Tendinţe actuale în educaţie care

accentuează inserţia noilor tehnologii în

activitatea didactică.
Platformele educaţionale on-line

Conf.univ.dr. Cătălin Glava

De ce “platforme on-line” în activitatea
noastră cu studenţii/elevii?
 Alternativă la “Yahoo Groups”, intens utilizate de
studenţi.
 Posibilitate de a “controla”, în sens pozitiv discuţiile
şi forumurile (on-line).
 Posibilitatea de a construi o veritabilă “clasă
virtuală”, complementară celor reale pentru
studenţii la zi şi esenţială pentru cei în regim ID.
 Modalitate eficientă de comunicare cu
studenţii/elevii, de la simple mesaje, până la
suporturi de curs sau sarcini de rezolvat.
 Posibilitatea unui contact permanent cu grupul de
studenţi, în plan virtual, fără pierdere de timp şi
energie.
 Motto: “Noile tehnologii chestionează
concepţiile tradiţionale privind predarea şi învăţarea şi,
reconfigurând maniera în care profesorii şi elevii au
acces la informaţie, au potenţialul de a transforma
specificul proceselor de predare şi învăţare.”
(UNESCO - World Educational Report, 2000)

Utilizarea în activitatea didactică a

noilor tehnologii se justifică doar atunci
când acest lucru aduce un plus de
calitate a situaţiilor şi experienţelor de
învăţare de care au parte studenţii!
 Tendinţe in educaţie
Tridimensionalitatea educaţiei
Începând de la „Didactica Magna” a lui I. A.
Comenius şi până în prezent, se conturează trei
dimensiuni ale educaţiei:
1. Educaţia raţională, practică, intelectuală, logico-
matematică, educaţia în spiritul ştiinţelor, educaţie
tehnologică.
2. Educaţia interpersonală (Educaţia pentru
comunicare şi relaţionare subiectiv-emoţională).
3. Educaţia transpersonală, orientată către înţelegerea
sensului existenţei personale, către înţelegerea
resorturilor care duc la existenţă aşa cum o
percepem noi.
 Renunţarea la falsa dihotomie:
Educaţie generală – Educaţie tehnologică (parte
a educaţiei profesionale)
În prezent diferenţierea între educaţie în
general, văzută ca o educaţie liberală, în genul
artelor liberale din Renaştere şi educaţia tehnologică
este nerealistă.
Trăim într-o lume din ce în ce mai tehnicizată şi
asumarea unei direcţii de educaţie numai din
perspectivă umanistă devine riscantă. În egală
măsură educaţia generală trebuie să valorifice
resursele tehnologice, aşa cum educaţia tehnologică
contribuie şi la formarea personalităţii, nu doar a
competenţelor profesionale.
Realizarea unei educaţii integrale, în
care informativul sprijină formativul
Tendinţa majoră a secolului XX în educaţie a
fost ştiinţifizarea şi epistemologizarea ei, latura
formativă a educaţiei fiind secundară şi
neesenţială pentru formarea personalităţii de
care societatea avea nevoie.
Secolul XXI redescoperă latura formală a
educaţiei şi consideră prioritară realizarea
educaţiei integrale, atât în planul informării cât
şi în cel al formării personalităţii.
Recunoaşterea importanţei educaţiei
permanente
Provocările deceniilor viitoare se constituie în
factori de decizie cu privire nu doar la adaptarea
prin anticipare a programelor de formare iniţială
a cadrelor didactice, ci şi la alegerea unor
structuri de formare profesională continuă care
să le asigure cu succes profesorilor adaptarea la
noile tehnologii didactice ale secolului XXI.
Noua alfabetizare
Imperativul familiarizării cu tehnologiile
informaţiei şi comunicării (TIC) impune un
nou înţeles al mai vechiului concept
pedagogic de alfabetizare. Este vorba de o
alfabetizare de alt nivel, de natură
tehnologică. Se constată o nevoie urgentă
de o nouă formă de alfabetizare bazată pe
TIC care include trei componente omoloage
clasicelor competenţe Citit, Scris, Calcul
matematic.
 Noul „Citit” presupune capacitatea de a căuta
şi găsi informaţii prin investigarea diferitelor surse
scrise, prin observare, experimentare şi adunare
de date. Presupune competenţe în utilizarea
motoarelor de căutare, în utilizarea funcţiilor de
căutare şi selectare a informaţiei puse la dispoziţie
de noile tehnologii informaţionale şi ale
comunicării.
Internetul oferă o cantitate uriaşă de informaţii
însă, spre deosebire de bibliotecă, nu are un
catalog şi nu avem siguranţa corectitudinii
informaţiilor descoperite. Informaţiile postate pe
Net nu au girul vreunei comisii de recenzori.
Aceasta este marea libertate şi în acelaşi timp
marea capcană a Internetului. Informaţia există,
este important să ştii cum să o cauţi şi cum să
apreciezi relevanţa şi autenticitatea ei.
 Noul „Scris” presupune capacitatea de
comunica în hypermedia implicând toate
categoriile de informaţii şi resurse.
Abilitatea de a utiliza un cont de e-mail
