UNIVERSITATEA “TIBISCUS” DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Factori de personalitate şi atitudini creative

la adolescenţi

COORDONATOR: ABSOLVENT:
Lect. Univ. Dr. Pricodan Ioan Ovidiu
Zvetlana-Mândruţa
Anghel
2016
 Argument
• Adolescenţa reprezintă o perioadă de
tranziţie, de schimbare. Este perioada în
care încep să se contureze tipurile de
personalitate, în care se schimbă viziunea
asupra lumii.
• Atât personalitatea cât şi creativitatea sunt
două domenii vaste despre care s-au spus
multe lucruri şi încă se mai pot spune.
 Fundamentare teoretică
• Ca realitate psihologică, personalitatea
desemnează omul viu, concret, empiric, cu
vise şi deziluzii, cu realizări şi eşecuri,
omul real.
• Abordată ca şi concept personalitatea este
cel mai complex obiect de studiu al
psihologiei.
 Creativitatea-fundamentare
teoretică
• Datorită complexităţii fenomenului creaţiei, este puţin
probabil să se ajungă la o definiţie unanim recunoscută,
deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni
diferite. Astfel se arată că după unii autori creativitatea
este aptitudinea sau capacitatea de a produce ceva nou
şi de valoare, iar după alţii ea constituie un proces prin
care se realizează un produs.
• Ca formaţiune psihică deosebit de complexă,
creativitatea se caracterizează printr-o multitudine de
sensuri: productivitate, utilitate, valoare, ingeniozitate,
noutate şi originalitate.
 Importanţa eredităţii în
dezvoltarea potenţialului creator
• Ereditatea indică nivelul superior până la care se
pot dezvolta potenţele creative înnăscute, dar
fără a garanta, în mod obligatoriu, atingerea
acestora.
• Argumentele ştiinţifice aduse în literatura de
specialitate în favoarea susţinerii importanţei
eredităţii sunt cele care vorbesc de copiii
înzestraţi din punct de vedere al unor aptitudini
speciale şi existenţa mai multor generaţii cu
talente deosebite în cadrul aceleiaşi familii.
 Scopul şi obiectivele cercetării
• Scopul lucrării de faţă este analiza nivelului de
creativitate şi a factorilor de personalitate şi să se
stabilească dacă există diferenţe între adolescenţi în
funcţie de criteriul sex cu privire la factorii de
personalitate şi la atitudinile creative.
• Urmărind scopul propus s-au stabilit următoarele
obiective de cercetare: măsurarea factorilor de
personalitate, să se măsoare nivelul atitudinilor creative
şi să se stabilească diferenţe în funcţie de criteriul sex cu
privire la factorii de personalitate şi cu privire la
atitudinile creative.
 Variabilele cercetării

• Variabila independentă:
- Sexul subiecţilor
• Variabile dependente:
- factorii de personalitate şi creativitatea
 Ipotezele cercetării
Pentru a atinge obiectivele cercetării,
am formulat următoarele ipoteze de
lucru:
• Ipoteza 1: Există diferenţe între fete şi
băieţi în privinţa factorilor de
personalitate (P,E,N,L).
• Ipoteza 2 . Există diferenţe între fete
şi băieţi cu privire la nivelul atitudinilor
creative.
 Prezentarea eşantionului
• Populaţia de referinţă din care a fost selectat
eşantionul, au fost elevii Colegiului Naţional
George Coşbuc, din oraşul Motru, judeţul Gorj
care au fost de acord, în mod voluntar, să
participe la această cercetare.
• Eşantionul este alcătuit din 30 de participanţi, 15
băieţi şi 15 fete, criteriul de selecţie fiind mixt
(neprobabilistic – elevii liceului, aleator –
voluntariat).
• Vârsta minimă de 16 ani, iar vârsta maximă este
de 18 ani.
 Instrumentele cercetării
Instrumentele cercetării folosite pentru
colectarea datelor, au constat în:
– Chestionarul EPQ – Chestionar de
personalitate ce măsoară factorii de
personalitate: psihoticism, extraversie,
neuroticism şi scala de disimulare
– Chestionarul de atitudini creative – Acest
chestionar măsoară 15 atitudini creative.
 Analiza şi prelucrarea datelor
Verificarea Ipotezei 1. Există diferenţe între adolescenţi (fete şi
băieţi) în privinţa factorilor de personalitate (P,E,N,L).
• Pentru verificarea primei ipoteze, am aplicat testul neparametric Mann
Whitney U pentru eşantioane independente din cauza volumului redus al
eşantionului, subiecţii fiind împărţiţi în două grupe în funcţie de sex: cod 1-
fete şi cod 2-băieţi.

Diagrama 1. Extraversie Diagrama 2. Neuroticism

• Din diagramele de mai sus se constată că există
diferenţe statistic semnificative între băieţii şi fetele din
eşantionul cercetării doar pentru variabilele extraversie
şi neuroticism.
• Ipoteza se confirmă

Verificarea ipotezei 2. Există diferenţe privind nivelul

atitudinilor creative între adolescenţi (fete şi băieţi).
• Pentru verificarea ipotezei 2 am aplicat testul statistic
Mann Whitney U pentru eşantioane independente din
cauza volumului redus al eşantionului, subiecţii fiind
împărţiţi în două categorii, în funcţie de sex.
• Diagrama 3. Testul pentru eşantioane independente Mann Whitney U pentru
atitudinea creativă „Valori practice”.

• Din diagrama de mai sus se observă că privitor la atitudinile creatoare ale

adolescenţilor, se constată diferenţe semnificative pe sexe, în favoarea
fetelor doar la atitudinea Valori practice. Astfel se poate spune că atitudinile
creatoare nu sunt diferenţiate la adolescenţă sau că au suferit un proces de
egalizare.
• Rezultatele obţinute ne confirmă parţial ipoteza deoarece statistic nu sunt diferenţe
semnificative decât la atitudinea creativă „Valori practice”.
 Concluzii
Una dintre cele două ipoteze de lucru ale
cercetării a fost validată:
• Ipoteza 1: Există diferenţe între fete şi
băieţi în privinţa factorilor de personalitate
(P,E,N,L).
 Limite,direcţii şi utilitatea
cercetării
• O limită a acestei cercetării ar putea fi faptul că subiecţii
s-au oferit în mod voluntar. Acest aspect poate fi
considerat un blocaj, tocmai pentru că se oferă voluntar,
ţinând cont de faptul că aceşti subiecţi afectează
exigenţele selecţiei aleatorii.
• O direcţie de cercetare ar putea fi aplicarea altor teste
pentru a verifica cele două dimensiuni, pentru a vedea în
ce măsură rezultatele obţinute prin acest studiu se
confirmă sau se infirmă.
• Această cercetare este utilă în psihologia educaţională
deoarece putem afla cât de creativ este adolescentul si
spre ce anume am putea sa-l direcţionăm.
Vă mulţumim!