UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “N.

TESTEMIŢANU”
CATEDRA CHIRURGIE Nr. 2, CLINICA 2 CHIRURGIE “Constantin Ţîbîrnă”
Chişinău, Republica Moldova

ARTERIOPATIILE CRONICE PERIFERICE

O. Crudu
 Definiţie

Arteriopatiile periferice sunt boli, care afecteaza

arterele membrelor inferioare sau superioare,
având ca rezultat o scădere a circulaţiei sangvine
la acest nivel. Expresia clinică a arteriopatiilor
periferice este reprezentat de sindromul de
iscemie cronică.
 EPIDEMIOLOGIA BOLII ARTERIALE PERIFERICE

 In 2012 în Europa şi America de Nord existau aproximativ 30 de

milioane de pacienţi cu boală arterială periferică, dintre care 12 milioane
erau simptomatici.

 În SUA la acesti pacienţi se practică circa 67 000 amputaţii annual.

La 60 % dintre cei amputaţi la un membru, se va efectua o amputaţie

şi la nivelul piciorului contralateral într-un interval de 3-5 ani .

Tratament conservator al: - unei leziuni unice – 7-8000 $, tratamentul

unui ulcer suprainfectat – 17-18000 $, - în caz de amputaţie costurile
ajung la 45000 $, (SUA 2012)

Prevalența bolii arteriale periferice creşte cu vârsta de la 3% la grupul

de vârstă sub 40 de ani, la 8% la grupul peste 60 de ani, ajungând până
la 20% la cei peste 70 de ani.
 Etiologia arteriopatiilor periferice
I. Procese dismetabolice degenerative:
• ateroscleroza obliterantă,
90%
• angiopatia diabetică.
II. Procese inflamatorii:
• endarterita obliterantă,
• trombangita obliterantă, (Boala Bueerger),
• aorto-arterita nespecifica etc. 10%

III. Procese funcţionale, reversibile:

• boala RAYNAUD.
• sindromul RAYNAUD
 Generalităţi patogenetice în arteriopatiile periferice
Decompensare Compensare
Obstrucţie

Micşorare progresivă Dezvoltarea circulaţiei

a perfuziei unui teren colaterale

Ischemie Asigurarea fluxului

distal de stenoză

Hipobioză
Restabilirea perfuziei

Anabioză

Necroză
 * Patogeneza necrobiozei ischemice(hipoxice)

Activarea
Rezerva de
О2 АТФ, АДФ Fosfofructokinazei Glicoliza glicogen
(FFK)

Inactivarea рН cito Epuizarea Ameliorarea temporară

plasmei
Lactat
FK sist. tampon a dificitului energetic

Deficit energetic Insuficienţa Na и H2O Edem Dezintegrarea

marcat pompei K/Na În celulă celular Citolemei

Depolorusarea membranei
celulare
Labilitatea
membranei
lisosomale

Moartea celulei

20
 * Mecanismul deschiderii colateralelor
8
А Б В
1 1 8 1

2 2 4
2
3 3
2 2 2

А – Starea colateralelor în normă 5

Б – Apariţia gradientului de presiune 6
В – mecanismul reflector

1. – Vas magistral; 2.Colateralii; 3. – Obstacol; 4. – Măduva spinală; 5 – Hemo-receptori tisulari;

6. – Mataboliţi acizi; 7. – Calea aferentă; 8 – Calea eferentă..
13
SINDROMUL DE ISCHEMIE ARTERIALA CRONICA

Simptomele principale sunt:

Simptomele subiective, care apar lent si progresiv, de obicei, în următoarea
ordine:
•oboseală la mers,
• cîrcei şi parestezii în gambă sau gleznă,
• claudicatie intermitentă: crampă dureroasă cu sediul, de obicei, în gambă;
apare la efortul de mers, de urcare a unei scări şi se calmează prin repaus. Se
datorează reducerii debitului arterial, prin obliterarea incompletă a arterelor. Debitul
este suficient pentru asigurarea nutritiei tesuturilor în repaus, dar insuficient pentru
nevoile musculare în oxigen, considerabil crescute în timpul efortului de mers.
Ischemia cronică se accentuează considerabil la efort;
• durere spontană de repaus, care apare mai târziu, precedînd, de obicei,
instalarea gangrenei. Apare când obliterarea arterială este aproape totală şi când
cantitatea de sânge, care vine la ţesuturi, este atât de mică, încât nu pot fi satisfăcute
nevoile de oxigen nici în repaus. Durerea este difuză, cu exacerbări nocturne,
refractară la Tratament. Se intensifică la căldură şi scade uneori în poziţia declivă.
SINDROMUL DE ISCHEMIE ARTERIALA CRONICA

