UNIVERSITATEA TIBISCUS TIMIŞOARA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
CATEDRA DE PSIHOLOGIE

Motivația muncitorilor necalificați care vor

lucra temporar în străinătate

Coordonator ştiinţific: Absolvent:

Lect. dr. Ramona RĂDUCAN Daiana TODORESCU
 CUPRINS
1. ARGUMENT

2. CONSIDERENTE TEORETICE
2.1. Accepțiuni ale conceptului de personalitate
2.2. Evoluţia personalităţii în perioada vârstei adulte
2.3. Perspectiva umanistă despre personalitate lui A. Maslow
2.4. Motivaţia pentru muncă
2.5. Piața muncii, cererea, oferta de muncă şi mobilitatea populaţiei

3. METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1. Formularea obiectivelor cercetării
3.2. Ipotezele cercetării
3.3. Prezentarea eșantionului
3.4. Variabilele cercetării
3.5. Instrumentele psihologice utilizate
3.6. Procedura de lucru

4. ANALIZA CANTITATIVĂ ȘI CALITATIVĂ A REZULTATELOR

5. CONCLUZII, LIMITE, DIRECȚII ȘI APLICABILITATE

5.1. Concluziile cercetării
5.2. Limitele cercetării
5.3. Direcţii de continuare a cercetării
5.4. Aplicabilitatea studiului
3. METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1. FORMULAREA OBIECTIVELOR CERCETĂRII

Obiectivul general urmărit în cadrul acestui studiu constă în identificarea

influenței vârstei asupra motivației muncitorilor necalificați care pleacă
temporar la muncă în străinătate, cu forme legale.
Acest obiectiv general a fost operaționalizat în două obiective specifice:
Studiul relațiilor dintre structura motivațională a personalității și vârsta
muncitorilor necalificați care vor lucra cu forme legale în străinătate.
Analiza legăturilor dintre motivația pentru muncă și vârsta muncitorilor
necalificați care vor lucra cu forme legale în străinătate.
3.2. IPOTEZELE CERCETĂRII

Pentru atingerea obiectivelor au fost avansate următoarele ipoteze:

1. Există diferențe semnificative statistic între muncitorii necalificați care

vor lucra cu forme legale în străinătate în ce privește structura
motivațională a personalității, în funcție de vârstă.

2. Există diferențe semnificative statistic între muncitorii necalificați care

vor lucra cu forme legale în străinătate în ce privește motivația pentru
muncă, în funcție de vârstă.
 3.3. PREZENTAREA EȘANTIONULUI

27 de subiecți, toți de sex bărbătesc, selectați în lunile aprilie – mai ale anului 2016,
de către agenția de muncă temporară S.C. Acvila Europe S.R.L. din Timișoara pentru a desfășura
munci necalificate la asamblarea și montarea elementelor prefabricate (ateliere de sudură) din mai
multe zone din Franța.
Eșantionul a fost împărțit în două loturi:
13 muncitori cu vârste între 22 și 34 de ani,
14 muncitori cu vârste între 35 și 51 de ani.

Figura 1. Repartiția în funcție de vârstă

Figura 2. Repartiția în funcție de nivelul de instruire profesională
 3.3. PREZENTAREA EȘANTIONULUI

Figura 4. Repartiția în funcție de perioadele de timp în

Figura 3. Repartiția în funcție de vechimea în care au lucrat în străinătate cu forme legale
funcția de muncitor necalificat

Figura 6. Repartiția în funcție de Figura 8. Repartiția în funcție

Figura 7. Repartiția în funcție de numărul
starea civilă de copii aflați în îngrijire de mediul de proveniență
 3.4. VARIABILELE CERCETĂRII

METODA DE CERCETARE CVASI-EXPERIMENTALĂ

• O variabilă independentă: vârsta
• Două variabile dependente:
►structura motivațională a personalității (nevoile psihogene),
►motivația pentru muncă

3.5. INSTRUMENTELE PSIHOLOGICE UTILIZATE

►Tehnica psihometrică Chestionarul Structura Motivațională A Personalității (S.M.P.),

