Universitatea “Dunãrea de Jos”, Galaţi

Facultatea de Ştiinţe și Mediu

Master: Monitorizare și Managementul mediului

Rezervatia marina Vama Veche - 2 Mai

Nistor Andreea-Liliana

2018
 Cuprins

 Descrierea rezervatiei
 Geologie si geomorfolog
 Clima
 Descrierea mediului biotic
 Evaluarea starii de conservare a speciilor si habitatelor
 Scopurile rezervatiei
 Bibliografie
 Descrierea rezervatiei
 suprafata de 5272 ha de-a lungul a 7 km de coasta;
 Aria protejata este impartita in doua zone si anume zona A si zona B:
 zona A: zona strict-protejata, destinata exclusiv cercetarii stiintifice,
are o suprafata de 3.150 ha.
 zona B: zona de siguranta si protectie, in care se permit anumite
activitati economice traditionale, cu suprafata de 1.850 ha.

Figura 1 Fig. Harta

ROSCI0269 Vama Veche - 2
Mai,
http://eunis.eea.europa.eu/sites/63
636, accesat la data 06.12.2018
 Geologie si geomorfologie

 Sedimentele sunt dominate de nisipuri grosiere si granulate de

origine biogenica;

 In adancime predomina nisipurile fine de cuart;

 Fundul pietros este format in general din platforme de calcar sau

pietre cu aceeasi origine.
 Clima

 Temperatura medie a lunii iulie este de 22,20C la Constanta si

22,80C la Mangalia;

 iar a lunii ianuarie este de -0,30C la Constanta si 0,20C la Mangalia.

 Temperatura medie anuală a apelor din zona rezervatiei se inscrie in

linia generala a temperaturii apelor marine costiere caracteristice
litoaralului de 12,30C.
 Descrierea mediului biotic
Fitoplanctonul

 S-au inregistrat 110 specii algale;

 Predominante au fost grupele diatomeelor (Bacillariophyta) si peridineelor

Fig. 2 Pyrrophyta (Pyrrophyta) care au constituit aproximativ 40% din totalul speciilor;
http://culter.colorado.edu/lake-
algae/taxa/phylum.php?
phylum_ID=3
 Speciile de microalge nesilicioase au realizat cele mai ridicate densitati iar
diatomeele au asigurat cea mai mare parte a biomasei medii anuale;

 In zona 2 Mai, unde acoperirea suprafetelor pietroase cu midii este mai mica, sa
observat o crestere a importantei non-diatomeelor in productia fitoplanctonului si
Fig. 3 Chrysophyta mai ales a flagelatelor din increngatura Chrysophyta.
http://culter.colorado.edu/lake-
algae/taxa/phylum.php?
phylum_ID=3

Fig.5 Noctiluca miliaris
http://pomegranatesandgrapes.
com/tag/noctiluca-miliaris/
Zooplanctonul
In zona Vama Veche au dominat meroplanctontele (59,9%) prin larve de
balanide si de bivalve, urmate de copepode 17% si cystoflagelatul Noctiluca
miliaris (14%), numarul grupelor taxonomice fiind 13.
In zona 2 Mai s-au inregistrat densitati superioare fata de zona Vama Veche
care s-au realizat pe baza urmatoarelor grupe de organisme: copepodele
dominante numeric (70%) si meroplanctontele (23%),
urmate de cystoflagelatul Noctiluca miliaris.
Numarul grupelor taxonomice inregistrate in zona
2 Mai a fost de 13.
Fig. 4 Copepoda
https://ro.wikipedia.org/wiki/Copep
ode
 Bentosul si habitatele bentale

habitat nisipos: format din sedimente mobile cu granule distincte, aspre la pipait si
neaderente, acest tip de habitat ocupa cca. 29,4 % din suprafata fundului;

habitatul malos: format din sedimentele mobile, aderente, cu granule de nisip si cu mal
in proportie de 15-25%. Ocupa numai 9,6% din fundul acvatoriului;

habitat nisipos-malos: format din sedimente mobile cu granule distincte in amestec cu

sedimente mobile aderente. Este prezent pe numai 6% din suprafata acvatoriului;

habitat dur-pietros: reprezinta mai mult de jumatate din suprafata rezervatiei (cca.
55%).
 Ihtiofauna
Structura acesteia s-a realizat prin analiza capturilor inregistrate la pescuitul stationar si ale celor
realizate la pescuitul cu navodul marin.