Simptomele obiective:
•Paloarea tegumentelor,
•Hiperimie insotita de caldura,
•Cianoză,
•Hipotermie răcirea tegumentelor,
• Pulsul arterelor (darsalis pedis, tibialis posterior, poplitee) atenuat ori lipseste.
•Atrofia tegumentelor,
•Pielea lucioasa,
•Alopeţie (Parul rar si subtire),
•Unghiile groase si deformate,
•Muschii atrofiati (gambieri),
•Întarzierea cicatrizarii plagilor si tendinta la infectii cutanate.
•Ulceraţiile - de obicei mici, aparand dupa microtraumatisme,
•Gangrena. Ultima apare distal, la vârful degtelor sau la calcâi.
TABLOUL CLINIC ÎN ARTERIOPATIILE CRONICE PERIFERICE
VA FI ÎN FUNCŢIE DE

• Calibrul artere (la ce nivel),

• Gradul obstructiei (partial, total),
• Eficacitatea circulaţă colaterală,
• Gradul de afectare a microcirculaţie.
 Clasificarea sindromului de ischemie cronică
a membrelor inferioare (Leriche-Fontaine- Pocrovskii)
Gra Denumirea Expresia clinică ABI
dul (ankle-brachial
index)

I Iniţial Durerea apare la eforturi mari, mers sau 0,75-1,0

ortostatism prelungit si cedeaza la repaus.
Exista sensibilitate la frig, paloare si
temperatura scazuta la membre, dar cu puls
prezent. Parestezii.

II Claudicaţie Durerea apare la eforturi moderate: 0,35-0,9

intermitentă IIa - în timpul mersului > de 200 metri
IIb - în timpul mersului < de 200 metri
III Sindromul Dureri în repaus (nocturne) in regiunea < 0,4
algic în repaus membrilor inferioare, ori în timpul mersului <
de 50 metri
Complicaţii Sindrom algic marcat (dureri violente în <0,25
IV ulcero-necrotice plante şi gambe. Ulceraţii, necroză, gangrenă
(gangrena)
 SEMIOLOGIA ARTERELOR

Anamneza în afecţiunile arteriale

Vârsta – poate aduce date importante în anumite afecţiuni.
 La adulţii tineri, mai ales la marii fumători, se descrie
frecvent trombangeita obliterantă sau boala BŰRGER.
 După vârsta de 50 de ani se instalează ateroscleroza cu
diferite manifestări.
Sexul
 La bărbaţi se descriu mai frecvent arteritele obliterante
cu ischemii periferice iar la femei, apar arteriopatii
funcţionale cum ar fi sindromul RAYNAUD.
 SEMIOLOGIA ARTERELOR

Antecedentele eredo-colaterale şi personale.

 Boli cu incidenţă crescută familială: sindroamele
dismetabolice cu ateroscleroză şi arterite secundare;
 HTA;
 Diabetul zaharat cu diferite arteriopatii secundare.
 Prezenţa altor boli precum: colagenoze.
 Fumatul (durata).
 Obezitatea.
 Sedentarismul.
 Munca în condiţii de frig şi umezeală.
 Traumatizarea prelungită a extremităţilor.
 SEMIOLOGIA ARTERELOR

Inspecţia:
 Culoarea tegumentelor :
- Paliditate
- Hiperemie
- Cianoză.
 Tulburările trofice:
– piele uscată, subţiată, unghii friabile, deformate, îngroşate, uneori
cu striaţii; căderea părului pe zona respectivă;
– reducerea ţesutului celular subcutanat urmate de subţierea
degetelor;
– ulceraţii, necroze.
 Palparea arterelor (puncte de reper.)
palparea arterei femurale comune se face la nivelul arcadei crurale la
nivelul triunghiului Scarpa, artera fiind comprimată pe osul femural.