(poştă electronică), de a comunica virtual
prin intermediul mesageriilor instantanee
de tipul Irc, de a posta un subiect de
discuţie pe un forum, de a continua sau
propune un blog (jurnal electronic), toate
reprezintă modalităţi concrete de a „scrie”
în hypermedia.
 Noul „Calcul matematic” presupune
capacitatea de a proiecta şi realiza diverse
obiecte şi acţiuni in spaţiul virtual.
Reprezintă o competenţă de nivel superior
referitoare la capacitatea de a utiliza
resurse software ce oferă posibilitatea
modelării virtuale a unor obiecte sau
fenomene spre a fi mai accesibile elevilor.
Există programe software de simulare
de fenomene şi legi fizice, termodinamice,
chimice, unele utilizate cu succes în
şcoală prin programe ale ministerului
educaţiei (de exemplu: AEL, VI).
 Globalizarea
Globalizarea este expresia folosită la descrierea
schimbărilor în societăţile şi în economia mondială care rezultă
din comerţul internaţional extrem de crescut şi din schimburi
culturale extrem de diversificate. Alt aspect determinant al
globalizării îl reprezintă acumulările recente din domeniul
tehnologiilor şi inovaţia în special în sfera telecomunicaţiilor şi
al transporturilor, despre care se crede că au ajutat la crearea
a ceea ce se numeşte „satul global”. În fapt, Internetul este
principalul „vinovat” de fenomenul globalizării, promovând
comunicare generalizată şi accesul fără frontiere la informaţie
şi cunoaştere.
Educaţia este puternic afectată de globalizare. Ofertele
educaţionale devin unitare la nivel mondial, curriculele se
compatibilizează, diplomele tind a fi recunoscute oriunde pe
glob, tehnologiile informaţiei şi comunicării aduc informaţia din
orice colţ al lumi la îndemână, elevii şi profesorii pot avea un
feedback real al efortului lor educaţional având la dispoziţie
practica altor state de pe glob. Responsabilitatea educatorilor
creşte exponenţial în contextul în care studiile sunt qvasi-
identice la nivel planetar.
 Noile tehnologii ale informaţiei şi
comunicării reorganizează structurile
cognitive implicate în învăţare
 Structurarea unui program de învăţare prin
intermediul noilor tehnologii presupune
parcurgerea unor etape logice, psiho-logice şi
pedagogice.
 Acest patern al etapelor activităţii de învăţare
prin intermediul TIC tinde să se impună ca un
model de învăţare şi este adesea preluat implicit
de către utilizatorii TIC şi utilizat şi în afara
mediului electronic, în învăţarea obişnuită.
 Învăţarea înseamnă procesare de
informaţie
Prelucrarea informaţiei reprezintă o etapă a învăţării, în
perspectiva psihologiei clasice, precedată de percepţia
informaţiei şi succedată de memorare şi reactualizare. Teoriile
recente subliniază însă rolul central jucat de procesarea
informaţiei în învăţare, punând accentul pe adâncimea
procesării şi, în consecinţă pe transformarea informaţiei,
„punerea informaţiei într-o formă” originală, fie ea una
imagistică, fie una conceptuală.
Tehnologiile informaţiei şi comunicării se pliază firesc pe
această nouă înţelegere a învăţării, datorită similarităţii
funcţionale a procesării informaţiei realizată de creierul uman şi
computer. In fapt, utilizarea calculatorul electronic presupune
colectare de informaţie, stocare, transformare (modificarea
parametrilor calitativi şi cantitativi ai acesteia), asamblare,
selectare, reorganizare şi transmitere, patern utilizat şi în
cogniţie. Paradoxul nu este acela că descoperim că maşina (în
speţă computerul) funcţionează aidoma creierului uman, ci că
funcţionalitatea creierului uman este aidoma unei maşini.
Clasa virtuală
 Clasa virtuală este o categorie de aplicaţii software
numită Mediu virtual de învăţare (Virtual Learning
Environment (VLE)) special proiectat pentru a facilita
managementul activităţilor didactice şi de învăţare ale
elevilor. Sistemul monitorizează activităţile elevilor, ca
utilizatori ai platformei virtual în funcţie de setările
introduse de profesor, în calitatea sa de administrator al
platformei. Platforma rulează de pe un server, iar elevii o
accesează de pe orice terminal conectat la Internet, prin
intermediul unui browser (program ce permite navigarea
şi vizualizarea site-urilor de pe Internet) de tipul Internet
Explorer. În general un astfel de software pentru clasa
virtuală oferă oportunităţi de a posta documente, cursuri,
date, resurse bibliografice, sarcini de învăţare pentru
elevi, forumuri şi grupuri de discuţii, chat-uri, mesagerii
instantanee, diverse alte instrumente de comunicare
audio sau video şi instrumente de comandă şi
administrare.
 Mediatori ai învăţării