Comparand actuala ihtiofauna identificata in zona rezervatiei cu cea semnalata anterior in

literatura de specialitate, ca fiind prezenta la litoralul romanesc se remarca o reducere de cca. 3,5 ori a
biodiversitatii acestui grup de organisme utile valorificabile.

In ceea ce priveste mamiferele marine, se semnaleaza prezenta celor 3 trei specii de delfini
din Marea Neagra: Delphinus delphis ssp. ponticus si Tursiops truncatus ssp. Ponticus (Familia
Delphinidae) si Phocoena phocoena ssp. relicta (Familia Phocoenidae).

Fig. 6 Delphinus delphis ponticus
https://www.inaturalist.org/observations
/9678256
Fig. 7 Tursiops truncatus Ponticus Fig. 8 Phocoena phocoena relicta
https://greenbalkans.org/delfini/en/Black-Sea-harbour-porpoise-
https://www.biolib.cz/en/image/id30848
Phocoena-phocoena-relicta-.p371
2/
 Evaluarea starii de conservare a speciilor si habitatelor

Starea de conservare este redata utilizand cele patru categorii disponibile: favorabil – ,
favorabil - FV neadecvat - U1 nefavorabil - U2 necunoscut - XX
neadecvat - , nefavorabil - U2 şi necunoscut – XX .
S-a obtinut un statut de conservare favorabil – FV pentru urmatoarele habitate ale
sitului:
 Bancuri de nisip submerse de mica adancime
 bancuri de nisip submerse de mica adancime;
 suprafete de nisip si mâl descoperite la maree joasa;
 Recifi;
 Tursiops truncatus- Delfin mare, Delfin cu bot gros;
 specia Phocoena phocoena - Marsuin, Porc de mare;
 specia Alosa imaculata- Scrumbie de Dunăre;
 specia Alosa tanaica - Rizeafcă.
 Un statut de conservare neadecvat - U1 s-a inregistrat pentru:

 Tursiops truncatus - Delfin mare

 Phocoena phocoena

Fig. 9 Phocoena phocoena

http://marinebio.org/species.asp?id=364
 Scopurile rezervatiei marine

 Conservarea biodiversitatii, in special a habitatelor critice si a speciilor periclitate;

 Crearea unui refugiu pentru speciile exploatate intens;

 Cresterea diversitatii ihtiofaunei;

 Aprofundarea cunoasterii ecosistemului marin prin furnizarea de informatii

privind legaturile functionale, asigurarea de zone pilot de studiu pentru
cercetatori, banci ecologice si noduri in retelele de monitoring;

 Protejarea diversitatii genetice a populatiilor exploatate intens;

 Promovarea unui model de cooperare cu societatea civila privind protectia si

dezvoltarea durabila in zona costiera.
 Bibliografie
 Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0269 Vama veche - 2 mai și al Rezervației naturale Acvatoriul litoral marin
Vama Veche - 2 Mai, cod - 2.345, pag. 8 – 73.

 FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

 Victor Niţă, Zaharia T., Nenciu M., Cristea M., Ţiganov G., Current State Overview of the Vama Veche - 2 Mai Marine Reserve,
Black Sea, Romania, Grigore Antipa, Constanta,Aquaculture, Aquarium, Conservation & Legislation International Journal of the Bioflux
Society, National Institute for Marine Research and Development ,pag. 44-54.

 https://www.google.fr/url?
sa=i&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwiz__HsqIvfAhUIyRoKHYL5BXQQjRx6BAgBEAU&url=http
%3A%2F%2F2maidurankulak.marenostrum.ro%2Fro-
rezervatia.php&psig=AOvVaw3URedNiVauruiFKc_zKgBh&ust=1544189493206959, accesat 06,12,2018

 https://www.google.ro/url?
sa=i&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwi2mPGmuIvfAhUN1BoKHdxhAVgQjRx6BAgBEAU&url=https
%3A%2F%2Feugencubassa.wordpress.com%2F2012%2F01%2F09%2Fpovestiri-din-delta-dunarii-pelicani-lebede-cormorani-
si-o-epava%2F&psig=AOvVaw1Xz2ofeeLHMlqVNN4AJItI&ust=1544193764414793. accesat 06,12,2018

 http://marinebio.org/species.asp?id=364, accesat 06,12,2018

 https://www.inaturalist.org/observations/9678256, accesat 06,12,2018