Factorii geoecologici

Definitie:

 Factorii ecologici reprezintă totalitatea

elementelor mediului înconjurător capabili
de a acţiona asupra vieţii organismelor şi a
comunitaţii lor.
 Factorii geoecologici se definesc prin
condiţiile de existentă ale organismelor.
 Clasificarea factorilor
geoecologici:
 Factori abiotici:
 Factorii cosmici
 Factorii climatici
 Lumina
 Temperatura aerului si a solului
 Precipitatiile
 Umiditatea
 Vantul
 Factorii hidrologici
 Factorii edafici

 Factorii geomorfologici
 Soarele prin procesele termonucleare, cȃmpurile electromagnetice
şi radiaţiile solare, influenţează toate procesele şi componentele
mediului. Majoritatea proceselor care conduc la definirea mediilor
terestre sunt determinate de succsiunea poziţiilor în care se află
Pămȃntul faţă de Soare .
 Factorii climatici
 Lumina-toate plantele verzi au nevoie de lumină
pentru desfăşurarea fotosintezei, proces prin care este
asimilat dioxidul de carbon preluat din aerul atmosferic
sau din apă.
 Asupra animalelor lumina are o acţiune
complexă. Explicaţia rezidă în faptul că
animalele îşi desfăşoară activitatea,se
orientează în spatiu, migrează şi au o
anumită culoare, în funcţie de intensitatea
şi durata luminii.

Floarea soarelui-plantă fotofilă

Liliac căzut
 Temperatura aerului şi a solului
 Procesele vitale ale plantelor precum germinarea,
creşterea , fotosinteza nu se pot desfăşura decȃt la
anumite temperaturi.

Pentru animale, termicitatea

mediului influenţează fenomenele
biologice precum
creşterea,reproducerea,năparlirea
migraţiile.
 După rezistenţa la variaţiile de temperatură, animalele se clasifică în:
euriterme, adică suportă variaţii mari de temperatură- vulpea, căprioara
Stenoterme, sensibile la variaţiile de temperatură- foca
 În funcţie de temperatură, plantele se împart în 3
grupe:
 Megaterme-adaptate la temperaturi de peste 20°

C (palmier,bananier,acaju);

 Mezoterme, adaptate la temperaturi cuprinse între

15-20 ° C (măslinul, portocalul)

 Microterme 0-15° C (coniferele);

 Hechisoterme temperaturi <5 ° C

(afinul,merişorul,lichenii);
 Umiditatea:
 Organisme hidrofile traiesc in mediul acvatic (alge,
spongierii, protozoarele, moluştele,cetaceele)
 Oprganisme higrofile: crocodilul, hipopotamul, rogozul.
 Organisme mezofile-salamandra, tritonul
 Organismele xerofile prefera ecotopuri cu deficit
permanent sau sezonier de umiditate.- cactuşi, lămȃi,
saxaulul.
Organisme higrofile
 Vȃntul
 Contribuie la uniformizarea temperaturii şi umidităţii
mediilor Terrei, modelează relieful (foto), reglează
transpiraţia, înmulţirea şi polenizarea plantelor numite
anemofile sau limitează răspȃndirea acestora.

Sfinxul din M. Bucegi – modelat de vant

Peisaj modelat de vant
 Factorii hidrologici
 Pentru îndeplinirea funcţiilor vitale, organismele au
nevoie de apă. Apariţia şi menţinerea vieţii pe Terra a
fost condiţionată de existenţa apei în stare lichidă.
Factorii edafici reprezintă complexul de influenţe şi acţiuni dintre
organisme şi proprietăţile fizico-biochimice ale solului. Factorii edafici
includnstratul superficial al litosferei şi materia organică , rezultată din
descompunerea unor organisme, aflată sub influenţa factorilor climatici şi în
condiţii variate de relief.
Compoziţia chimică, conţinutul ionic , structura şi textura solului determină o
repartiţie neuniformă a plantelor şi organismelor animale. După conţinutul în
ioni de hidrogen din solurile pe care se dezvoltă, există:
- plante oxifile- pe soluri slab acide- afinul, cartoful
- plante neutrofile- soluri cu reacţie ionică neutră- tutun, sfeclă roşie
- plante bazifile- pe soluri bogate în carbonaţi sau sulfaţi de calciu-
stejar pufos , păpădia.
În funcţie de modul de viata, animalele preferă soluri cu structura fizică
diferită:animale geobionte,traiesc in subteran-cȃrtiţa şi animale
petrobionte care îşi duc viaţa pe solurile dure, stȃncoase.-
gasteropodele.
Defileul Dunării-rol de adăpost
Altitudinea conduce la etajarea climei , contribuind la repartiţiea
structurată pe verticală a faunei, florei, solurilor şi a modului de
utilizare economică şi de repartiţie a aşezărilor umane.
Relieful poate influenţa distribuţia vegetaţiei şi a faunei şi prin funcţia
de adăpost , cȃnd apare ca paravan contra vanturilor (exemplu
castanul dulce în depresiunea Baia Mare sau Horezu.
 Bibliografie:

Erdeli G. Ilinca N. Matei E. Costache S. Şerban C. -Geografie.
Probleme fundamentale ale lumii contemporane. Editura
Economica Preuniversitaria, 2006.
 Imagini internet.