palparea arterei femurale interne se face la nivelul feţei interne a coapsei

deasupra genunchiului la ieşirea ei din canalul lui Hunter
 Palparea arterelor (puncte de reper.)
palparea arterei poplitee se face la nivelul spaţiului popliteu cu pacientul în
clinostatism cu genunchiul flectat, policele pe rotulă şi indexul şi mediusul pe arteră
 Palparea arterelor (puncte de reper.)
palparea arterei tibiale posterioare se face la nivelul porţiunii ei distale
situate în şanţul retromaleolar intern

palparea arterei pedioase sau artera dorsală a piciorului se face prin

depistarea ei la nivelul primului spaţiu intermetatarsian, locul ei putând avea
diferite variante anatomice pe faţa dorsală a piciorului.

Palparea ultimelor două artere este foarte importantă în sindromul de

ischemie periferică acută şi cronică, fiind obligatorie palparea consecutivă la
ambele picioare.
 Examene paraclinice

• Indicele glezna-brat

• Măsurarea presiunii sistolice segmentare la diferite nivele

• Pletismografia segmentară sau determinarea puls-volum:

• Angiografia

• Examen ecografic ( Ecografia bidimensionala, Doppler arterial,.Duplex scanare, Doppler cu codaj de culori)

• Angiografia prin rezonanață magnetică nucleară

• Angiografia prin computer tomograf

 ABI - ankle-brachial index

Norma ABI-0,9-1,42

ABI = Presiunea sistolică pe gambă/ Presiunea sistolică pe braţ

 Măsurarea presiunii sistolice
segmentare la diferite nivele
Spre deosebire de indicele gleznă-braţ, măsurarea presiunii segmentare
poate deteremina localizarea leziunii.

Metodologie: manşeta unui manometru este

plasată la diverse nivele şi se utilizează un receptor
Doppler distal, măsurându-se astfel presiunea
sistolică la nivelul arterelor mari.
Localizarea leziunii este determinată în funcţie de
apariţia gradientului de presiune.
Un gradient mai mare de 20 mmHg între două
segmente adiacente indică o stenoză subiacentă.
 EXAMEN ECOGRAFIC

Ecografia bidimensionala
Doppler arterial
Duplex scanarea arterelor
Triplex scanarea arterelor (Doppler cu codaj de culori. )
Ecografia bidimensionala
Doppler arterial

Flux magistral

Flux turbulent
Duplex scanare a arterelor
Triplex scanarea arterelor
Doppler cu codaj de culori.
Ecografia bidimensionala

Doppler cu codaj de culori.

Doppler cu codaj de culori.
Angiografia
 Angiografie
(Sindromul LERIS)

Aortograma în ocluzia înaltă a aortei abdominale: Se constată multipli

colaterale cu punct de plecare proximal de ocluzie.
Angiografie

Angiograma arterei
femurale cu tromboză
segmentară: Se
constată întreruperea
umplerii cu masă de
contrast şi multipli
colaterale.
 Angiografia
• Angiografia este considerată
standardul de aur pentru evaluarea
bolii arteriale periferice, fiind cea mai
accesibilă şi larg răspândită tehnică
imagistică. Totuşi această metodă
prezintă o serie de dezavantaje:
– • procedurilor invazive ce presupun
cateterizare arterială sângerare,
infecție , leziuni la nivelul vasului de
acces.
– • Ateroembolism.
– • Reacții alergice la substanța de
contrast (0,1%).
– • Nefrotoxicitatea substanței iodate de
contrast.
– • Mortalitate (0,16%).
– • Complicații la locul de puncție
arterială (pseudoanevrism, hematom,
fistulă arterio‐venoasă).
– • Cost ridicat.
 Angiografia prin computer
tomograf

