Sporozoare

Plasmodium
Toxoplasma
Criptosporidium
Pneumocystis
Genul Plasmodium

Malaria
 Genul Plasmodium
• 4 specii patogene determina malaria:
• 1. Plasmodium vivax
• 2. Plasmodium malariae
• 3. Plasmodium ovale
• 4. Plasmodium falciparum
1. 2. 3. 4.
 Malaria: epidemiologie
Malaria este in special intalnita in
regiunile tropicale si
subtropicale din Asia, Africa,
si America Latina.

Parazitul Plasmodium este

transmis de la o persoana la alta
alta de catre femela
tantarului anophel. (foto)

In ciuda eforturilor de combatere a

bolii, 1 pana la 1.5 milioane
persoane mor anual de malarie.
O problema o reprezinta cresterea
rezistentei la medicamentele
folosite in mod normal impotriva
parazitului
Ciclul de
viata
I:Schizogonia
exoeritrocitara

Infectia este initiata cand sporozoitii sunt injectati o data cu saliva unui tantar
care se hraneste.
• I: Ciclul exoeritrocitar: Sporozoitii sunt purtati prin sistemul circulator la
ficat, invadeaza hepatocitele, se multiplica asexuat in interiorul hepatocitului
, fenomen cunoscut precum schizogonie extraeritrocitara . Rezultatul
este producerea de merozoiti care sunt eliberati in circulatia sangvina.
• O parte dintre parazitii hepatici , P. vivax si P. ovale , intra intr-o perioada
dormanta. Acesti hipnozoiti se vor reactiva dupa cateva sapatamani sau
luni de la infectia primara.
II. Schizogonia
eritrocitara

(Faza sangvina)

Merozoitii invadeaza eritrocitele si trec printr-o perioada trofica in care

parazitul se mareste.Trofozoitul tanar este cunoscut ca ‘forma inelara'
datorita morfologiei sale. ( Inel, inel cu pecete)
• Cresterea trofozoitului confera aspectul de ‘amiba’ si este acompaniata
de un metabolism activ si de proteoliza hemoglobinei eritrocitare in
aminoacizi.
• Multiple etape de diviziune nucleara formeaza pre-schizontul , apoi un
schizont matur. Merozoiti tineri din schizontul matur sunt eliberati in urma
lizei eritrocitelor infectate .Invazia eritrocitelor reinitiaza un alt ciclu
replicativ.
• Anumiti paraziti se pot diferentia in forme sexuale cunoscute precum
macrogametociti si microgametociti . Gametocitii sunt paraziti mari ce
ocupa eritrocitul si au un nucleu.
In tantar: un ciclu sexuat
Ingestia gametocitului de catre vectorul tantar induce gametogeneza
(productia de gameti) si eliberarea din gazda eritrocitara.
• Microgametii, formati vor fertiliza macrogametul, conducand la un
zigot.
• Zigotul evolueaza intr-un ookinet mobil , care penetreazacelulele
epiteliale ale stomacului si se transforma intr-un oochist .
Ciclul asexuat: sporogonia
• Oochistul trece prin multiple cicluri de diviziune asexuata avand drept
rezultat productia de sporozoiti. Sporozoitii migreaza invadand
galandele salivare, completand ciclul de viata.
 Malaria – manifestari clinice
Incubatia – in functie de tipul parazitului perioada de incubatie se poate intinde
de la 7 pana la 30 de zile
Caractere clinice generale
• Caracterizata prin accese febrile acute(proxismul malariei) datorita rupturii
eritrocitelor
• Accesele malariei prezinta, timp de 4-6 ore, frisoane, febra inalta, transpiratii si sunt
adesea asociate cu oboseala,cefalee, ameteala, greata, varsaturi, crampe
abdominale, tuse uscata, dureri musculare sau articulare, dureri de spate.
• Atacurile pot apare la fiecare doua sau trei zile.
• Manifestarile si severitatea depind de statutul gazdei: imunitate, status
nutritional, genetica

Paroxismele sunt asociate cu eliberarea sincrona a merozoitilor, a antigenelor, (ie.

