criteriile şi normele morale din exterior (din anturajul imediat, din grupul său de referinţă – familia), judecata sa fiind neselectivă, situativă, rigidă şi vizând doar fapta, nu şi motivaţia ei
etapa judecăţii morale autonome – copilul, aflat in stadiul gândirii
operaţiilor concrete, are o judecată autonomă, prin interiorizarea normelor şi valorilor externe şi transformarea lor în norme şi valori proprii. Kohlberg defineşte moralitatea ca fiind formată din reguli de conduită pe care le utilizăm atunci când judecăm comportamentul nostru şi al celorlalţi. identifică 3 niveluri mari de evoluţie a judecăţii morale, fiecare dintre ele având câte 2 stadii distincte:
I. Nivelul premoral sau preconvenţional (4 – 10 ani)
standardele de judecare ale copilului sunt etichetele culturale ale anturajului său: „bun/ rău”, „cuminte/ obraznic”, „corect/ greşit”, „drept/ nedrept”, etc. faptele, comportamentele sunt judecate de copil doar după consecinţele lor, nu şi după intenţii
Stadiul I: stadiul moralităţii ascultării şi supunerii
- principiul: adoraţiei - se urmăreşte evitarea pedepsei: “Ce se pedepseşte este rău, ce nu se pedepseşte este bine” - copilul ascultă şi se conformează cerinţelor adultului din dorinţa de a evita anumite sancţiuni - Pedeapsa = orice comportament sau modalitate aplicată de adult cu scopul de a întări negativ anumite acţiuni ale copilului Reperul de conduită: evitarea pedepsei Întrebarea morală: ce să fac ca să nu fiu pedepsit? Stadiul II: stadiul moralităţii hedonismului instrumental naiv - se urmăreşte obţinerea anumitor beneficii: “Dacă te ajut, ce câştig?, Te ajut, dacă ma ajuţi” - copilul ascultă şi se conformează cerinţelor adultului din dorinţa de a obţine anumite avantaje - Recompensa = orice comportament sau modalitate aplicată de adult cu scopul de a întări pozitiv anumite acţiuni ale copilului
Reperul de conduită morală: obținerea recompensei
Întrebarea morală: Ce să fac pentru a fi recompensat ?
II. Nivelul moralităţii convenţionale (10 – 13 ani)
preadolescentul este interesat de respectarea normelor și regulilor de conduită socio-morală poate fi anticipată judecarea faptelor nu numai după consecinţele lor ci și după intenţia lor Stadiul III: stadiul moralităţii bunelor relaţii - principiul: conformismului - se urmăreşte recunoaşterea statutului în grupul de referinţă: “Băiat bun” - sunt valorizate încrederea, loialitatea, respectul - devine importantă imaginea în ochii celorlalţi, imaginea socială
Reperul de conduită morală: obținerea aprobării celorlalțI
Întrebarea morală: ce să fac ca să fiu apreciat ?
Stadiul IV: stadiul moralităţii ordinii şi datoriei
- principiul: lege şi ordine - se urmăreşte datoria faţă de normă: “Legea trebuie respectată indiferent de situaţie” - la nivel social legea devine obligatorie şi eficientă deoarece ea acționează pentru binele tuturor și al fiecărui individ în parte
Reperul de conduită morală: obligația de a respecta legea
Întrebarea morală: ce să fac pentru a respecta legea ? III. Nivelul postconvenţional sau al autonomiei morale (după 13 ani, la tinereţe sau niciodată)
are loc cristalizarea treptată a propriului sistem de valori și principii morale
autonomia morală reprezintă astfel rezultatul acceptării şi asimilării treptate, interiorizării normelor și valorilor externe
Stadiul V: stadiul moralităţii contractuale
- principiul: contractului social - se urmăreşte binele celorlalţi şi o acceptare democratică a legii - legile reprezintă de fapt convenţii sociale, nu sunt intangibile şi pot fi schimbate pe considerente raţionale, vizând utilitatea lor generală
Reperul de conduită morală: angajamentul de a respecta legea
Întrebarea morală: ce să fac dacă am decis să respect legea ? Stadiul VI: stadiul moralităţii principiilor individuale de conduită - principiul: etic universal - se urmăreşte datoria faţă de propria conştiinţă: “Fac un lucru conform eticii indiferent de consecinţe” - se cristalizează treptat propriul sistem de valori și principii morale şi o ierarhizare a acestora - propriile judecăți morale sunt considerate mai importante și mai puternice decât normele și valorile externe
Reperul de conduită morală: propria conştiinţă morală
Întrebarea morală: cum cred eu că e bine să fac?