• Computerul tomograf multidetector

oferă imagini rapide a membrelor
inferioare şi abdomenului la o
rezoluţie înaltă.
• Limitările metodei sunt reprezentate
de utilizarea substanței de contrast
iodate, expunerea la radiaţii şi
dificultăţile de interpretare datorită
prezenţei depunerilor de calciu.
Prezenţa stenturilor reprezintă de
asemenea o sursă de artefacte.
 Angiografia prin rezonanață
magnetică nucleară
• . Avantajul metodei e reprezentat de
oferirea imaginilor de înaltă rezolutie 3D
a întregului abdomen, pelvis şi membre
inferioare. De asemenea, imaginile pot fi
vizualizate din diverse unghiuri prin
rotaţie si secționate la diverse nivele.
• Limitele metodei sunt legate de utilizarea
câmpului magnetic ce nu permite
examinarea pacienţilor cu defibrilatoare,
şunturi cerebrale, implanturi cohleare sau
alte proteze metalice precum şi de
examinarea dificilă a pacienților ce suferă
de claustrofobie.
Angiografia prin rezonanață
magnetică nucleară
 Pletismografia segmentară sau
determinarea puls-volum:
In vederea efectuării
acestui test manjeta este
plasată la un anumit nivel al
membrului inferior şi se
conectează la un pletismograf
pentru a determina
modificările de volum.
(aspect istoric)
 Ateroscleroza obliterantă
(definiţie)

• Ateroscleroza este o boala generala metabolică,

cronică, generată de un complex de factori, veriga
principala fiind tulburarea metabolismului lipidic, iar
consecinţa anatomopatologică, ingrosarea peretelui
arterial, cu stenozarea lumenului si tulburari de irigaţie.
Literatura de specialitate a raportat şi o serie de suprapuneri a bolii în
circulația: cerebralǎ, coronarianǎ şi perifericǎ
Studiul REACH
(Reducerea Atero-Trombozei pentru o Sanatate Continua)

coronarianǎ 8,4 cerebralǎ

16,6
1,6
44,6
1,2
4,7

perifericǎ
4,7
* Factorii etiologici în declanşarea aterosclerozei

Alimentaţie Obezitate Dereglarea Factori ereditari

iraţională metabolismul
ui lipidic

Dereglări Tabacism Hipodinamie Stresul

endocrine

ATEROSCLEROZA
12
Rolul vârstei în declanşarea aterosclerozei
Pînă la 40 ani:
1. Mod activ de viaţă
2. Regenerare celulară rapidă
3. Elasticitatea vaselor
4. Spectrul lipidic
cu dominarea fosfolipidelor
După 40 ani:
1. Hipodinamie
2. Regenerare celulară lentă
3. Rigiditatea vaselor
4. Cumulare a factorilor de risc
5. Spectrul lipidic
cu dominarea colesterolului
6. Epuizarea sistemului antioxidant
Etc.
13
* Morfopatogeneza aterosclerozei

Stadiile aterosclerozei

prelipidică

lipoidoză

liposcleroză

ateromatoză

aterocalcinoză

Ulcer ateromatos

14
Patogeneza aterosclerozei
* Rolul aterosclerozei în instalarea sindromului
de ischemie cronică

Ateroscleroza

Sensibilitate Îngustarea Crearea Formarea

sporită lumenului terenului trombembolilor
la factorii vascular pe pentru cauzată de
spasmogeni contul trombogeneză pătrundere
plăcii (lezarea Detritului
aterumatoase, endoteliului) ateromatos
îngroşerii peretelui în lumen
vascular,
sclerozei

Ischemie
23
 Controlul dislipidemiei
Valorile normale ale grăsimilor din sânge sunt:

Colesterol total < 200 mg/dl;

LDL- colesterol < 100 mg/dl ("colesterol rău");

HDL- colesterol > 60 mg/dl ("colesterolul bun");

Trigliceride < 150 mg/dl.

