MOTORUL ÎN PATRU TIMPI

Motorul în patru timpi este un tip de motor cu ardere internă al cărui piston face 4 curse simple într-un ciclu motor.

Pistonul se mișcă într-un cilindru închis la un capăt de chiulasă. Mișcarea pistonului este asigurată de un mecanism bielă-arbore cotit și are loc între
două poziții extreme: punctul mort interior și punctul mort exterior.

În punctul mort interior PMI, pistonul este în interiorul cilindrului și volumul acestuia este minim.

La punctul mort exterior PME, pistonul se găsește la cealaltă extremitate în raport cu PMI și volumul acestuia este maxim.

Un ciclu motor are loc de-a lungul a două rotații ale arborelui cotit și cuprinde patru faze, numerotate în figura alăturată cu:

- Admisia

- Compresia

- Arderea si Destinderea

- Evacuarea
 PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE
În momentul deplasării pistonului de la punctul mort interior la punctul mort exterior, supapa de
admisie 6 (vezi imaginea din stânga) este deschisă și prin urmare în cilindru intră încărcătură
proaspătă (din cauza depresiunii create de mișcarea pistonului).

Așadar are loc admisia (curba g-a din diagramă). În continuare, prin deplasarea pistonului de la
punctul mort exterior la punctul mort interior, are loc comprimarea încărcăturii, ambele supape
(6 și 7) fiind închise. Până ca pistonul să ajungă la punctul mort interior, încărcătura este
aprinsă și arde degajând căldură, ceea ce duce la mărirea presiunii în cilindru.

Pistonul își continuă mișcarea și se apropie de punctul mort exterior dinspre punctul mort interior
și se atinge presiunea maximă în punctul z datorită intrării în reacție a majorității
combustibilului. După punctul z începe destinderea care are loc până la deschiderea supapei de
evacuare 7 în punctul b (în apropiere de punctul mort exterior).

Odată cu revenirea pistonului din punctul mort exterior în punctul mort interior, supapa 7 se
deschide și are loc evacuarea gazelor din cilindru, iar succesiunea celor patru procese se
repetă.
 ISTORIC
Potrivit recentelor studii istorice, inventatorii italieni Eugenio Barsanti și Felice
Matteucci au brevetat o primă versiune, care mergea eficient, a unui motor cu
combustie internă, în 1854 la Londra (pt. Num. 1072). Se susține că motorul Otto
este în multe părți, cel puțin, inspirat din precedentele invenții ale acestuia, dar,
deocamdată nu există nici o documentație despre motorul italian creat înaintea
celui al lui Otto.

Nikolaus August Otto a fost inventatorul german al primului motor cu combustie

internă care ardea în mod eficient combustibilul direct într-o cameră cu piston.
Deși au mai fost inventate și alte motoare cu combustie internă (de exemplu, de
către Etienne Lenoir), acestea nu s-au bazat pe patru timpi separați. Conceptul de
patru timpi este posibil să fi fost deja discutat la data invenției lui Otto, dar el a fost
primul care l-a pus în practică.
 MOTORUL DIESEL

Motorul diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde

datorită temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, și nu
prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, așa cum ar fi bujia în cazul motorului cu
aprindere prin scânteie.

Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel.

 ISTORIC

Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soției
sale, Martha Diesel, care în 1895 îl sfătuiește cu: Nenn ihn doch einfach
Dieselmotor! („numește-l pur și simplu motor Diesel!”), ușurînd astfel lui Diesel
căutarea după denumirea motorului, pe care l-a inventat în 1892 și l-a patentat pe
23 februarie 1893.
Intenția lui Diesel a fost ca motorul său să utilizeze o gamă largă de combustibili,
inclusiv praful de cărbune. Diesel și-a prezentat invenția funcționând în 1900 la
Expoziția Universală (World's Fair) având drept combustibil ulei de alune.
 COMPARATIE
Pentru comparație am folosit două mașini Dacia Logan, una cu motorizare 1.4 MPI (benzină)
și cealaltă cu motorizare 1.5 dCI (motorină).
In cazul celei pe benzină consumul mediu mixt a fost de 6,33 litrii/100 km, cu un cost
mediu de 5,33 lei/litru de combustibil, iar în cazul celei cu motorizare Diesel consumul
mediu mixt a fost de 5.47 litrii/100 km, cu un cost mediu de 5,32 lei/litru de combustibil.
Pentru a circula 10.000 km avem nevoie de 633 litrii de benzină sau de 547 litrii de
motorină în cazul al doilea.
Diferența de costuri între suma necesară alimentării cu combustibil a mașinii cu motorizare
pe benzină si cea necesară alimentării mașinii cu motorizare Diesel este de 463,85lei.
Trebuie luate în considerare și costurile de achiziție și întreținere diferite pentru cele două
motorizări.
De exemplu benzina este ideala pentru costuri mici de întreținere, probleme puține și
puterea care o primești la turații ridicate, pe cand motorizarea Diesel este buna pentru
cuplul la turații joase, și senzația dată de către turbină. Optim ar fi o motorizare pe benzină,
bi-turbo dar este costisitor.
În timpul iernii, când afară este frig, motoarele diesel pornesc mai greu deoarece masa
metalică masivă a blocului motor {format din cilindri și chiulasă) absoarbe o mare parte din
căldura produsă prin comprimare, reducând temperatura și împiedicând aprinderea.
Unele motoare diesel folosesc dispozitive electrice de încălzire, de exemplu bujii cu
incandescență, ajutând la aprinderea motorinei la pornirea motorului diesel. Alte motoare
folosesc rezistențe electrice dispuse în galeria de admisie, pentru a încălzi aerul. Sunt
folosite și rezistențe electrice montate în blocul motor, tot pentru a ușura pornirea și a
micșora uzura.
 DIFERENTE INTRE MOTORUL DIESEL SI OTTO

 Intretinerea motorului otto este mai ieftina decat intretinerea motorului diesel
 Consumul motorului diesel este mai mic decat consumul motorului otto
 Acceleratie de la 0 la 100 km/h la motorul diesel este mai mare decat la motorul
otto
 Emisiile de CO2 ale motorului diesel sunt mai mici decat cele ale motorului otto
 Presiunile la care lucreaza motorul diesel sunt mai mari decat cele ale motorului
otto
 Motorul Diesel are un nivel de turatie ce nu poate fi depasit din cauza ca
autoaprinderea se face in mod natural si nu fortat pe cand cel Otto poate fi
regulat prin frecventa de aprindere a scânteii
 WEBBOGRAFIE
https://www.bogdanturcanu.ro/motor-diesel-versus-otto/

https://motoarewordpresscom.wordpress.com/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_diesel

http://www.scrigroup.com/educatie/fizica/Motorul-Otto-si-Motorul-diesel71492.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_%C3%AEn_patru_timpi

https://www.slideserve.com/dora/motorul-otto-si-diesel

http://www.scrigroup.com/educatie/fizica/Motorul-Otto-si-Motorul-diesel71492.php