►Tehnica Psihometrică Chestionarul Piramida Lui Maslow
3.6. PROCEDURA DE LUCRU
• Am prezentat mai întâi tema cercetării managerului agenției care recrutează, selectează și
plasează potențialii subiecți.
• După ce am primit acordul lui, am prezentat tema potențialilor subiecți și le-am solicitat acordul
pentru participarea la studiu.
• Subiecții au fost selectați aleator, în funcție de posibilitatea și de disponibilitatea de a participa
la realizarea studiului.
• Am informat potențialii subiecți că participarea presupune completarea a două probe scrise și i-
am asigurat de confidenţialitatea rezultatelor obţinute la aceste probe.
• S-a precizat că vor fi prezentate în faţa unui auditoriu.
• Subiecţilor li s-au prezentat consemnele de instruire şi au fost invitaţi să completeze probele,
menţionându-se că nu există limită de timp.
• Din totalul de 32 de muncitori necalificați selectați în lunile aprilie - mai 2016 și-au dat acordul
pentru participarea la cercetare un număr de 27 de persoane, cu care am continuat aplicarea
probelor psihologice, în funcție de disponibilitatea lor, dar după orele de program ale agenției.
• După ce au fost stabilite întâlnirile de lucru am aplicat probele individual sau în grupuri de
maxim 2, la sediul agenției SC Acvila Europe SRL.
Verificarea ipotezei 1.
Există diferențe semnificative statistic între muncitorii necalificați care vor lucra cu forme legale în străinătate în ce privește
structura motivațională a personalității, în funcție de vârstă.

Tabelul 1 Prezentarea rezultatelor celor două loturi în ce privește structura motivațională a personalității (nevoile psihogene)
Variabile Min Max Media Abatere stand. t p

nevoia de afiliaţie 22–34 ani 10 15 12,25 1,12

35-51 ani 7 12 9,45 1.14 3,788 0,000
nevoia de dominare 22–34 ani 7 13 9,15 1,24
35-51 ani 9 15 12,65 0,88 -3,964 0,000

• Valoarea testului t (25) = 3,788 este mai mare decât valoarea critică 2,060 la un p < 0,05, ceea ce
înseamnă că rezultatul este semnificativ statistic. Putem afirma că diferențele constatate între cele
două grupe de muncitori necalificați sunt semnificative statistic, în favoarea bărbaților cu vârste între
22 și 34 de ani, care au nevoia de afiliație mai mare decât bărbații cu vârste între 35 și 51 de ani.

• Valoarea testului t (25) = - 2,484 este mai mare decât valoarea critică 2,060 la un p < 0,05, ceea ce
înseamnă că rezultatul este semnificativ statistic. Putem afirma că diferențele constatate între cele
două grupe de muncitori necalificați sunt semnificative statistic, în favoarea bărbaților cu vârste între
35 și 51 de ani, care au nevoia de dominare mai mare decât bărbații cu vârste între 22 și 34 de ani.

Ipoteza 1 se confirmă parțial.

VERIFICAREA IPOTEZEI 2.
Există diferențe semnificative statistic între muncitorii necalificați care vor lucra cu forme legale în străinătate în ce privește
motivația pentru muncă, în funcție de vârstă.

Tabelul 2. Prezentarea rezultatelor celor două loturi în ce privește motivația pentru muncă (motivele interne)
Variabile Min Max Media Abatere t p
stand.
siguranță și 22–34 ani 12 25 20,45 2,83 -3,752 0,000
securitate 35-51 ani 17 25 22,85 0,78
autoactua- 22–34 ani 10 21 14,65 1,98 - 3,774 0,000
lizare 35-51 ani 15 19 17,25 0,56
• Valoarea testului t (25) = - 3,752 este mai mare decât valoarea critică 2,060 la un p < 0,05, ceea ce
înseamnă că rezultatul este semnificativ statistic. Putem afirma că diferențele constatate între cele
două grupe de muncitori necalificați sunt semnificative statistic, în favoarea bărbaților cu vârste între
35 și 51 de ani, pentru care motivele de siguranță și securitate sunt mai importante decât pentru
bărbații cu vârste între 22 și 34 de ani.

• Valoarea testului t (25) = - 3,774 este mai mare decât valoarea critică 2,060 la un p < 0,05, ceea ce
înseamnă că rezultatul este semnificativ statistic. Putem afirma că diferențele constatate între cele
două grupe de muncitori necalificați sunt semnificative statistic, în favoarea bărbaților cu vârste între
35 și 51 de ani, pentru care motivele de autoactualizare.

Ipoteza 2 se confirmă parțial.