 Tipurile de colesterol

LDL ( low density lipoproteins) HDL Lipoproteinele cu

Lipoproteinele cu densitate densitate ridicata ajuta la
scazuta sunt alcatuite in cea eliminarea colesterolului rau
mai mare parte din grasimi din sange si prevenirea
si o mica parte de proteine. aterosclerozei.
• optim <100 mg/dl Nivelurile de HDL sunt
• la limita - 130-159 mg/dl considerate in felul urmator:
• ridicat - 160-189 mg/dl • optim ≥ 60 mg/dl
• foarte ridicat > 190 • nedorit ≤40 mg/dl.
 Endarterită obliterantă
Endarterită obliterantă— boala gravă caracterizată prin
afectarea vaselor sangvine și subalimentarea progresivă cu
sînge a membrelor inferioare. Este întîlnită mai frecvent la
bărbați; cauza directă rămîne neprecizată, fiind, însă, bine
cunoscuți unii factori predispozanți:
– ca răceala îndelungată a picioarelor,
– traumele neuropsihice,
– intoxicarea cronică cu nicotina (fumatul).

Inițial sînt afectați nervii reglatori ai circulației sangvine la

membrul inferior, provocînd spasme de lungă durată a
arterele magistrale respective; ulterior are loc sclerozarea
pereților arterelor, îngustarea pînă la închiderea deplină a
lumenului vascular.
 Etiopatogeneza endarteritei obliterante

Factorul etiopatogenic

Hipotermia Stresul Factorul genetic

Fumatul
picioarelor

Factori autoimuni

30
* Patogeneza endarteritei obliterante

Edemul endoteliului

Infiltrarea intimei
cu granulocite

Proliferarea progresantă
a intimei

Peretele arterial se
îngroaşă iar lumenul se
îngustează

Dereglarea perfuziei
(ischemie)

Gangrena
31
Gangrena ca rezultat al endarteritei odliterante

32
 Diagnosticul diferenţiat
Ateroscleroza obliterantă şi Endarterita obliterantă al membrilor
inferioare.
Criteriu Ateroscleroza obliterantă Endarterita obliterantă
Factor Dereglarea metabolismului lipidic Hipotermie, Tabacism,
declanşator (obezitate dislipidemie ) Infecţii, stres,

Anamneza _ +
alergologică
Vîrsta >40 ani < 40ani
Afectarea _ +
simetrică
Dureri în Doar în stadiul III şi IV +
repaus
Claudicaţia Înaltă (dureri în reg. lombară şi Joasă (dureri în reg.
intermitentă fesieră) gambelor şi plantelor)
Joasă (dureri în reg. Gambelor) Apare precoce.
Culoarea Palidă Cianotică
tegumentelor
 Diagnosticul diferenciat
Ateroscleroza obliterantă şi Endarterita obliterantă al
membrilor inferioare.

Criteriu Ateroscleroza obliterantă Endarterita obliterantă

Dereglări trofice În fazele avansate În fazele incipiente
Localizarea gangrenei Regiunea distală a plantei Falangele distale
Lipsa pulsaţiei pe frecvent rar
a. poplitea
Lipsa pulsaţiei pe posibil foarte rar
a. femurală
Suflu sistolic în proec. a. frecvent lipseşte
femurală
Statutul psiho-emoţional obişnuit labil
Maladii concomitente HTA, DZ, BIC Boala ulceroasă,
neurostenie
 Diagnosticul diferenciat
Ateroscleroza obliterantă şi Endarterita obliterantă a membrilor inferioare
Criteriu Ateroscleroza obliterantă Endarterita obliterantă
Evoluţia clinică Lentă. Fără agravări sezoniere Acutizări şi remisii în
funcţie sezonieră.
Heperholesterinemie + _
Criterii angiografice
Afect. segm. aorto- + _
iliac
Afect. a. femurale Frecvent Rar

Afect. a.poplitea Frecvent Foarte frecvent

Afect. vaselor gambei Frecvent Obligatoriu

Colateralele De calibru mare, bine Multiple, de calibru mic

dezvoltate.
Aspectul intimei Neregulat stenoză uniformă
 Trombangeita obliteranta