Clasa virtuală Profesorul

Exigenţele
curriculare
Comunitatea virtuală
Domenii de
cunoaştere

Elevul

Colegi
 Platforma on-line utilizată: BSCW
 Dezvoltată de Fraunhofer FIT and OrbiTeam
Software GmbH & Co. KG.
 BSCW (Basic Support for Cooperative Work) este
un mediu electronic de învăţare colaborativă.
 Acest spaţiu de lucru preia caracteristicile unei
clase obişnuite ca mediu de învăţare, însă utilizând
Internetul, reconstruieşte acest mediu în spaţiul
virtual şi oferă posibilităţi de cooperare,
comunicare, stocare de informaţii şi creare de noi
produse ale învăţării.
 http://bscw.fit.fraunhofer.de/bscw/
Browser de
Internet
Adresa
Web
Bară de
meniuri
superioară
Scurtături
Antet
Bara de
localizare
Bara de
acces rapid
Meniu
contextual de
acţiune
Directoare
Lista
documentelor
şi a
directoarelor
Documente:
adrese web,
word, pdf.
Discuţie
(dimensiune
a se referă
la nr. de
intervenţii
postate)
Membri Dimensiunea Dimensiunea Creatorul Deţinătorul Notificări de Butoane
invitaţi directoarelor fişierelor (în directorului directorului evenimente pentru
(în nr. de Kilobiţi) sau al sau al accesarea
obiecte) documentului documentului submeniurilor
Atribute generale ale platformei
 Accesibilitatea. Platforma BSCW este
disponibilă gratuit atât pentru utilizarea ei de pe
serverele OrbiTeam, cât şi pentru descărcarea şi
instalarea ei pe un server propriu, pentru
activităţi cu caracter educaţional (non-comercial)
şi pentru un număr realtiv redus de utilizatori.
 Interfaţă „user frendly” (prietenoasă). Interfaţa cu
utilizatorul se caracterizează printr-un atribut
esenţial pentru o platformă de cooperare on-line:
user frendly.
 Suport multilingvistic. Platforma permite
prezentarea interfaţei cu utilizatorul în douăzeci
de limbi de circulaţie internaţională.
Caracteristici ale managementului
platformei
 Administrabilitate. Această caracteristică se referă la
posibilităţile de administrare a platformei de către
profesor, în calitatea sa de tutore. Administrarea
presupune inclusiv proiectarea nivelurilor de acces ale
utilizatorilor.
 Autentificare. Fiecare utilizator îşi construieşte, la prima
intrare pe platformă prin intermediul invitaţiei primite prin
e-mail de la tutore, un profil de utilizator, care conţine
numele şi prenumele utilizatorului precum şi alte date
relevante.
 Polling – creare de sondaje de opinie. Platforma BSCW
oferă posibilitatea de a testa opinii ale utilizatorilor în
relaţie cu diverse subiecte, prin intermediul sondajelor de
opinie (facilitate numită de internauţi Polling)
 Atribute privind gestiunea informaţiilor
 Crearea şi postarea documentelor pe platformă. Această
facilitate reprezintă cea mai consistentă aplicabilitate
educaţională a platformei, alături de posibilitatea partajării lor.
 Versionarea documentelor şi „îngheţarea” lor. Pentru a putea
evalua un document prin prisma evoluţiei lui de la o versiune
incipientă, de la un draft, până la versiunea finală, platforma
oferă posibilitatea încărcării pe versiuni a documentului.
 Drepturi de acces. Tutorele creează, pentru fiecare utilizator în
parte sau pentru grupuri de utilizatori, nivele de acces la
documentele postate pe platformă şi la bazele de date.
 Posibilitatea de modificare a formatului documentelor. În
