Coordonator :

Lect. dr. Zvetlana ANGHEL

Candidat :
Toța Florina Gabriela
 Conceptele vizate în fundamentarea teoretică sunt:
 Boala coronariană este o boală a arterelor coronare cauzată de către acumularea
de plăci de aterom în pereții arterelor care alimentează miocardul sau o leziune a
acestora, fapt care duce la incapacitatea funcționării în condiții optime a cordului.

 Psihosomatica - rezultat din termenul cu origine greacă unde psyche=suflet și

soma=corp concluzionăm psihosomatica ca fiind o știință care se referă la boala
fizică provocată de anumite cauze psihice.

 Anxietatea este o emoție fundamentală creatoare de disconfort psihic care poate fi

descrisă ca fiind o stare de neliniște, de apăsare, de tensiune, de îngrijorare, fără a
avea la bază un obiect precis.
 SCOP
 Cercetarea cu privire la diferențele psihosomatice între pacienții cu
boală coronariană acută și cronică și modificarea anxietății raportate
la intervenția chirurgicală pe cord deschis. Cercetarea a avut loc în
perioada lunilor martie-aprilie a anului 2016 în cadrul Institutului de
Boli Cardiovasculare Timișoara.
 OBIECTIVE
 Identificarea și cuantificarea elementelor de psihosomatică la
pacienții cu boală coronariană cronică și acută în stadiul preoperator.
 Măsurarea nivelului anxietății stare și formă la pacienții cu boală
coronariană cronică și acută în stadiul preoperator.
 Măsurarea anxietății stare la pacienții cu boală coronariană cronică și
acută în stadiul postoperator.
 Ipoteza 1: Există diferențe între bolnavii cronici și
bolnavii acuți cu privire la nivel psihosomatic.
 Ipoteza 2: Există diferențe privind anxietatea formă
între bolnavii cronici și bolnavii acuți.
 Ipoteza 3: Există diferențe privind anxietatea stare
pre și postoperator la bolnavii cronici și acuți.
 Studiul a fost realizat la Institutul de Boli Cardiovasculare din
Timișoara pe un număr de 30 de pacienți diagnosticați cu
boală coronariană, parte din aceștia prezentând afecțiuni
secundare care demonstrează cronicizarea bolii.
 Întreg eșantionul este programat pentru intervenție
chirurgicală pe cord deschis .
 Pacienții au fost îndrumați și înștiințați despre desfășurarea
studiului și etapele acestuia, ca urmare le-au fost aplicate
chestionare cu privire la psihosomatică și anxietate atât
înaintea intervenției chirurgicale pe cord deschis cât și în
primele 5 zile după aceasta.
 Participarea la studiu a fost voluntară.
 Chestionarul SCL 90 – R (scala de evaluare a simptomelor-Symptom Checklist 90),
realizat de L.R. Derogatis și care are la bază lista de bifare a simptomelor lui
Hopkins (HSCL) revizuită de Derogatis mărind numărul de itemi de la 53 la 90
 Inventarul de anxietate S.T.A.I. X1 - stare - evaluează anxietatea ca stare
 Inventarul de anxietate S.T.A.I. X2 – formă/trăsătură - evaluează anxietatea ca
formă/trăsătură
 diferențe între bolnavii cronici şi
 Ipoteza 1. Pentru verificarea ipotezei 1 conform căreia. Există
bolnavii acuți cu privire la nivel psihosomatic, s-au comparat cele două eșantioane, în privința
nivelului psihosomatic, cu ajutorul testului statistic neparametric Mann-Whitney (U).