• Definiţie:este o boala inflamatorie care apare, aproape in exclusivitate

la barbati tineri, intre 20 si 40 de ani, mari fumatori, interesand conco-
mitent arterele si venele din orice regiune, dar in special ale
membrelor, mai ales pelviene.
• Etiologia bolii este necunoscuta, dar exista unele argumente care
sustin intervenţia unor factori infectiosi (rickettsii) si alergici.
Factorilori cu impact:
1. plumbul,
2. umiditatea,
3. frigul,
4. traumatismele
5. tutunul.
 Trombangeita obliteranta

• Procesul anatomopatologic intereseaza arterele mijlocii si

mici ale membrelor, mai ales pelviene, marile artere
(femurala, brahiala) fiind prinse mai tarziu. Leziunea
arteriala consta in proliferarea endoteliala a intimei, cu
formare de trombi, obliterarea vasului si prinderea frecventa
a venei, uneori a intregului pachet vasculo-nervos.
• Clinic, boala se caracterizeaza prin sindromul de ischemie
periferica, insotit sau chiar precedat de o tromboflebita
superficiala a venelor mijlocii sau mici ale piciorului sau
ale gambei, care dureaza cateva zile si se repeta la intervale.
 Trombangeita obliteranta

• Evolutia decurge in puseuri succesive, cu perioade de

remisiune de lunga durata.
Diagnosticul se impune in prezenta unei claudicatii
intermitente sau in caz de dureri permanente insotite de o
tromboflebita superficiala migratoare, care apare la un
barbat tanar (sub 40 de ani), fara cardiopatie ischemica,
mare fumator, si care evolueaza in puseuri. Exista si
forme benigne, dar in general boala evolueaza spre
ulceratii si necroze. Se descriu si forme mixte, care apar
dupa 40 de ani, caracterizate prin asocierea unei
trombangeite si a unei ateroscleroze obliterante.
 Boala Raynaud

 Definitie: este o tulburare paroxistica a circulatiei periferice,

localizata, de obicei, la nivelul membrelor superioare, caracterizata
prin aparitia intermitenta a unui spasm bilateral si simetric la nivelul
arterelor digitale, aparand la frig sau emotii, cu stare normala intre
accese. Este o afectiune rara, care se intalneste de obicei la femei
tinere (sub 40 de ani), etiologia fiind necunoscuta.

33
 Fenomenul Raynaud

Boala Raynaud este forma primară sau

idiopatică a acceselor paroxistice de angiospasm
periferic.. Tabloul clinic dominat de aceste
manifestari este completat uneori de parestezii,
dureri, dereglări trofice. Succesiunea celor trei faze
nu este obligatorie. Manifestarile sunt simetrice si
bilaterale. Boala nu se insoteste de modificari ale
pulsului, tensiunii arteriale sau ale indicelui
oscilometric. Criza este provocata de expunerea la
frig sau emotii. Imersia in apa calda atenueaza
rapid tulburarile. Durata crizei este variabila, de
obicei de la cateva minute pana la mai multe ore.
33
 Fenomenul Raynaud

Sindromul Raynaud este secundar unor maladii:

• Arteriopatii ocluzive (ateroscleroza, trombangeita),
• Colagenoze (Sclerodermia, lupusul eritematos etc.),
• Traumatisme profesionale ale extremitatilor,
• Boli nervoase (polinevrite, poliomielita) ,
• Compresiunea vaselor subclaviculare si a plexului brahial.

Din punct de vedere clinic, sindromul Raynaud este

unilateral, fara legatura cu frigul sau emotiile, nu este influentat
de caldura si se insoteste frecvent de modificari ale pulsului.

33
Boala Raynaud

Accesul paroxistic ca regulă,

decurge în 3 faze:
• Faza angiospastica- La
inceput, tegumentele sunt palide si reci,
datorita | spasmului arteriolar,
• Faza de asfixie -apoi devin
cianotice si reci cand se adauga
dilatatia venelor.
• Faza hiperemica.-în final,
rosii si calde, datorita vasodilatatiei
reactive a arteriolelor si a venelor

33
 Stadiile maladiei Raynaud

1. Angiospastic
(Spasm vascular de durată scurtă
a falangilor distale a M/S.
Spasmul rapid trece în
vasodilateţie (hiperimie,
hipertermie)

2. angioparalitic
(degetele şi palma capătă o
nuanţă cianotică, pastozitate,
adem al degetelor)

3. Trofoparalitică
(dereglări distrofice, inclusiv
gangrena degetelor .

33
 SINDROMUL / BOALA RAYNAUD
TRATAMENTUL

• Igieno dietetic: evită expunerea la frig, fumatul.