momentul încărcării unui document pe platformă, se poate
modifica formatul acestuia, dacă exigenţele activităţii ulterioare
căreia îi va servi documentul respectiv solicită acest lucru.
 Facilităţi de căutare pe platformă. Această facilitate permite
accesarea unui motor de căutare a unui obiect postat pe
platformă de un utilizator, fără a căuta în fiecare director în
parte.
 Caracteristici ale opţiunilor de cooperare
şi relaţionare
 Postarea subiectelor de discuţie sau dezbatere.
Comunicarea reprezintă principala facilitate care asigură
caracterul de platformă de cooperare a BSCW. Un spaţiu de
discuţii sau o dezbatere poate fi deschisă într-un director, ca
element separat de celelalte obiecte existente în acesta sau
în dreptul oricărui obiect existent în spaţiul de lucru.
 Transparenţa acţiunilor utilizatorilor. Fiecare acţiune
întreprinsă de un utilizator este transparentă pentru ceilalţi
participanţi la activitate, platforma generează mesaje de
atenţionare.
 e-Mail. Mesajele e-mail către utilizatorii platformei pot fi
trimise direct din interiorul BSCW. În mediul BSCW există şi
opţiunea de a transmite obiectele selectate ca ataşament la
un e-mail.
 Lista de contacte. Platforma BSCW oferă posibilitatea
gestionării unor liste de contacte la fel ca şi un cont de e-
mail.
 Atribute ale modalităţilor de partajare
 Partajarea documentelor. Partajarea spaţiilor de lucru în cadrul
sistemului BSCW este o precondiţie pentru iniţierea acţiunilor
de cooperare, specifice acestui sistem. Pentru a partaja cu alţi
utilizatori un obiect existent pe BSCW, aceşti utilizatori trebuie
să fie al rândul lor înregistraţi pe platformă şi prezenţi pe lista
utilizatorilor, respectiv în agenda cu adrese.
 Acces extern şi acces extern limitat. Utilizatorii platformei pot
partaja documentele personale cu alţi utilizatori sau le pot
publica pe Internet astfel încât să poată fi accesat de către
oricine este interesat de conţinut. Publicarea documentului este
posibilă numai dacă platforma rulează de pe un server propriu,
implicit documentul poate fi accesat de pe pagina de Internet a
instituţiei, intrând în sectorul destinat vizitatorilor.
 Limitări privind modificarea documentelor. Un document postat
pe BSCW nu poate fi modificat ca atare, el poate fi deschis,
indiferent de format, în interiorul browserului de Internet ca o
nouă pagină, dar dacă se operează modificări în conţinut, la
comanda „Back”, se va solicita salvarea documentului
modificat pe computer, de unde, ulterior, se va putea încărca pe
platformă, ca o versiune nouă, în cazul în care documentul nu
este „îngheţat”.
Caracteristici privind managementul
timpului
 Calendarul. Tutorele poate construi o planificare
calendaristică a activităţilor didactice de-a lungul
întregului semestru, datele fiecărei activităţi şi termenele
limită pentru sarcinile asumate fiind disponibile tuturor
utilizatorilor.
 Data (şi ora) ultimei modificări a unui document, director,
obiect.
 Data (şi ora) postării unui subiect de discuţie, a unui
răspuns la un subiect propus.
 Data (şi ora) intrării pe platformă.
 Istoricul obiectelor postate pe platformă.
Alternative la BSCW
1. Blackboard
2. Web-CT
3. Moodle
4. PHP Groupware