrostimularea nervoasa transcutanata (TENS)

-diadinamice
-curenti Trabert (frecventa joasa)
-curenti interferentiali si simpli (frecventa medie)
-curenti de frecventa inalta
-bai galvanice
-ionizari.

ROL:
-ameliorare elemente fiziopatologice (edem, inflamatie, durere, hipotonie,
hipotrofie musculara)

-ameliorare elemente clinice, simptomatice, functionale (durere, contractura

musc, redoare articulara)