• Blocante de calciu: diltiazem, nifedipin,verapamil
• Alfa blocante: fenoxibenzamina (Dibenylint), tolazolina,
prazosin, isoxuprină.
• Vasodilatatoare: nitroglicerină, prostaglandină I2,
• Simpatectomia preganglionică.
 * Tratamentul Obiectivul tratamentului
Restabilirea
sindromului de perfuziei tisulare
ischemie critică

Sarcinile tratamentului

Restabilirea Stimularea Profilaxia Soluţionarea

tranzitului Eficacităţii trombozei, Consecinţelor
arterial circulaţiei trombemboliei Ischemiei
magistral colaterale Şi retrombozei Tisulare critice:
arteriale. Sindromul algic,
Ulcere trofice,
1 Gangrena.
 Restabilirea tranzitului arterial magistral

Şuntare

Dilatarea Stentare

Protezare
Şuntarea aorto-femurală
 Manopere Chirurgie
endovasculare invaziva
 Clasificatia TASC II
(Trans Atlantic Inter-Society Consensus)

TASC este prescurtarea de la Trans Atlantic Inter-Society Consensus ce reprezintă un

grup de lucru care a pus la punct un Document de consens a cărui scop este de a
optimiza şi menţine standardele medicale în tratamentul arteriopatiilor periferice.

•– -Americam College of Cardiology

– Canadian Society for Vascular Surgery
– European Society of Cardiology
– European Society for Vascular Surgery
– College Francais de Pathologie Vasculaire
– American Society for Vascular Surgery etc.
– Japan, Australia and South Africa.
 Clasificatia TASC II
(Trans Atlantic Inter-Society Consensus)
Stgmentul Aotro-Iliac
Tip A 1. Stenosa unilaterala ori bilaterala a AIC
(artera iliaca comuna)

2. Stenosa unilaterala ori bilaterala a AIE

(artera iliaca externe) ( < =3cm) >

Tip B 3. Stenoza segmentului infrarenal al aortei ( < =3cm)

4. Ocluzia unilaterala a AIC
5. Ocluzia unilaterala a AIE fara implicarea AII si AFC

Tip C 6. Ocluzia bilaterala a AIC

7. Stenoya bilaterala a AIE( > 3cm si <10cm)
8. Stenoza unilaterala AIE cu extindere pa AFC

Tip D 9. Ocluzia aortei infrarenale

10. Afectare difuza cu antrenarea aortei si a ambelor AIC
11. Ocluzia bilaterala a AIE
 Manopere Chirurgie
endovasculare invaziva

Clasificatia TASC II
Tip A 1. Stenosa unilaterala ori bilaterala a AIC Metoda de electie
(artera iliaca comuna)
Manopere
2. Stenosa unilaterala ori bilaterala a AIE endovasculare
(artera iliaca externe) ( < =3cm) >

Tip B 3. Stenoza segmentului infrarenal al aortei ( < =3cm) Metoda preferabila

4. Ocluzia unilaterala a AIC
Manopere
5. Ocluzia unilaterala a AIE fara implicarea AII si AFC
endovasculare
Tip C 6. Ocluzia bilaterala a AIC Metoda preferabila
7. Stenoya bilaterala a AIE( > 3cm si <10cm)
8. Stenoza unilaterala AIE cu extindere pa AFC Chirurgie invaziva

Tip D 9. Ocluzia aortei infrarenale Metoda de electie

10. Afectare difuza cu antrenarea aortei si a ambelor AIC
11. Ocluzia bilaterala a AIE Chirurgie invaziva
 Stimularea eficacităţii circulaţiei colaterale