 5.1. CONCLUZIILE CERCETĂRII

• Considerăm că acest studiu și-a atins obiectivul principal și a pus în evidență relațiile dintre vârstă și
motivația muncitorilor necalificați care pleacă temporar la muncă în străinătate, cu forme legale.
• Rezultatele arată diferențe semnificative statistic între cele două grupe de muncitori necalificați în
favoarea bărbaților cu vârste între 22 și 34 de ani, care au nevoia de afiliație mai mare decât bărbații
cu vârste între 35 și 51 de ani., Respectiv în favoarea bărbaților cu vârste între 35 și 51 de ani, care au
nevoia de dominare mai mare decât bărbații cu vârste între 22 și 34 de ani.
• Pentru ambele categorii de muncitori necalificați nevoia de performanţă se află la un nivel superior:
muncitorii necalificați fac orice pentru a-şi dovedi capacitatea, pentru a-şi autoverifica potenţialul, în
ochii lor productivitatea are valoare și sunt ambiţioși.
• De asemenea, nevoia de îngrijire a altora este la un nivel ridicat pentru ambele categorii de muncitori
necalificați, subiecții manifestă dragoste, tandreţe, căldură faţă de oameni şi faţă de vietăţi în general;
se preocupă de soarta lor şi se implică activ.
• La fel, nevoia de ordine este la un nivel ridicat pentru ambele categorii de muncitori necalificați,
subiecții fiind foarte pedanți, maniaci ai curăţeniei şi ai ordinii, raţionali, meticuloși, introvertiți, îşi fac
probleme din orice.
 5.1. CONCLUZIILE CERCETĂRII
• În ce privește nevoia de afiliație, bărbații cu vârste între 22 și 34 de ani sunt foarte legați de semenii lor:
rude, prieteni (legături sentimentale puternice către alţii). Sunt atrași de societate, de anturaj şi pot fi
considerați ca oameni de societate, de grup. Le place în cluburi, acordă atenţie celor din jur, iubesc şi au
nevoie de iubire.
• Această situație de fapt poate fi explicată prin specificul vârstei tinereții, când, așa cum teoretiza Erick
Erikson (1950, 1968) cei mai mulţi adulţi se angajează într-o relaţie stabilă, bazată pe dragoste şi intimitate.
• În același timp, bărbații cu vârste între 35 și 51 de ani, după Erick Erikson (1950, 1968) s-ar afla în stadiul în
care majoritatea adulţilor se angajează într-o activitate productivă, valorizată şi utilă din punct de vedere
social (incluzând aici grija pentru proprii copii şi preocuparea pentru alţi membri ai societăţii).
• Pe de altă parte, Levinson opinează că structura vieţii unui adult este formată dintr-o secvenţă de perioade
sau sezoane ale dezvoltării, precizând că vârsta tinereţii se caracterizează printr-o viaţă afectivă şi sexuală
intensă. Altfel spus, nevoie de iubire, de a iubi și a fi iubit, este mai mare în perioada de vârstă pre-adultă și
vârstă adultă timpurie în care se află bărbații de 22 – 34 ani.
• Unul dintre cele mai importante evenimente cu care se confruntă bărbații de această vârstă este cel al
întemeierii parteneriatului de cuplu intim, legiferat sau nu. Odată cu ele apar și responsabilitățile care decurg
din rolul de bărbat în cuplu, rol de gen în care bărbatul este principalul susținător financiar al cuplului.
• Acest stereotip de gen masculin se păstrează și la celelalte vârste adulte.
• Considerăm că acesta este principalul motiv care determină bărbații fără o calificare profesională să
muncească temporar în străinătate, adică să-și abandoneze temporar familiile sau relațiile de cuplu intim.
 5.1. CONCLUZIILE CERCETĂRII

• Legat de nevoia de dominare, bărbații cu vârste între 35 și 51 de ani doresc să fie conducători, să
dirijeze, să supună pe alţii, să hotărască, să decidă.
• Considerăm că această situație este rezultatul faptului că socializarea acestora s-a realizat într-o
societate dominată de valori mai degrabă tradiționaliste.
• Socializarea imprimă şi modelele de sex-rol, cât şi stereotipurile legate de gen.
• Așa cum observa Stănculescu (2009), există o delimitare foarte clară între calităţile feminine și cele
masculine, delimitare prezentă chiar în testele de personalitate.
• Dimensiunea dominanţă încearcă să identifice persoanele puternice, dominante, cu ascendent asupra
altora, capabile să aibă iniţiativa şi să exercite conducerea, diferenţiază pe sexe persoanele care
scorează înalt în felul următor: bărbatul este perceput ca ambiţios, îndrăzneț, dominant, puternic,
optimist, metodic, descurcăreț, competent, sever.
• Trecerea spre o societate bazată pe valori moderniste atenuează semnificativ tușele acestui tablou
masculin, iar bărbații de 22 – 34 ani, care au copilărit în urmă cu 12 – 24 ani sunt mai puțin marcați de
imaginea tradițională a bărbatului și, astfel, nevoia lor de dominanță este mai scăzută comparativ cu
bărbații care au copilărit în urmă cu 25 – 41 de ani.
 5.1. CONCLUZIILE CERCETĂRII