Media rangurilor z p
Simptom Bolnavi acuți Bolnavi cronici
Somatizare 16,65 10,92 -1,440 0,150
Obsesiv/Compulsiv 14,54 19,33 1,197 0,231
Senzitivitate 15,96 13,67 -0,572 0,567
interpersonală
Depresie 14,71 18,67 -0,988 0,323
Anxietate 14,67 18,83 -1,042 0,297
Ostilitate 14,40 19,92 -1,377 0,169
Fobie 15,44 15,75 -0,079 0,937
Ideatie paranoidă 14,79 18,33 -0,884 0,377
Psihoticism 15,33 16,17 -0,209 0,834
Ipoteza 1.
 Nu există diferențe semnificative statistic între pacienți cu boală coronariană
cronică și cei cu boală coronariană acută, în privința niciuneia dintre
simptomatologiile psihosomatice.
 Ipoteza 1 nu se confirmă.
 Ipoteza 2. Pentru verificarea ipotezei 2 conform căreia Există diferențe privind anxietatea
formă între bolnavii cronici și bolnavii acuți, s-au comparat cele două eșantioane, în
privința nivelului anxietății formă, cu ajutorul testului statistic neparametric Mann-
Whitney (U).
Anxietatea Media rangurilor
formă z p
Bolnavi Bolnavi
(trăsătură) acuți cronici
15,25 16,5 0,311 0,755

Nu există diferențe semnificative statistic între pacienții cu boală coronariană cronică și

cei cu boală coronariană acută, în privința anxietății formă.

Ipoteza 2 nu se confirmă.
 Ipoteza 3. Pentru verificarea ipotezei 3 conform căreia Există diferențe privind anxietatea
stare pre și postoperator la bolnavii cronici și acuți. S-au comparat cele două eșantioane,
în privința nivelului anxietății stare, cu ajutorul testului statistic neparametric Wilcoxon,
pentru eșantioane perechi.

Anxietate stare preoperatorie –

Anxietate stare postoperatorie
z p
Bolnavi cronici -0,526 0,599
Bolnavi acuți -2,658 0,008

 Ipoteza 3 se confirmă parțial, în cazul bolnavilor acuți, anxietatea stare postoperatorie

fiind semnificativ mai mare decât anxietatea stare preoperatorie.
 Între pacienții cu boală coronariană cronică și cei cu boală
coronariană acută neregăsindu-se diferențe cu privire la nivel
psihosomatic și nici la nivelul anxietății de tip formă, putem
concluziona că aceștia au în comun același teren fertil de dezvoltare a
bolii și că el nu este modificat de către cronicizare și efectele
secundare ale acesteia.

 Perioada de travaliu mai lungă în boala coronariană cronică face ca

intervenția chirurgicală să nu reprezinte factor de modificare a
anxietății stare. Acest fapt poate fi interpretat ca fiind o adaptare mai
bună a pacienților la stimuli de tip durere spre deosebire de
pacienții cu boală coronariană acută pentru care intervenția
chirurgicală reprezintă un factor de creștere a anxietății, neexistând
adaptare la durere.
 În urma intervenției chirurgicale pe cord deschis, bolnavii
coronarieni acuți prezintă semne concrete care sugerează nevoia
suportului psihologic post intervențional .

Limitele cercetării
 Excluderea criteriului privind nivelul de cunoștințe acumulate
raportate la boală și intervenția invaziva.
 Neluarea în calcul a perioadei de timp de când a fost pacientul
diagnosticat până la momentul intervenției chirurgicale
 Neluarea în calcul a eventualei prezențe a bolilor colaterale care ar
putea influența apariția bolii coronariene sau ar putea încetini
procesul de vindecare.
 Direcții de continuare
 Realizarea unui studiu comparativ între eșantioane de pacienți
operați care primesc suport psihologic pre și postoperator versus
pacienți fără sprijin psihologic, pentru a cerceta influența
psihologului în modificarea nivelului de anxietate.
 Realizarea unui studiu privitor la nivelul și modificarea anxietății în
funcție de repartizarea preoperatorie în saloane. Grup pacienți
neoperați versus grup pacienți mixați (unde pacienții neoperați
observă evoluția în primele zile după intervenția chirurgicală a
colegilor de salon).
 Utilitatea cercetării
 Studiul realizat poate fi folosit pentru îndrumarea managementului și
a serviciilor sanitare în direcția oferirii suportului psihologic în
perioada imediat următoare a intervenției pe cord deschis.