Simpatectomia lombară

Medicaţie vasodilatatoare

Medicaţie reologică

Medicaţie spasmolitică

Medicaţie dezagregantă

Stimularea colateralogenezei

Terapie angioprotectorie
 Stimularea eficacităţii circulaţiei colaterale

Simpatectomia lombară

Medicaţie vasodilatatoare

Medicaţie reologică
Cilostazol

Medicaţie spasmolitică

Medicaţie dezagregantă

Stimularea colateralogenezei

Terapie angioprotectorie
 Stimularea eficacităţii circulaţiei colaterale

Simpatectomia lombară

Medicaţie vasodilatatoare

Medicaţie reologică
Papaverina
Medicaţie spasmolitică

Medicaţie dezagregantă

Stimularea colateralogenezei

Terapie angioprotectorie
 Stimularea eficacităţii circulaţiei colaterale

Simpatectomia lombară

Medicaţie vasodilatatoare

Medicaţie reologică
Dipoiridamol

Medicaţie spasmolitică

Medicaţie dezagregantă

Stimularea colateralogenezei

Terapie angioprotectorie
 Stimularea eficacităţii circulaţiei colaterale

Simpatectomia lombară

Medicaţie vasodilatatoare

Medicaţie reologică Pentoxifilina

Medicaţie spasmolitică

Medicaţie dezagregantă

Stimularea colateralogenezei

Terapie angioprotectorie
 Stimularea eficacităţii circulaţiei colaterale

Simpatectomia lombară

Medicaţie vasodilatatoare

Vazoprostan
Medicaţie reologică
(Alprostadil)

Medicaţie spasmolitică

Medicaţie dezagregantă

Stimularea colateralogenezei

Terapie angioprotectorie
 Stimularea eficacităţii circulaţiei colaterale

Simpatectomia lombară

Medicaţie vasodilatatoare

Medicaţie reologică

Medicaţie spasmolitică

Medicaţie dezagregantă Clopidogrel

Stimularea colateralogenezei

Terapie angioprotectorie
 Stimularea eficacităţii circulaţiei colaterale

Simpatectomia lombară

Medicaţie vasodilatatoare

Medicaţie reologică

Medicaţie spasmolitică

Medicaţie dezagregantă

Stimularea colateralogenezei

Terapie angioprotectorie
 Stimularea eficacităţii circulaţiei colaterale

Simpatectomia lombară

Medicaţie vasodilatatoare

Medicaţie reologică
Mydocalm
Medicaţie spasmolitică

Medicaţie dezagregantă

Stimularea colateralogenezei

Terapie angioprotectorie
 Stimularea eficacităţii circulaţiei colaterale

Simpatectomia lombară

Medicaţie vasodilatatoare

Medicaţie reologică Xantinol nicotinat

Medicaţie spasmolitică

Medicaţie dezagregantă

Stimularea colateralogenezei

Terapie angioprotectorie
 Stimularea eficacităţii circulaţiei colaterale

Simpatectomia lombară

Medicaţie vasodilatatoare

Medicaţie reologică

Medicaţie spasmolitică

Medicaţie dezagregantă

Stimularea colateralogenezei
Solcoseryl

Terapie angioprotectorie
 Medicatia CI
Denumire comerciala Denumire intrrnationala
Pletal Cilostazol

Plental Pentoxifilina

Plidol Acetylsalicylic acid

Plavix Clopidogrel

Prostin VR Alprostadil
• 213.Линии разрезов
кожи на тыле стопы
при ампутациях и
экзартикуляциях.

• 1 - при операции Сайма

и Пирогова; 2 - при
операции Шопара; 3 -
при операции
Лисфранка; 4 - при
ампутации плюсневых
костей; 5 - при
вычленении пальцев по
Гаранжо.
• Ампутация стопы по
Шарпу.

•
• а - линия разреза кожи
(аналогичный разрез
применяется при
операции Лисфранка); б
- тыльный лоскут
оттянут, производится
перепиливание
плюсневых костей.

•
 Statinele – pro & contra.

Colesterol - Cancer
Statinele – DZ 9% 40% infarct – colesterol N

Statinele – Impotenta Statinele –Hepatotoxicitate

Statinele – Depresie Statinele –Nefrotoxicitate
Statinele –cataracta. Statinele –Rabdomioliza

Statinele –150-250 Miliarde $ annual !!!!!!