Material pirogenic)
• Nivele inalte ale factorului de necroza tumorala-α corelate cu paroxismul
• Intre paroxisme temperatura este normala si pacientul se simte bine
• Paroxismele devin mai putin severe si neregulate pe masura ce infectia progreseaza
• semi-imunitatea se poate manifesta putin (1-2 zile febra) sau fara simptome

• Recaderile sau recidivele pot avea loc dupa luni sau ani
 Complicatii

• Anemia hemolitica(distrugerea
eritrocitelor)
• Insuficienta hepatica si insuficienta
renala
• Meningita
• Ruptura splenica- conducand la
sangerare interna masiva (hemoragie)
• Insuficienta respiratorie datorita
lichidului din plamani (edem pulmonar)
 Diagnosticul Malariei
• Identificarea parazitului malariei sau a antigenelor/produselor sale in
in sangele pacientului.
• Formele diferite ale celor patru specii ale malariei;
• Diferitele stadii ale schizogoniei eritrocitare;
• Diagnosticul malariei este confirmat prin teste sangvine care pot fi
impartite in teste microscopice si non-microscopice.
• Teste Microscopice:Vizualizarea microscopica directa a parazitului
pe frotiul de sange - picatura subtire si/sau groasa a fost metoda
acceptata in cele mai multe cercuri pentru diagnosticul malariei, de
la laboratorul clinic pana la supravegherea din teren. Examinarea
atenta a frotiurilor bine preparate si colorate ramane in prezent
“standardul de aur“ pentru diagnosticul malariei.
• Testele microscopice implica colorarea si vizualizarea directa a
parazitului la microscop.
1. Studiul frotiului de sange periferic
2. Quantitative Buffy Coat (QBC) test

Frotiurile in picatura groasa sunt de 20–40 de ori mai

sensibile decat cele in picatura subtire
 Frotiul de sange periferic-studiu
• Frotiurile subtiri permit identificarea speciilor malariei(inclusiv
diagnosticul infectiilor mixte), cuantificand parazitemia si stabilind
prezenta schizontului, gametocitilor,pigmentului malaric in
neutrofile si monocite. Acuratetea diagnosticuluui rezida in
calitatea frotiului de sange si in experienta personalului de
laborator.
• Frotiurile groase sunt de 20–40 de ori mai sensibile decat cele
subtiri pentru screening-ul parazitului Plasmodium , cu o limita de
detectie a parazitului de 10–50 trofozoiti/μl.
• Frotiurile pot fi preparate din sange colectat prin punctie venoasa ,
punctie din deget sau lobul urechii
• Uneori nu poate fi gasit nici un parazit pe frotiul de sangele periferic
al pacientilor cu malarie, chiar si in infectii severe. Aceasta poate fi
explicata prin tratamentul antimalaric partial sau prin sechestrarea
parazitului in celule, in patul vascular profud. In aceste cazuri,
parazitii sau pigmentul malaric pot fi gasiti in aspiratul de maduva
osoasa.
Microscopie. Frotiu de sange colorat Giemsa
 Quantitative Buffy Coat (QBC) test
• Metoda: Tubul QBC este un tub pentru
hematocrit , de sticla, de inalta precizie,
tapetat pe interior cu colorant acridine
orange si oxalat de potasiu. Este umplut
cu 55-65 microliters de sange obtinut prin
punctie din deget, lobul urechii sau calcai.
• Caracteristica de baza a metodei este
centrifugarea si concentrarea eritrocitelor
intr-o zona predictibila a tubului, facand
detectia rapida si usoara. Eritrocitele care
contin plasmodii sunt mai putin dense
decat cele normale si se
concentreaza imediat sub leucocite ,
in varful coloanei eritrocitare.
 Quantitative Buffy Coat (QBC) test

• Deoarece parazitii contin

DNA care capteaza
colorantul acridine orange ,
apar ca particule de lumina
starlucitoare printre celulele
rosii nefluorescente.
 Teste Non-Microscopice
Aceste teste implica identificarea antigenelor parazitului , anticorpilori
antiplasmodium sau produsii metabolici ai parazitului.
Pentru antigenele malariei din lichidele organismului:
• Teste radioimune si imunoenzimatice
• Testul hemaglutinarii,
• Imunofluorescenta indirecta.
Pentru anticorpii antiplasmodium din ser.
Teste imunoenzimatice ,
• Imunocromatografie si Western blott
Testele rapide detecteaza antigenele parazitului circulante specifice de
specie tintind fieproteina-2 bogata in histidina a P. Falciparum, fie lactat-
dehidrogenaza specifica parazitului. Examenul microscopic ramane
obligatoriu la pacientii suspectati de malarie, deoarece ocazional aceste
teste dipstick sunt negative, si sensibilitatea lor sub 100 parasites/μl
este scazuta.
P.C.R pentru genomul Plasmodium specific de specie este mai sensibil
decat alte teste, detectand cel putin 10 paraziti /μl de sange

Detectia anticorpilor nu are valoare in diagnosticul malariei acute.Este

folosita in special pentru studiile epidemiologice.
 Tratament
• Quinine si agenti inruditi:
• Primaquina
• Chloroquina
• Amodiaquina
• Pirimetamina
• Sulfadoxina
• Proguanil
• Mefloquina
• Doxiciclina
• Clindamicina