• Rezultatele arată diferențe semnificative statistic între cele două grupe de muncitori necalificați, în
favoarea bărbaților cu vârste între 35 și 51 de ani, pentru care motivele de siguranță și securitate,
respectiv motivele de autoactualizare sunt mai importante decât pentru bărbații cu vârste între 22 și 34
de ani.
• Nu s-au înregistrat diferențe semnificative statistic între cele două grupe în ce privește motivele de social
și apartenență, care prezintă o importanță moderată și, respectiv, motivele de ego – stimă de sine, care
prezintă o mare importanță pentru subiecți.
• Pentru ambele categorii de muncitori necalificați motivele de siguranță și securitate, (adică securitatea
economică, un standard de trai confortabil și sentimentul de siguranță) sunt foarte importante.
• Studiile realizate de Levinson (1978) arată că pentru bărbaţi, visele personale tind să fie organizate în
jurul carierei.
• Pentru că în România cu greu putem vorbi despre o carieră profesională în muncile necalificate, de
multe ori sezoniere și, în toate cazurile, foarte prost salarizate, este firesc ca această nevoie să fie foarte
importantă pentru bărbații români.
• Ea devine cu atât mai important cu cât cresc responsabilitățile familiale ale acestora: apariția copiilor,
îmbătrânirea/ îmbolnăvirea părinților, alte situații de viață care necesită importante resurse financiare, de
obicei după 35 de ani.
5.1. CONCLUZIILE CERCETĂRII

• Este interesant că motivele de autoactualizare, efortul de a deveni tot ceea ce poate fi,
căutarea de autodezvoltare, pentru ambele categorii de muncitori necalificați având o
importanță moderată, sunt, totuși, mai importante pentru bărbații între 35 și 51 de ani.
• O posibilă explicație ar putea fi aceea că experiența mai îndelungată în munci necalificate,
care nu implică provocări sau acumulări de cunoștințe, să genereze o rutină mai mare în viața
bărbaților între 35 și 51 de ani.
• Considerăm că monotonia în viața profesională poate genera un stres profesional ridicat și,
de aceea, căutarea de autodezvoltare poate fi văzută ca o strategie de coping la stres, nu
numai de căutare a unui loc de muncă mai bine plătit.
5.2. LIMITELE CERCETĂRII

• Prima limitare este dată de numărul mic de participanți la studiu,

• la care se adaugă caracteristici sociodemografice, cum sunt:
starea civilă, existența sau nu a copiilor aflați în îngrijire,
mediul de proveniență,
nivelul de educație,
vechimea și experiența în muncile necalificate,
motivele pentru care au optat să lucreze temporar în străinătate,
caracteristicile pieței muncii din România.
5.3. DIRECŢII DE CONTINUARE A CERCETĂRII
• Acestea se vor axa în primul rând pe reducerea limitelor constatate în studiul de față, prin
investigarea unui număr mai mare de muncitori necalificați și

• gruparea lor în funcție de:

nivelul de educație,
vechimea și experiența în muncile necalificate,
motivele pentru care au optat să lucreze temporar în străinătate.
• De asemenea, cercetarea mai poate fi continuată prin analiza comparativă a:
muncitorilor necalificați femei cu bărbați,
muncitorilor necalificați care acceptă să lucreze fără forme legale cu cei care lucrează prin forme
legale.
 5.4. UTILITATEA STUDIULUI

• Acest studiu este util, în primul rând, persoanelor din agențiile care realizează recrutarea,
selecția și plasarea muncitorilor necalificați în străinătate, dar și în România.

• Prin cunoașterea nivelului nevoilor psihogene și a motivațiilor pentru muncă se poate

realiza o mai bună armonizare între persoane şi mediile organizaţionale unde vor activa
profesional.